Scriam într-un alt material despre lipsa unui muzeu etnografic în Sălaj și despre modul în care, diferite inițiative private încearcă să suplinească acest neajuns. Din acest punct de vedere, cel mai bun exemplu rămâne cela al Muzeului Etnografic ”Ligia Alexandra Bodea” din Iaz. Cu trei case tradiționale, cu alte câteva dependințe, cu o bogată colecție de obiecte de uz casnic și gospodăresc, dar și cu o impresionantă colecție de costume populare sau țesături, acest muzeu - da, îi putem spune muzeu - mai are un element ce-l individualizează. Proprietarii acestuia nu s-au mărginit să surprindă doar elementul românesc, ci l-au integrat pe acesta în contextul zonei. Ori Valea Barcăului e un mix cultural format din români, maghiari și slovaci. Despre Casa Slovăcească sau Casa Cântărețului vom vorbi în cele ce urmează.
- Impresii de călătorie
- Sălajul Turistic
- România văzută de mine
- Interferențe culturale
- Muzeele Lumii
- Patrimoniul UNESCO
- Orașul meu...
- Cronică de carte
- Capitală Culturală Europeană
- Motive pentru a vizita...
- Colaboratori
- Interviuri
- Meșteșuguri tradiționale
- Mass-media
- Hoinar prin Salaj
- Proiecte fotografice
- Evenimente culturale
- Cogito Ergo Sum
- Istoria fotografiei
- Proiecte fotografice
- Târguri și festivaluri
- Galerie Foto
- Oameni și locuri
- Biserici de lemn
- IA
marți, 26 octombrie 2021
luni, 18 octombrie 2021
Traseele caselor tradiționale sălăjene: Casa Birăiții de la Iaz
joi, 14 octombrie 2021
Traseele caselor tradiționale sălăjene: Casa Bunicii din Iaz
duminică, 10 octombrie 2021
Traseele caselor tradiționale sălăjene: Casa bătrânească din Valcău de Sus
Sunt câteva zone în județul Sălaj foarte conservative când vine vorba despre tradiții și obiceiuri. Una dintre acestea este Valea Barcăului. Începând de la izvoare, continuând cu satele Tusa, Sârbi, Sîg, Fizeș, Lazuri, Valcău de Jos, Valcău de Sus, Sub Cetate, Iaz, Plopiș, Bozieș și până la Nușfalău, toată această zonă etnografică are un farmec aparte. Nicăieri nu vei găsi o mai mare concentrație de case vechi, tradiționale, unele încă destul de bine conservate. Desigur, e meritul indiscutabil al acelor ”păstrători de rost” care au decis să salveze casele și împreună cu ele piese de mobilier, obiecte de ceramică, costume populare și câte și mai câte. Despre o astfel de casă tradițională, salvată de la distrugere de către actualul proprietar, vom vorbi în cele ce urmează.