Cutia cu Amintiri - povestea unei familii din Zalăul secolelor XIX și XX (3)

A încerca o biografie a unei familii din Zalăul începutului de secol XX, în condițiile în care aceasta s-a stins fără urmași, poate fi considerat un act curajos, poate chiar riscant. E ca și cum ai vrea să reconstitui imaginea unui puzzle în condițiile în care nu ai nici modelul, nici toate piesele. Ne-am asumat acest demers pornind de la o cutie de metal, în care surorile Kun țineau tot ce aveau ele mai de preț: fotografii de familie și corespondența cu fratele lor căzut pe frontul Primului Război Mondial. Dacă în primele două episoade am încercat o istorie a familiei Kun și am prezentat date despre cărțile poștale militare ce fac obiectul corespondenței, începând cu acest episod, vom urmări parcursul soldatului Kun István și a unității sale militare. Totodată încercăm să surprindem pulsul societății civile din Zalău, în anii Primului Război Mondial, așa cum a fost acesta reflectat în presa locală. Îi mulțumesc, din nou, doamnei Csiszár Mária pentru sintezele făcute pe baza articolelor apărut în ziarul Szilágyság. 

Poveste de iarnă...

E de zilele trecute pățania asta dar trebuie să v-o spun, e prea faină... Merg cu autobuzul, spre casă de data aceasta. Stau cu spatele la șofer, așa am găsit loc. Undeva prin centru, în dreptul primăriei, șoferul frânează și claxonează prelung. În prima fază nu mă întorc să văd ce se întâmplă, mă gândeam că vreun teribilist a intrat în intersecție fără să se asigure. Mai ales că șantierul cu pietonizarea centrului a dat traficul din Zalău peste cap. Dar sunetul lung al claxonului, ca și cum ți-ai uita mâna pe buton, dar și faptul că mai mulți călători s-au ridicat de pe scaune, mă determină să mă întorc.

File din istoria teatrului de păpuși din România: familia Șesan

În ultima zi calendaristică de iarnă, Casa Municipală de Cultură Zalău a fost gazda unui eveniment cultural deosebit. A fost vernisată expoziția ”Mică istorie de familie a teatrului de păpuși din România”, dedicată zilei mondiale a teatrului de păpuși ce este marcată la data de 21 martie. A fost mai mult decât o expoziție, pe lângă exponatele ce amintesc de istoria teatrului de păpuși, a avut loc și un mic concert de toacă dar și proiecții de filme de animație sau filme documentare. 

Eros, Logos și Agape cu Mihail Neamțu

Vineri, 24 februarie 2023, sala de festivități a Clădirii Transilvania din Zalău a fost gazada unui interesant eveniment, prilejuit de lansarea cărții lui Mihail Neamțu: ”Eros, Logos & Agape”. Este pentru prima dată când autorul ajunge la Zalău, iar evenimentul a fost mai mult decât o simplă lansare de carte. Iar dacă mai spunem că sala a fost plină, realizăm că am avut un eveniment de succes.

Din autobuz: urgia albă

"Linia 1 sosește în stație!" se aude din difuzorul stației de autobuz din Brădet. Mulțimea de călători din stație iau cu asalt meterezele de zăpadă care separă trotuarul, curațat cât de cât, de șosea. Știți cum e: atunci când au trecut plugurile să curețe șoseaua, au împins zăpada în lateral, înspre trotuar. Oamenii uimiți de urgia albă de afară, tatonează cu piciorul înainte de a se încumeta să calce. Sunt peste 20 cm de zăpadă depusă peste noapte, dar "meterezele" sunt mai înalte de atât.

Cogito Ergo Sum: un an de război

Un an de război la granițele noastre! Cum să nu te tulbure gândul că minți bolnave pot decide soarta unor oameni pașnici? Cum să nu-ți pese de cei în suferință, de cei care trăiesc cu frică dar și cu speranță? Cu aceste gânduri m-am trezit în ziua în care Europa comemorează un an de la izbucnirea războiului din Ucraina.

Cutia cu amintiri - Destinul unei familii din Zalău la cumpăna secolelor XIX și XX (2)

A încerca o biografie a unei familii din Zalăul începutului de secol XX, în condițiile în care aceasta s-a stins fără urmași, poate fi considerat un act curajos, poate chiar riscant. E ca și cum ai vrea să reconstitui imaginea unui puzzle în condițiile în care nu ai nici modelul, nici toate piesele. Ne-am asumat acest demers pornind de la o cutie de metal, în care surorile Kun țineau tot ce aveau ele mai de preț: fotografii de familie și corespondența cu fratele lor căzut pe frontul Primului Război Mondial. Despre membri familiei Kun am relatat în materialul anterior. Acum ne vom referi la conținutul ”cutiei cu amintiri”.

Timișoara Capitală Culturală Europeană: în tramvai cu Dan Perjovschi

Pe Dan Perjovschi îl cunosc, ca artist, de multă vreme. Cine răsfoiește ”Revista 22”, va remarca desenele și textele creative și de impact, pe care artistul le inserează în paginile acesteia. În plină pandemie, prin 2020, întâmplarea a făcut ca în școală să vină sub formă de ziar, publicația ”After School”, realizată de artist prin intermediul unui proiect derulat de Asociația AltIași. O revistă numai bună de folosit la orele de dirigenție. Un an mai târziu, tot în pandemie, am organizat în școală, în ”Spațiul Expozițional API”, o expoziție cu desenele lui Dan Perjovschi la care a participat, prin zoom și autorul acestora. A fost prima întâlnire face-to-face, să spun așa, cu artistul. De atunci i-am urmărit și cu mai mult interes lucrările, iar de când războiul își zăngăne armele lângă noi, parcă desenele lui Dan Perjovschi sunt și mai de impact. Recent, aflat la Timișoara, cu ocazia Deschiderii Capitalei Culturale Europene, am avut ocazia să-l cunosc personal pe artist, ba mai mult, să-l însoțesc la o plimbare prin Timișoara într-un tramvai transformat în ”expoziție pe șine”.

Timișoara Capitala Culturală Europeană. Deschiderea (2)

Weekend plin de evenimente în perioada 17-19 februarie 2023, odată cu Deschiderea Capitalei Culturale Europene. Mulțimea evenimentelor culturale te copleșesc, așa că trebuie să fii selectiv. Și nu ai voie să ratezi expozițiile care sunt ”sarea și piperul” oricărui oraș ce devine Capitală Culturală Europeană. La acest capitol, Timișoara a fost la înălțime, cu ocazia Deschiderii a reușit să aducă în fața iubitorilor de artă contemporană câteva expoziții cu totul și cu totul speciale. Așa că, a doua zi a weekendului de deschiderea am dedicat-o vizitării expozițiilor.

Capitală Culturală Europeană: Timișoara (de) la înălțime

Întotdeauna mi-au plăcut orașele văzute de sus. Chiar și în România, sunt câteva orașe unde există puncte de belvedere, situate sus, la înălțimea unor clădiri. De exemplu la Cluj avem turnul catedralei Sf.Mihail, la Oradea avem turnul primăriei, la Sighișoara e turnul din Cetate, la Constanța e minaretul moscheii și lista ar putea continua. Timișoara, desemnată în acest an Capitală Culturală Europeană, nu are un altfel de loc de unde poți să vezi orașul de sus. Poate că de aici și ideea Ordinului Arhitecților din România, filiala Timiș, de a aduce și monta în centrul orașului ”Pepiniera. 1306 plante pentru Timișoara” - un proiect al catalanilor de la Maio Architects.

Timișoara Capitală Culturală Europeană 2023. Deschiderea (1)

Sibiul a fost primul oraș din România desemnat Capitală Culturală Europeană. Se întâmpla în 2007, anul aderării țării noastre la Uniunea Europeană. Nouă ani mai târziu, în 2016, Timișoara câștiga nominalizarea pentru prestigiosul titlu, pentru anul 2021. Pandemia a amânat punerea în practică a proiectului câștigător, astfel că abia în acest an, 2023, orașul de pe Bega devine Capitală Culturală Europeană. Timișoara împarte titlul cu orașele Elefsina din Grecia și Veszprém din Ungaria. 

Evenimentul ce marchează startul unui an plin de evenimente culturale, are loc în acest weekend. Sub sloganul ”Timișoara are întâlnire cu Europa în Piața Unirii. Și cu tine, în primul rând.”, Deschiderea pune în lumină memoria și identitatea Timișoarei.

Fiat Lux: experiment didactic

Am un test de evaluare sau lucrare de control, ziceti-i cum vreți. Ca de obicei, le cer elevilor să-și pună de o parte caietele și telefoanele mobile. Mă rog, ticuri de profesor care se teme să nu fie copiat... Elevii sunt obișnuiți cu asta, își pun deoparte telefoanele și caietele (cei care le aveau la ei), primesc subiectul și se apucă de lucru. Fiecare după cât a învățat...

Frumusețile, tradițiile și poveștile Sălajului, în expoziție la Carei

Vernisajul expoziției cu fotografiile rezultate din cea de a V-a ediție a taberei de Fotografie ”Sălaj. Frumusețe, Tradiție, Poveste”, a avut loc la Castelul Károlyi din Carei. Au fost expuse 50 dintre cele mai reușite lucrări realizate de artiști fotografi din Cipru, Georgia, Irlanda, Serbia, Macedonia de Nord și România. Expoziția a fost organizată de Foto Clubul ”Vasile Vénig Lászlo” din Carei cu sprijinul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj și al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ”Țara Silvaniei”.

Fiat Lux: doi copii romi și o bancnotă ruptă

Dau să intru într-un magazin de cartier să cumpăr pâine. La intrare, doi copiii romi, se chinuie sa lipească cu bandă scotch o bancnotă de 10 lei. Dacă nu ar avea hainele murdare și rupte, dacă ar fi spalați, nu ai zice că sunt romi. Le spun că ar trebui să poată cumpăra cu ea chiar dacă e ruptă. Că cei de la magazin sunt obligați, prin lege, să accepte și bancnotele rupte. Copiii tresar și mă privesc cu neîncredere câteva secunde. Apoi cel mai mare îi spune puștiului de lângă el: "ține mă, nu vezi că nu pot lipi?". Cum m-au ignorat întorcându-se la treaba lor, i-am lăsat și eu în pace și am intrat în magazin.

Cutia cu amintiri - Destinul unei familii din Zalău la cumpăna secolelor XIX și XX (1)

A încerca o biografie a unei familii din Zalăul începutului de secol XX, în condițiile în care aceasta s-a stins fără urmași, poate fi considerat un act curajos, poate chiar riscant. E ca și cum ai vrea să reconstitui imaginea unui puzzle în condițiile în care nu ai nici modelul, nici toate piesele. Însă cadoul ”comoară” pe care doamna Csiszár Mária mi l-a făcut, a fost imboldul unui astfel de demers. Pe grupurile în care zălăuanii își deapănă cu nostalgie amintirile, au apărut în urmă cu ceva vreme fotografii interesante realizate de fotografi locali. Un subiect pe care-l cercetez de ceva vreme. Interesându-mă de acele fotografii am auzit pentru prima dată de surorile Kun care au avut un frate căzut în Primul Război Mondial. Așa se face că, arătându-mă interesat de subiect, doamna Csiszár Mária a considerat că pot fi acea persoană care ar putea readuce la viață o poveste din Zalăul începutului secolului XX. Și prin urmare, mi-a expediat ”comoara” - o cutie de metal verde, ornată cu papagali, în care surorile Kun țineau tot ce avea ele mai scump: fotografii și corespondența cu fratele căzut în război. 

Sălajul inedit: Hristos și îngerii

Lângă biserica de lemn ”Sf. Gheorghe” din Măgura (comuna Poiana Blenchii), o răstignire de lemn atrage atenția. Pe o cruce simplă, de lemn, e prinsă în cuie o tablă decupată după conturul scenei ce-L reprezintă pe Hristos cel răstignit. Ceva atrage la această pictură, ce nu pare ca se înscrie în canoanele unei astfel de reprezentări.

Cogito Ergo Sum: puncte cardinale în haos

Mare scandal mare la Cluj, în jurul statuii lui Iuliu Maniu. Mai multe asociații civice și instituții culturale și-au dat mâna și au redactat un "protest" împotriva primăriei. Motivul îl reprezintă lucrările demarate de municipalitate în zona în care era amplasata statuia ilustrului om politic.

Cogito Ergo Sum: la moartea inorogului

Nu credeam vreodată că voi ajunge să scriu aceste rânduri, vorbind la trecut despre Maestrul György Tözser. Ieri, vestea morții sale a lăsat fără cuvinte comunitatea iubitorilor de matematică, așa cum m-a lăsat și pe mine... Avalanșă de amintiri și fapte, cărora poate nu le-am dat importanță sau nu le-am văzut ”rostul”, au acum altă greutate.

Proiectul fotgrafic ”Viața este Viață” la final

Acum un an (fără o zi), pe 12 ianuarie 2022, expuneam pentru prima dată 20 de fotografii diverse, reunite sub ideea de eseu fotografic cu titlul ”Viața este Viață”. Se întâmpla la Casa Corpului Didactic Sălaj. A urmat apoi, vernisajul din 23 martie 2022, de la Casa Municipală de Cultură Zalău, în care am expus 35 de fotografii. La data de 20 iulie 2022, fotografiile au fost expuse în cadrul Festivalului de Teatru ”Curtea Artiștilor”, iar în perioada 29 iulie-20 august 2022 au putut fi admirate la Activ Plaza Mall Zalău. Toamna, expoziția a fost vernisată la Biblioteca Județeană ”Octavian Goga” din Cluj-Napoca în perioada 1-8 septembrie 2022 - la invitația Asociației Art Image și la Castelul Károly din Carei în perioada 11 noiembrie - 1 decembrie 2022 - la invitația Foto Clubului ”Vasile Venig Lászlo”.

Primul eBook la Editura „Caiete Silvane”

Pe site-ul www.edituracaietesilvane.ro a fost postat volumul semnat de Aurel Medve, „Monografia satului Traniş”, în varianta electronică. Cartea apărută în colecţia „Monografii” a Editurii „Caiete Silvane”, cu sprijinul Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj şi al Consiliului Județean Sălaj a fost lansată în 21 august 2022 cu prilejul acţiunii „Întâlnirea cu fiii satului Traniş”, dedicată împlinirii a 275 de ani de la atestarea şcolii şi a 110 ani de la edificarea bisericii de zid.

2023 este Anul Iuliu Maniu: 150 de ani de la moarte, 70 de ani de la trecerea în eternitate

Editura Școala Ardeleană continuă inițiativele editoriale legate de Centenarul Marii Uniri și de istoria Transilvaniei, ca parte integrantă a istoriei României, printr-un proiect care își propune publicarea unor cărți dedicate lui 𝐈𝐮𝐥𝐢𝐮 𝐌𝐚𝐧𝐢𝐮 (8 ianuarie 1873, Bădăcin/Șimleu Silvaniei – 5 februarie 1953, Închisoarea Sighet), unul dintre artizanii Unirii Transilvaniei cu România, de la nașterea căruia se împlinesc, în 2023, 𝟏𝟓𝟎 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢, iar de la trecerea în eternitate, 𝟕𝟎 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢.

Hoinar prin Sălaj: la început de an, pe Valea Almașului

Vremea cu iz primăvăratic de afară îndeamnă la drumeții. Așa că m-am uitat repede pe hartă și am decis: voi merge să văd Cetatea Almașului. N-am ajuns niciodată acolo, deși am mai avut o tentativă. Însă până acolo ce aș putea să văd? Biserici de lemn, desigur! E una care-mi place la Sânmihaiu Almașului și alta pe care nu am văzut-o, la Zimbor. Așa că după ce dau câteva telefoane la cei doi preoți parohi, ca să mă asigur că pot fi vizitate bisericile, mă înțeleg cu domnul Aurel Margin, partener al mai multor excursii și stabilim detaliile. E hotărât, în a treia zi anului 2023, ieșim pe teren în prima ”hoinăreală” din noul an.

E ora 8 fix, așa îmi arată ceasul de pe bord, când îl iau pe domnul Margin din fața blocului. Deși nu a răsărit încă Soarele, la Zalău se anunță a fi vreme bună. Cunoașteți sentimentul celui dornic de călătorii, când realizează că vremea ține cu el? Ei bine, după ce am trecut Meseșul și am văzut ”marea de ceață” acel sentiment a dispărut brusc. Aprind luminile de ceață și încetinesc, termometrul de pe bord îmi arată 1 grad, iar șoseaua e umedă. Ascultăm în tăcere ”Radio Maria”. Îmi place, atunci când merg să vizitez biserici să mă pregătesc sufletește...

Sălajul inedit: stâlpii funerari din cimitirul din Zimbor

În cimitirul vechi de lângă Biserica de lemn ”Adormirea Maicii Domnului” din Zimbor, atrag atenția câteva monumente funerare de lemn. Sunt atipice față de crucile ce mai pot fi găsite prin cimitire. Sunt stâlpi funerari înalți, realizați dintr-o singură bucată de lemn. Unii au terminația superioară sub formă de cruce, dar sunt mulți și fără cruce.

Fotografia săptămânii - 2022

Pentru al 6-lea an consecutiv, am derulat proiectul fotografic intitulat ”Fotografia Săptămânii”, ce a constat în postarea, săptămână de săptămână a unei fotografii pe care au am considerat-o a fi cea mai reprezentativă. Recunosc, nu mi-a fost ușor de fiecare dată, uneori trebuia să aleg din mai multe fotografii, altădată nu aveam de unde alege. Asta și pentru că am încercat să fiu corect față de mine și față de cei care mă urmăresc. Este primul an în care, printre cele 52 de fotografii se află și unele făcute cu telefonul. Explicația este dată de faptul că nu de fiecare dată am avut aparatul la mine. Cu bune și cu rele, anul 2022 a fost bogat din punct de vedere fotografic, cel puțin pentru mine. Iată așadar, cele 52 de fotografii, aferente anului 2022, cu textul pe care l-am scris atunci.