Duminică, 26 ianuarie 2014, a avut loc
la Șimleu Silvaniei, un eveniment internațional, în preziua Zilei
Internaționale de Comemorare a Holocaustului. Ziua de 27 ianuarie a fost
adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la cea de a 42-a sesiune plenară,
prin rezoluția 60/7 din 1 noiembrie 2005, ca fiind Ziua Internațională de
Comemorare a Holocaustului, în amintirea zilei de 27 ianuarie 1945, când
lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau a fost eliberat de armata
sovietică.
Evenimentul de la Șimleu Silvaniei a fost unul internațional, prin
prezența Excelențelor lor, ambasadorii Israelului și Poloniei în România. De ce
la Șimleul Silvaniei un astfel de eveniment? În primul rând pentru că aici se
găsește singura sinagogă din județul Sălaj și singura sinagogă-muzeu din
România. Vechea sinagogă ce datează din 1876, a fost transformată prin efortul
conjugat al Asociației Memoriale Hebraica din Nușfalău, a Jewish Arhitectural
Heritage Foundation, al Institutului Ellie Wiessel pentru studierea Holocaustului
din România și al Primăriei orașului Șimleu Silvaniei, în primul Muzeu Memorial
al Holocaustului din Transilvania de Nord. Pe de altă parte, la marginea
orașului, a funcționat unul dintre cele mai brutale ghetouri din Transilvania
de Nord, aflată între septembrie 1940 și octombrie 1945 sub ocupația Ungariei.
Într-o zonă mlăștinoasă, în fosta cărămidărie Klein din Cehei, au fost adunați
toți evreii din zonă, care ajunseseră să numere la un moment dat aproape 8500
de persoane. Evreii au fost deportați în lagărele morții de la
Auschwitz-Birkenau, acum 70 de ani, între 31 mai și 6 iunie 1944. Puținii
supraviețuitori au relatat grozăviile și umilințele neimaginabile la care au
fost supuși evreii de aici.
 |
| Sinagoga din Șimleul Silvaniei - sediul Muzeului Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord |
 |
| Steagurile Poloniei, României și Israelului arborate la Primăria Șimleul Silvaniei |
Ambasadorul Israelului în România, excelența sa, domnul Dan Ben Eliezer,
nu se află la prima vizită la Șimleul Silvaniei, fiind un vechi colaborator și
prieten. Ca o dovadă a prieteniei, se poate aminti înfrățirea dintre orașele
Șimleul Silvaniei și Petach Tikva din Israel mijlocită în 2011 sau de recenta
înfrățire dintre Colegiul Național ”Simion Bărnuțiu” din Șimleu Silvaniei și
Liceul ”Brener” din Petach Tikva.
 |
| Ambasadorul Israelului în România, excelența sa domnul Dan Ben Eliezer |
În schimb, ambasadorul Republicii Polonia, excelența sa, domnul Marek
Szczygiel a vizitat pentru prima dată orașul de la poalele Măgurii. Prezența sa
are o dublă semnificație. În primul rând, pe teritoriul Poloniei, în lagărele
de concentrare naziste de acolo, și-au găsit moarte milioane de evrei, printre
care și mulți din Sălaj și din Șimleu Silvaniei. Lagărul cel mai sinistru, cel
care este sinonim cu Holocaustul în conștiința publică din lumea întreagă,
Auschwitz-Birkenau se află la doar 60 de kilometri de Cracovia în regiunea
Malopolska. Un
alt motiv pentru care ambasadorul Poloniei la București a vizitat Șimleul
Silvaniei, este acela că municipalitatea orașului dorește să inițieze o
colaborare pe termen lung având ca punct de plecare faptul că aici, la Șimleul
Silvaniei s-a născut unul din regii de vază ai Poloniei, Ștefan Bathóry – principe al Transilvanei între
anii 1571-1575 și rege al Poloniei și Lituaniei între 1575-1586). Primăria
orașului Șimleul Silvaniei și-a propus în mai multe rânduri să scoată din
anonimat catatea Bathóry din localitate și să o promoveze ca destinație turistică. Însă, până
acum eforturile în acest sens nu au dat niciun fel de roade, de aceea se pun
mari speranțe în acestă vizită. Tocmai de aceea, ambasadorul Poloniei a vizitat
atât ruinele cetății Bathóry cât și biserica romano-catolică, acolo unde a fost botezat ilustrul
rege. Conform unui comunicat al ambasadei Republicii Polone la București, excelența sa, domnul Marek Szczygiel, i-a înmânat
primarului Șimleului o copie a portretului lui Ștefan Bathóry, pictat de Marcin Kober,
lucrare aflată în colecția Muzeului de Istorie și Misionariat al Preoților
Misionari din Cracovia. Mulțumim domnului Răzvan Petrovan care a fost ”fotograful oficial” al evenimentului pentru că ne-a dat acordul să publicăm poze realizate de dumnealui.
 |
| Ambasadorul Poloniei în România, excelența sa domnul Marek Szczygiel |
-21+(2).jpg) |
| portretul lui Ștefan Bathóry primit de Primarul Șimleului de la ambasadorul Poloniei. Sursa foto: Răzvan Petrovan Photography |
-84.jpg) |
| Ambasadorul Poloniei în cetatea Bathóry din Șimleul Silvaniei. Sursa foto: Răzvan Petrovan Photography |
Evenimentele de comemorare a vistimelor Holocaustului, au debutat la
Sinagoga din localitate, prin vernisajul unei expoziții de pictură, realizată
de copii, membri ai cercului de pictură Silvan-Art din cadrul Centrului
Cultural Șimleul Silvaniei, îndrumați de către profesorul și pictorul Dumitru
Costălaș - președintele Uniunii Artiștilor Plastici Sălaj. Sub genericul
”Suferință și Speranță” au fost expuse un număr de 35 de lucrări care surprind
într-un mod extrem de realist, aspecte ale culturii evreilor din Sălaj, imagini
ale unei lumi zbuciumate din temelii de ororile celui de-al doilea război
mondial. Prezent la vernisaj, pictorul Dumitru Costălaș a declarat: ”nu mi-aș fi dorit să realizez acestă
expoziție niciodată! Niciodată cu această temă. Mi-aș fi dorit ca în acest
lăcaș să fie rugăciune, să fie bunăstare, să ne bucurăm cu toții de viața pe
care o trăim în Șimleul Silvaniei, care iată prin lucrările care se văd prin
ochii copiilor, arată foarte clar urme, vestigii ale comunității evreiești care
a fost aici și care a lăsat clădiri importante, a lăsat istorie, a lăsat multe
lucruri care ne leagă împreună.” La vernisajul expoziției a fost prezent și
rabinul Zvika Kfir, care a ținut să precizeze importanța sinagogii din Șimleul
Silvaniei dar și despre speranță, despre felul optimist în care tinerii artiști
văd viitorul. ”Picturile pe care le
vedeți aici vorbesc despre sparanța dintre națiuni. Nu putem să controlăm
evenimentele istorice dar putem să învățăm din ele. Să sperăm că acestă
”speranță” exprimată de copii va aduce o speranță și în ceea ce privește
relațiile dintre popoare” – a spus
rabinul Zvika Kfir.
 |
| Expoziția Suferință și Speranță a cercului de pictură Silvan - Art” |
 |
| Prietenia româno-israeliană văzută de elevii cercului Silvan - Art |
 |
| Sinagoga din Șimleul Silvaniei pictată de elevi |
La vernisaj au fost prezenți, alături de oficialitățile locale în frunte
cu primarul Șimleului domnul Septimiu Țurcaș ambasadorii Israelului și Poloniei
în România, deputatul Lucian Bode, senatorul Alexandru Vegh – membru al
Grupului Parlamentar de prietenie cu Republica Polonă, deputatul dr.Aurel
Vainer – președintele federației Comunităților Evreiești din România și
vicepreședinte al Asociației de prietenie România-Israel, membri ai comunități
evreiești din Sălaj, Cluj și Satu-Mare, reprezentanți ai instituțiilor
culturale din județ, elevi și părinți, profesori și reprezentanți ai
mass-media. Tablourile realizate de către elevi, vor constitui parte a
expoziției permanente a Muzeului Memorial al Holocaustului din Translvania de
Nord.
 |
| Oficialități și oaspeți de peste hotare la vernisajul expoziției ”Suferință și Speranță” |
 |
| Maestrul Dumitru Costălaș vorbind celor prezenți despre expoziția ”Suferință și Speranță” |
A doua parte a zilei de comemorare s-a desfășurat la Casa de Cultură din
Șimleul Silvaniei în prezența unui public numeros. Amfitrionul evenimentului a
fost domnul Daniel Stejeran, directorul Muzeului Memorial al Holocaustului din
Transilvania de Nord. Evenimentul a fost
deschis prin interpretarea la vioară de către elevul Eduard Man a imnurilor
României, Israelului și Poloniei. A urmat un alt moment la fel de solemn, acela
al aprinderii lumânărilor în memoria victimelor Holocaustului, de către elevii șimleuani.
Rabinul Zvika Kfir a rostit o rugăciune în limba ebraică. Apoi, rând pe rând,
au urcat pe scenă oficialitățile prezente la eveniment. Primarul orașului
Șimleul Silvaniei, domnul Septimiu Cătălin Țurcaș a adresat un mesaj de bun
venit la Șimleu distinșilor invitați. Septimiu Țurcaș: ”avem obligația ca această legătură care este scrisă în istoria
noastră, între comunitatea mare de evrei care a locuit pe meleagurile noastre
în urmă cu 60-70 de ani, faptul că aici s-a născut regele Poloniei Stephanus Bathóry”
 |
| Directorul Muzeului - Daniel Stejeran și rabinul Zvika Kfir |
 |
| Primarul Șimleului, domnul Septimiu Țurcaș în deschiderea evenimentului |
Ambasadorul Israelului în România, excelența sa domnul Dan Ben Eliezer a
vorbit despre noile provocări ale antisemitismului european: ”negarea Holocaustului și revizionismului nu
se întâmplă doar în Irak, o vedem în întreaga lume. De asemenea, în zilele
noastre, un fenomen alarmant este manifestarea în creștere a antisemitismului
pe internet și în noile media. Acesta este motivul pentru care avem nevoie mai
mult decât oricând să luptăm din greu pentru a păstra memoria Holocaustului din
generație în generație”. A urmat
apoi un moment de-a dreptul emoționant, acela prin care a fost acordat titlul
de ”drepți între popoare” – cea mai înaltă distincției a Statului Israel
acordată cetățenilor altor state care au salvat de la moarte evrei în timpul
celui de al doilea război mondial. Distincția a fost acordată post-mortem de
ambasadorul Israelului, doamnei Magdalena Kapelovici născută Lehoczki și a fost ridicată de fiul
acesteia domnul Ervin Kapelovici. În timpul celui de-al doilea război mondial,
la Budapesta, Magdalena Lehoczki i-a ascuns pe doi evrei care au fugit dintr-un
convoi și i-a adăpostit timp de două săptămâni până când orașul a fost eliberat
de Armata Roșie. Cei doi evrei, originari din județul Satu-Mare s-au întors
acasă. Kopel Kapelovici a luat-o cu el pe Magdalena care i-a devenit ulterior
soție. S-au stabilit la Medieșul-Aurit. Pe lista institutului Yad Vashem de la
Ierusalim, figurează (la 1 ianuarie 2013) 24.811 persoane din întreaga lume
care au primit titlul ”Drept între Popoare”. Dintre aceștia, 60 sunt dinRomânia,
printre nume figurează Regina Mamă Elena, academicianul Raoul Șorban sau
șimleuanul Alexandru Cherecheș. Vizibil emoționat, domnul Ervin Kapelovici a
primit titlul acordat post-mortem mamei sale, din mâinile ambasadorului
Israelului în România. ”Mulțumesc pe
acestă cale statului Israel pentru că nu uită cele petrecute în trecut.
Mulțumesc celor implicați în această onoare pentru mine, pentru ce a făcut mama
mea practic” – au fost cuvintele rostite de domnul Kapelovici.
 |
| Decernarea titlului de ”Drept între popoare” |
 |
| Domnul Ervin Kapelovici - care a primit în numele mamei sale titlul ”Drept între Popoare” |
La evenimentul comemorativ de la Șimleu Silvaniei, a vorbit și excelența
sa, ambasador al Republicii Polone în România, domnul Marek Szczygiel. Domnia
sa a amintit că lagărul de exterminare Auschwitz aflat pe teritoriul Poloniei
este considerat simbolul Shoah, simbolul Holocaustului. A amintit de asemenea
despre ceea ce a numit ”cea mai mare
operațiune de exterminare din istoria Auschwitz-ului”, faptul că în doar trei luni, între 15 mai și 9
iulie 1944, germanii au transportat aproximativ 438.000 de evrei din Ungaria,
dintre care 150.000 din Transilvania de Nord. Ambasadorul Poloniei s-a referit
în alocuțiunea sa și la Ștefan Bathóry – regele Poloniei născut la Șimleul Silvaniei, în opinia sa ”acesta este un punct de legătură prin care putem spera la o relație mai
strânsă între România și Polonia”.
 |
| Ambasadorul Poloniei vorbind despre Auschwitz |
Trecând peste discursurile,
politicianiste – cum altfel?, rostite de politicienii prezenți la eveniment: deputatul Lucian Bode, senatorul Alexandru Vegh, deputatul dr.Aurel Vainer
sau Lucian Băican subprefectul județului Sălaj, au mai vorbit celor prezenți domnul
Andreil Saidler – președintele Centrului Comunitar Evreiesc din Oradea și
rabinul Zvika Kfir. Acesta din urmă a avut poate cel mai consistent discurs: ”dați-mi voie să sparg pereții în acest
moment important. Imaginați-vă o pictură reprezentată într-o singură culoare.
Doar o singură culoare și doar o singură idee, doar o singură perspectivă. Nu
este locul unde aș vrea eu să trăiesc și sper că nici voi nu vreți să trăiți doar
în același loc. Sunt foarte fericit să văd aici atât de mulți oameni, oameni
importanți ai altor națiuni. Universul divers și multicolor este fantastic.
Avem trei steaguri aici pe scenă, anul trecut erau doar două. Mai multe culori,
mai multe puncte de vedere, mai multe idei.”
 |
| dr.Aurel Veiner - președintele Federației Comunităților Evreiești |
 |
| Rabinul Zvika Kfir dând o adevărată lecție de viață celor prezenți |
După discursuri a urmat un moment inedit și emoționant în același timp. A
fost difuzat interviul cu Elly Berkovits Gross, supraviețuitoare a
Holocaustului, originară din Șimleu Silvaniei. S-a născut la 14 februarie 1929
la Șimleul Silvaniei. Tatăl său a fost deportat în lagărele de muncă forțată,
despărțirea de familie fiind definitivă. La doar 15 ani, a fost dusă împreună
cu mama sa și cu fratele ei Adalbert în Ghetoul de la Cehei. A fost norocoasă
să fie repartizată la curățat de cartofi, poziție din care a putut să le ducă
noaptea cartofi mamei și fratelui ei. Însă totul s-a terminat la 27 mai 1944
când familia Berkovits a fost urcată în vagoane și dusă la Auschwitz. Aici a
făcut de toate iar în august 1944 a fost trimisă împreună cu alte femei la
Fallerslaben în Germania unde era o fabrică care producea mine antipersonal. A
fost eliberată în 1945 și s-a întors acasă. Aici s-a căsătorit cu Ernest Gross,
supraviețuitor al Holocaustului. În 1966 a emigrat în Statele Unite. În anul
1998 a vizitat lagărul de la Auschwitz unde a găsit o poză cu mama și fratele
ei. Attunci și-a jurat să facă tot ce e posibil pentru a păstra vie memoria
Holocaustului. Elly a scris șase cărți, trei dintre ele fiind traduse și în
limba română. Este vorba despre cărțile ”Poeme
– Amintirile unei supraviețuitoare a Holocaustului”, ”Furtuna împotriva inocenților – amintirile Holocaustului și alte
povestiri” și respectiv ”Copilărie la
poalele Măgurii. Elka și povestea ei într-o lume schimbătoare”. Elevii
Colegiului Național ”Simion Bărnuțiu” din Șimleul Silvaniei au recitat poezii
scrise de Elly Berkovits Gross în engleză și română. Una dintre poezii, ”Orașul
meu natal” a emoționat pe toți cei prezenți.
 |
| recital de poezie susținut de elevi |
 |
| Cartea de poeme a lui Elly Gross |
La final, cei prezenți au asistat la un concert de muzică klezmer susținut
de formația Mazel Tov din Cluj-Napoca, condusă de dirijorul Vasile Socea. Muzica klezmer a rezultat
din îngemănarea fericită a cântecelor sinagogale evreiești cu folclorul altor
popoare din Europa centrală și de est. A rezultat astfel o muzică mai ales veselă,
de petrecere, din care răzbate totuși o notă de tristețe, de nostalgie. Pentru
evenimentul de comemorare de la Șimleul Silvaniei, formația Mazel Tov,
înființată în februarie 2002 la Cluj-Napoca, a pregătit o suită de cântece evreiești,
cântate în anticamerele lagărelor de exterminare, așa cum sunt numite
ghetoruile. Unul din membrii formației, doamna Sulamita Socea a precizat că
muzica ”vine să adauge momentului o
lacrimă, dar și un zâmbet și o speranță”.
Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord este unic în
felul său. Aici, în sinagoga din Șimleul Silvaniei sunt expuse mărturii ale
vieții și culturii evreilor care au trăit în această parte de țară, sunt expuse
mărturii cutremurătoare ale Holocaustului. Totul a început în 2005, când la
data de 11 septembrie (aluzie clară la fatidicul 11 septembrie 2001) a fost
inaugurat muzeul în prezența unui numeros public. A fost încununarea efortului
conjugat al Asociației Memoriale Hebraica din Nușfalău, a Jewish Arhitectural
Heritage Foundation, al Institutului Ellie Wiessel și al autorităților locale
care au salvat sinagoga de la distrugere. În prezent, aceasta se află într-un
amplu proces de renovare, expoziția permanentă fiind mutată temporar în vechea
școală evreiască din localitate. Există speranța ca până în luna mai 2014,
atunci când se aniversează împlinirea a 70 de ani de la deportarea evreilor din
Ghetoul Cehei la Auschwitz-Birkenau, expoziția să revină în clădirea sinagogii.
Pe lângă funcția de muzeu, Sinagoga din Șimleul Silvaniei va fi redată
comunității iudaice, aici sărbătorindu-se principalele sărbători religioase ale
cultului mozaic. Un prim pas a fost făcut: s-a refăcut Arca Sfântă – Aron
Kodesh și a fost adusă, după mai bine de 60 de ani, Thora.
Întregul eveniment a fost filmat de ZTV și poate fi vizionat accesând link-urile următoare:
Iată și alte surse video, care au surprins evenimentul de comemorare a Holocaustului de la Șimleul Silvaniei:
-21+(2).jpg)
-84.jpg)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu