Încă o expoziție de fotografie, la Zalău

Cunoscutul artist fotograf, Adela-lia Rusu, a realizat, pentru prima dată la Zalău, cursuri de fotografie atât pentru începători, cât și pentru avansați. Și așa cum se cuvine, finalul cursului și înmânarea diplomelor / certificatelor care atestă absolvirea acestora se face în cadru festiv prin organizarea unei expoziții de fotografie. După expoziția absolvenților cursului de începători, a venit rândul ca absolvenții cursului de avansați să-și expună public lucrările. Joi, 30 iunie 2022, începând cu ora 17.00, iubitorii artei fotografice sunt așteptați la Biblioteca Județeană ”Ioniță Scipione Bădescu”, secția Tineri & Adulți.

                    

Ateliere de vară la Iaz

La Iaz, în comuna Plopiș, într-un cadru natural de poveste, se va desfășura în această vară Săptămâna atelierelor creative. Unde altundeva, decât în cadrul Muzeului Etnografic al Ligiei-Alexandra Pop. Copiii interesați, sunt invitați să se înscrie în perioada 27 iunie - 15 iulie 2022. Pe lângă cursurile ofertante propuse, copiii au șansa de a vedea și cunoaște mai bine, casele tradiționale din cadrul muzeului. 

”Comoara” surorilor Kun

A încerca să realizezi o biografie a unei familii din Zalăul începutului de secol XX, în condițiile în care aceasta s-a stins fără urmași, poate fi considerat un act curajos, poate chiar riscant. E ca și cum ai vrea să reconstitui imaginea unui puzzle în condițiile în care nu ai nici modelul, nici toate piesele. Însă cadoul ”comoară” pe care l-am primit, a fost imboldul unui astfel de demers. Pe grupurile în care zălăuanii își deapănă cu nostalgie amintirile, au apărut în urmă cu ceva vreme fotografii interesante realizate de fotografi locali. Un subiect pe care-l cercetez de ceva vreme. Interesându-mă de acele fotografii am auzit pentru prima dată despre surorile Kun care au avut un frate căzut în Primul Război Mondial. Așa se face că, arătându-mă interesat de subiect, doamna Csiszár Mária a considerat că pot fi acea persoană care ar putea readuce la viață o poveste din Zalăul începutului secolului XX. Și prin urmare, mi-a expediat ”comoara” - o cutie de metal verde, ornată cu papagali, în care surorile Kun țineau tot ce avea ele mai scump: fotografii și corespondența cu fratele căzut în război. 

Istoria fotografiei sălăjene: tripticul familiei Seres

Atunci când încerci să ”descâlcești ițele” relațiilor de rudenie ale unei familii numeroase, cum este cea a lui Seres Samu, ai nevoie de documente care să-ți susțină ipotezele de lucru. Și, fotografiile de familie, sunt printre cele mai bune documente, mai ales dacă sunt însoțite de ”legendă”. Recent, prin bunăvoința domnului dr. Jánky György, descendent al familiei Seres, am intrat în posesia a trei fotografii de familie (în format digital) ce alcătuiesc un triptic. Toate sunt realizate în același loc, în zona Dombalja, la diferență de 20, respectiv 30 de ani. 

Istoria fotografiei sălăjene: 2 fotografii cu familia lui Seres Samu

Nu este zălăuan cel care nu a auzit de Seres Samu. Personalitate importantă a vieții culturale din Zalăul și Sălajul începutului secolului XX, este cunoscut în mediile culturale maghiare dar nu numai, ca tipograf și librar, proprietarul tipografiei Seres unde se tipărea aproape tot ce apărea în zonă: ziare, reviste, cărți, imprimate oficiale. Viața sa nu este însă foarte cunoscută, există puține biografii chiar și în limba maghiară, și acestea sunt de regulă romanțate. Acum, la 105 ani de la trecerea în eternitate, ne-am propus, nici mai mult, nici mai puțin, decât o încercare de a-i scrie biografia, într-un demers ce se vrea a fi unul de recuperare a istoriei locale. Demers anevoios ce necesită documentare și căutare prin arhive. Până una alta, iată două fotografii de familie, puse la dispoziție cu generozitate de domnul dr. Jánky György, stră-nepot al lui Seres Samu.

File din istoria fotografiei: formatul ”Carte de Visite” - CdV

Deși descoperirea camerei obscure, care furnizează imaginea unei scene, datează încă din perioada Chinei Antice sau din cea a matematicienilor greci Aristotel și Euclid, abia în 1822 inventatorul francez Nicephore Niépce (1765-1833) a fost primul care ”a fixat” pe o placă de aliaj de staniu cu plumb prima imagine. Au urmat apoi Luis Daguerre (1787-1851) care perfecționează metoda lui Niépce brevetând procedeul numit daghereotipie și William Henry Fox Talbot (1800-1877) care printr-un proces nou, numit calotypie reușea să obțină mai multe copii ale aceluiași negativ. Fără a intra în detalii tehnice, trebuie spus că pe la jumătatea secolului al XIX-lea și mai cu seamă la începutul secolului XX, fotografia a devenit o modă. În aproape toate orașele bătrânului continent activa cel puțin câte un atelier de fotografie. De exemplu, între anii 1840-1920 activau în Regatul Ungariei (și Transilvania era inclusă aici) nu mai puțin de 748 de fotografi, identificați de autorii cărții ”A Magyar Munkásmozgalmi Muzeum Évkónyve 1985”. Conform aceleiași surse, în perioada amintită, în Zalău (Zilah) erau atestate 4 ateliere fotografice: Gulyás Albert între 1884-1886; Kováts Károly care a lucrat între 1860-1869, Petrovich Ede între anii 1890-1896 și Spuller János ce a activat între 1870-1920. Cu siguranță au mai fost și alții, studioul Elite Péter fiind de asemenea foarte cunoscut. În cele ce urmează vom insista pe asupra unui mod de prezentare a fotografiilor, cunoscut sub numele de Carte de Visite, abreviat CdV 

Restituiri: Albumul încoronării (Koronázási Album)

Am în bibliotecă, o carte voluminoasă și veche de 105 ani! Am primit-o cadou, de la domnul Papp Lajos, acum câțiva ani buni. Atunci am răsfoit-o, m-am uitat la poze și cum nu sunt cunoscător al limbii maghiare, am pus-o undeva în bibliotecă. Mi-am zis atunci ”cândva voi scrie despre ea...” și iată, acum a venit momentul. Așa cum arată și titlul, este de fapt o carte-album, dedicată încoronării ultimului Rege al Ungariei - Carol al IV-lea.

Marin Ștefan - Amintiri din zodia Berbecului

Când am primit, cu dedicație, cartea profesorului Marin Ștefan, am fost uimit de cât de voluminoasă este. Groasă ”cât o Biblie”, cartea cuprinde între coperțile sale, în peste 650 de pagini, nu mai puțin de 241 de articole, pe care harnicul publicist le-a scris de-a lungul anilor în reviste și ziare locale și naționale. Eram oarecum la curent cu activitatea domnului profesor Marin Ștefan, pe care l-am considerat întotdeauna a fi  ”corespondent de Șimleu”. Asta pentru că nu există vreun eveniment notabil care să fi avut loc în orașul de la poalele Măgurii, fără ca Marin Ștefan să nu fi fost acolo. 

File din istoria fotografiei: Szabad Szilárd

Recunosc, până de curând nu am auzit nici de Szabad Szilárd, nici de camera de fotografiat inventată de acesta. Însă, o fotografie de pe grupul de facebook ”Amintiri despre Zalău” mi-a atras atenția. Și la o simplă căutare pe internet, am descoperit lucruri interesante. Să precizăm de la început, Szabad Szilárd nu a fost fotograf. Însă a avut de a face cu lumea fotografilor de la mijlocul secolului XX, fiind inventatorul uneia dintre cele mai populare camere foto din acele vremuri, camera Szabad ce-i poartă numele. Iar faptul că are origini sălăjene, prin mama sa, m-a determinat să studiez mai de aproape acest subiect. Vă invit așadar să parcurgem împreună alte file din istoria fotografiei. 

Szabad Szilárd . Credit foto Erik Wanfors

”Curtea Artiștilor” caută voluntari

Peste o lună se va da startul celei de a 5-a ediții a Festivalului ”Curtea Artiștilor Zalău”. Un festival independent care a reușit să revigoreze artele spectacolului în județul Sălaj, județul fără teatru și fără cinematograf. Un festival care a crescut an de an, pornind de la o ideea a unui visător - l-am numit pe Darius Prodan, și a ajuns, iată la un alt nivel, net superior. Ei bine, dacă publicul mai are de așteptat până în 7 iulie 2022 când se va da startul Festivalului, pentru echipa din jurul lui Darius Prodan nu e timp de pierdut. Sunt în căutare de voluntari care să ajute la desfășurarea în cele mai bune condiții a evenimentelor ce vor avea loc în cadrul Festivalului.

O imagine cât 1000 de cuvinte. Voluntarii sunt sarea și piperul din spatele proiectului Pro Teatru. Credit foto: Adina Nedisan