Cât de inteligentă este Inteligența Artificială? Interviu cu ChatGPT-3.5 (2)

De când a apărut în spațiul public, Inteligența Artificială, mai ales sub forma chatbot-ului GPT, face multe furori. Mulți l-au pus pe celebrul ChatGPT la treabă, dându-i diferite sarcini de lucru. Nu am rezistat tentației și l-am întrebat și eu câte ceva. Desigur, am început cu domeniul meu, matematică. Constatând că nu se descurcă mai bine decât elevii mei, pe o problemă dată la Simularea Examenului de Bacalaureat - experiment ce a făcut obiectul unui articol publicat în revista de cultură ”Caiete Silvane”, am vrut să înțeleg mecanismul de gândire din spatele I.A. Așa că i-am luat un ”interviu” lui ChatGPT, în varianta 3.5, cea care este disponibilă gratuit. Am redat întocmai prima parte a interviului, acum public și partea a doua în care m-am axat asupra sistemului de învățământ din România. 

Mirel Matyas: Să revenim la domeniile umane. Eu sunt profesor de matematică și mă interesează impactul pe care IA îl poate avea asupra domeniului de învățământ.

Chat GPT: Inteligența Artificială poate aduce beneficii semnificative domeniului de învățământ, inclusiv matematica. Iată câteva exemple:

- Personalizarea învățării: Sistemele de învățare automată pot analiza performanțele individuale ale elevilor și pot crea programe de învățare personalizate, adaptate nevoilor fiecărui elev. Acest lucru poate ajuta elevii să învețe într-un ritm mai eficient și să obțină rezultate mai bune în matematică; 

- Automatizarea evaluării: Sistemele de evaluare bazate pe AI pot analiza automat testele și examenele și pot oferi feedback rapid și precis elevilor și profesorilor. Acest lucru poate reduce sarcina de muncă a profesorilor și poate ajuta la identificarea deficiențelor în timp util;

- Asistenții virtuali pentru profesori: Asistenții virtuali bazați pe AI pot ajuta profesorii să ofere feedback individualizat și să găsească soluții pentru problemele cu care se confruntă elevii. Acest lucru poate îmbunătăți calitatea învățării și poate reduce timpul necesar pentru pregătirea materialelor didactice;

- Educația la distanță: Tehnologiile AI pot fi folosite pentru a crea sisteme de educație la distanță mai eficiente și interactive, care să permită elevilor să învețe de oriunde, oricând, fără a fi necesară prezența fizică în sala de clasă.

Acestea sunt doar câteva exemple de moduri în care IA poate ajuta la îmbunătățirea procesului de învățare în domeniul matematicii și in domeniul educației în general.

 

MM: O întrebare directă: poate IA să-l înlocuiască pe profesor la clasă?

ChatGPT: Chiar dacă tehnologiile AI avansează rapid și au un mare potențial, este puțin probabil ca acestea să înlocuiască complet profesorii în clasă. Un profesor are multe roluri importante, precum cel de a oferi motivație și inspirație elevilor, de a crea un mediu de învățare sigur, de a evalua progresul elevilor și de a le oferi feedback, precum și de a oferi orientare și consiliere. Toate acestea necesită abilități umane, precum empatia, creativitatea și abilitățile de comunicare, care nu pot fi înlocuite complet de tehnologia AI. Cu toate acestea, tehnologia AI poate ajuta la îmbunătățirea procesului de învățare prin oferirea de instrumente și resurse suplimentare pentru profesori și elevi, precum și prin crearea de programe personalizate de învățare. In plus, tehnologia AI poate ajuta la reducerea sarcinii de muncă a profesorilor, permițându-le să se concentreze mai mult pe activitățile care necesită abilități umane, cum ar fi interacțiunea cu elevii.

 

MM: Vrei să-mi risipești temerile...

ChatGPT: Desigur, sunt aici pentru a-ți oferi informații și perspectiva cu privire la impactul tehnologiei AI asupra educației. Este important să înțelegem ca tehnologia AI poate fi un instrument puternic pentru îmbunătățirea procesului de învățare, nu pentru a-l înlocui. Folosirea tehnologiei AI în educație poate aduce multe beneficii, cum ar fi personalizarea învățării, monitorizarea progresului elevilor, îmbunătățirea eficienței și eficacității învățării, oferirea de feedback și orientare individualizată, și multe altele. În plus, tehnologia AI poate ajuta la reducerea inegalităților din educație, oferind acces la educație de calitate în zone rurale sau izolate, precum și pentru grupurile marginalizate sau cu nevoi speciale. De asemenea, tehnologia AI poate ajuta la îmbunătățirea eficienței și eficacității învățării în situații de criză sau de urgeță, cum ar fi pandemia COVID-19. Desigur, este important să fim conștienți de potențialele provocări și riscuri asociate cu folosirea tehnologiei AI în educație și să lucrăm pentru a le gestiona în mod corespunzător. În general, trebuie să fim precauți și să folosim tehnologia AI ca un instrument complementar, în sprijinul și în colaborare cu profesorii și elevii, nu în locul lor.

 

MM: Ce părere ai despre sistemul de învățământ din România, comparativ cu cel din alte țări din Uniunea Europeană?

ChatGPT: Ca model general, sistemul de învățământ din România este similar cu cel din alte țări din UE, dar există și unele particularități. Cu toate acestea, sistemul de învățământ din România se confruntă încă cu multe provocări, printre care se numără infrastructura precară, resursele insuficiente, precum și probleme de finanțare și organizare. Comparativ cu alte țări din UE, România are un nivel relativ scăzut al investițiilor în educație și o rată a abandonului școlar ridicată, care poate fi asociată cu multe dintre aceste provocări. De asemenea, performanțele elevilor la testele internaționale de evaluare, cum ar fi PISA, sunt în general mai scăzute decât în alte țări din UE. Cu toate acestea, este important de menționat că există și unele inițiative pozitive și progrese în sistemul de învățământ din România. De exemplu, au fost lansate programe și inițiative pentru îmbunătățirea calității învățământului și a formării profesorilor, precum și pentru creșterea accesului la educație pentru grupurile dezavantajate. Totodată, guvernul român a anunțat planuri ambițioase de investiții în infrastructura școlară și de modernizare a sistemului de învățământ. În concluzie, există încă multe provocări și probleme în sistemul de învățământ din România, dar sunt și semne de îmbunătățire și progrese în direcția corectă.

 

MM: Dacă ai pomenit de testele PISA, de ce crezi că elevii români nu sunt performanți pe o astfel de evaluare standardizată?

ChatGPT: Există mai mulți factori care pot explica de ce elevii români nu sunt performanți pe teste standardizate precum PISA. Unii dintre acești factori ar putea fi:

- Investiția scăzută în educație: România cheltuiește o proporție relativ mică din PIB-ul său pentru educație în comparație cu alte țări dezvoltate. Aceasta poate duce la un nivel mai scăzut al finanțării pentru școli și profesori, ceea ce poate afecta calitatea învățământului;

- Resurse materiale limitate: Multe școli din România se confruntă cu probleme de infrastructură și resurse materiale limitate. De exemplu, mulți elevi nu au acces la tehnologie modernă sau la o bibliotecă bine dotată, ceea ce poate afecta performanța lor la testele standardizate;

- Nivel scăzut al salariilor pentru profesori: Salariile profesorilor din România sunt relativ scăzute în comparație cu alte țări dezvoltate. Acest lucru poate face ca profesorii să se simtă subapreciați și poate împiedica atractivitatea profesiei pentru candidații bine pregătiți;

- Metodele de predare: Metodele tradiționale de predare, care se concentrează pe memorarea informațiilor, pot să nu fie cele mai eficiente pentru elevii care sunt testați prin teste standardizate. Este posibil ca elevii să nu fie pregătiți suficient de bine pentru a rezolva problemele complexe și pentru a gândi critic.

- Diferențe culturale și lingvistice: Testele standardizate, precum PISA, sunt dezvoltate de oameni din alte țări și pot fi influențate de diferențele culturale și lingvistice. Elevii care provin dintr-un context cultural sau lingvistic diferit pot avea dificultăți în a se adapta la astfel de teste

Acestea sunt doar câteva dintre posibilele explicații pentru nivelul relativ scăzut al performanțelor elevilor români la testele standardizate. Este important să se continue cercetarea și dezvoltarea unor strategii pentru a îmbunătăți calitatea educației în România.

 

MM: Vrei să spui că metodele de predare din România sunt ”învechite”?

ChatGPT: Nu aș spune că sunt neapărat învechite, dar ar putea beneficia de actualizare și adaptare la cerințele și nevoile actuale ale elevilor. De exemplu, în ultimii ani, tehnologia a evoluat foarte mult și ar putea fi folosită mai mult în procesul de predare pentru a face orele mai interactive și a-i implica mai mult pe elevi. De asemenea, ar putea fi promovate metode de predare mai centrate pe elev, care să îi permită să își dezvolte abilitățile de gândire critică și creativitate.

MM: Oare nu sunt de vină și conținuturile învățării?

ChatGPT: Da, și conținuturile învățării pot influența performanța elevilor la evaluările standardizate precum testele PISA. Este important ca acestea să fie actualizate și adaptate la cerințele actuale ale pieței muncii și ale societății în general. De asemenea, trebuie să fie predate într-un mod care să îi permită elevilor să înțeleagă și să își apropie conținuturile, astfel încât să îi motiveze să învețe și să își dezvolte abilitățile.

MM: Din punctul meu de vedere, evaluarea este ”veriga slabă”. Dacă evaluarea prin Examene Naționale, mă refer în special la Evaluarea Națională și Bacalaureat, se face într-un anumit fel, așa cum este acum, acest lucru influențează predarea - învățarea.

ChatGPT: Sunt de acord că evaluarea poate influența modul în care se face predarea și învățarea. Dacă examenele sunt concepute într-un mod care să pună prea multă presiune pe elevi și pe profesori, s-ar putea ca aceștia să se concentreze mai mult pe învățarea de informații de memorat, în detrimentul dezvoltării abilităților de gândire critică și creativitate. De asemenea, dacă examenele sunt prea concentrate pe o gamă limitată de subiecte, s-ar putea să nu reprezinte în totalitate ceea ce elevii ar trebui să învețe și să știe în viața de zi cu zi și în viitorul lor profesional. În plus, dacă evaluarea se bazează prea mult pe note și clasamente, acest lucru ar putea duce la o competiție excesivă între elevi și la un accent mai mare pe performanță, în detrimentul procesului de învățare în sine. De aceea, este important ca evaluarea să fie echilibrată și să reflecte în mod corespunzător ceea ce elevii au învățat și ceea ce ar trebui să știe, într-un mod care să îi încurajeze să își dezvolte abilitățile și să își îmbunătățească performanța într-un mod constructiv și pozitiv.

 

MM: Adică, în cazul testelor PISA, evaluăm altfel decât predăm.

ChatGPT: Exact, în multe țări învățământul se axează pe dezvoltarea abilităților și competențelor relevante pentru viața reală și pentru succesul în carieră, în timp ce evaluarea se face printr-o serie de teste standardizate. Aceste teste se axează pe aplicarea practică a cunoștințelor și competențelor dobândite, astfel încât elevii să poată demonstra că au înțeles și pot aplica informațiile într-un context dat. În acest fel, elevii sunt încurajați să învețe și să gândească critic, în loc să memorizeze informații fără sens sau să urmeze un set fix de instrucțiuni.

MM: La fel este și cu concursul de matematică Cangurul - sunt convins că ai auzit de el.

ChatGPT: Da, am auzit de concursul de matematică Cangurul și sunt de acord că acesta reprezintă o altă abordare a evaluării și a învățării matematicii. În loc să se concentreze doar pe rezolvarea de probleme matematice standardizate, concursul încurajează elevii să gândească creativ și să abordeze problemele matematice într-un mod inovator. Acest lucru îi poate ajuta să își dezvolte abilități critice de gândire și de rezolvare a problemelor, care pot fi utile în orice domeniu de activitate.

 

MM: Înseamnă că performanțele elevilor români la teste de tipul PISA vor fi modeste, atât cât nu schimbăm modul de evaluare și implicit modul de predare.

GPT: Da, asta ar fi o posibilitate. Dacă nu schimbăm modul de evaluare și predare, performanțele elevilor români la teste de tipul PISA ar putea rămâne modeste. Însă, acest lucru nu înseamnă că nu există soluții sau că elevii români nu au potențialul de a obține rezultate mai bune. Este nevoie de o schimbare sistemică care să vizeze atât metodele de predare și de evaluare, cât și conținuturile învățării și, nu în ultimul rând, investiții semnificative în educație.

MM: Cine să facă această schimbare sistemică?

ChatGPT: Schimbarea sistemică a sistemului de învățământ implică o serie de factori și decidenți, începând de la guvernanți și până la nivelul fiecărei școli. În primul rând, este nevoie de un angajament ferm din partea guvernului și a autorităților educaționale de a face schimbările necesare pentru îmbunătățirea sistemului de învățământ. De asemenea, este important ca profesorii și cadrele didactice să fie implicați activ în acest proces, aducând idei noi și soluții concrete. Părinții și elevii ar trebui să fie, de asemenea, consultați și implicați în deciziile care îi privesc. Este nevoie, de asemenea, de investiții semnificative în formarea și pregătirea cadrelor didactice, în dezvoltarea resurselor educaționale și a infrastructurii tehnologice, în dezvoltarea de programe și proiecte educaționale inovatoare, care să pună accentul pe dezvoltarea competențelor și abilităților esențiale pentru lumea modernă. Toți acești factori ar trebui să lucreze împreună pentru a face schimbările necesare în sistemul de învățământ și pentru a asigura o educație de calitate pentru viitorul tinerilor noștri.

MM: Care crezi că sunt problemele principale cu care se confruntă învățământul românesc?

ChatGPT: În învățământul românesc există o serie de probleme majore cu care se confruntă atât elevii, cât și profesorii și sistemul în ansamblu. Printre acestea se numără:

- Finanțarea insuficientă a sistemului educațional: Învățământul românesc este subfinanțat, ceea ce se reflectă în resursele materiale și umane limitate de care dispune;

- Depășirea numărului maxim de elevi pe clasă: Acest lucru face dificilă asigurarea unei educații individualizate și personalizate pentru fiecare elev;

- Schimbarea legislației poate fi un prim pas important în direcția unei reforme a învățământului românesc, dar nu este suficientă în sine. Este necesară și o aplicare coerentă și consecventă a acestei legi, precum și o investiție semnificativă în resurse umane, materiale și tehnologice pentru a sprijini implementarea acesteia. Mai mult, reforma învățământului nu trebuie să se limiteze la un act legislativ, ci ar trebui să implice și dezvoltarea unui cadru coerent de politici educaționale, în special în ceea ce privește finanțarea educației, formarea continuă a cadrelor didactice și investițiile în infrastructură și tehnologie. Toate acestea sunt necesare pentru a crea o schimbare semnificativă în învățământul românesc și pentru a-l aduce la standardele europene;

- Lipsa formării continue a cadrelor didactice: Aceasta este o problemă care afectează calitatea predării și a educației în general, ceea ce se poate reflecta în rezultatele slabe ale elevilor;

- Curriculumul și manualele școlare: Curriculumul este perceput ca fiind încărcat, iar manualele școlare nu sunt actualizate corespunzător. Aceasta poate conduce la învechirea conținutului prezentat elevilor;

- Evaluarea deficitară a elevilor: Evaluarea elevilor se concentrează adesea pe memorarea de informații, în detrimentul dezvoltării abilităților de gândire critică și creativă. Acest lucru poate limita dezvoltarea elevilor în viitor.

Aceste probleme sunt dificil de rezolvat, dar sunt necesare schimbări semnificative pentru a asigura o educație de calitate pentru tinerii din România.