joi, 3 iulie 2025

Kincs Gyula omagiat la 110 ani de la moarte

Acum 10 ani, în decembrie 2015 scriam în prefața materialului In Memoriam Kincs Gyula (1859-1915) următoarele: o comunitate este datoare să-și cunoască istoria, să-și prețuiască valorile și să-și cinstească înaintașii. Iar dacă acea comunitate este multietnică și multireligioasă cum sunt majoritatea comunităților transilvănene, atunci cunoașterea reciprocă a personalităților etniilor ce o compun devine un deziderat. Iată de ce am considerat mereu că istoria Zalăului nu este completă fără acceptarea și cunoașterea personalităților care au influențat cultura maghiară și prin extensie pe cea a concetățenilor de astăzi.” Au trecut de atunci 10 ani, noi tot cu dezideratul am rămas. Cele două mari comunități ce viețuiesc în Țara Silvaniei, românii și maghiarii, mai au încă multe punți de construit. Pe de o parte ultimele alegeri au demonstrat că o bună parte dintre români au intrat într-o zonă așa zis suveranistă, care de fapt nu este altceva decât una extremistă, cu accente neo-legionare, iar pe de altă parte, comunitatea maghiară se baricadează în bula ei, în narațiuni ce nu trec deloc înspre o cunoaștere sinceră, reciprocă. Încă ne mai batem cu pumnul în piept fiecare cu personalitățile ei, fără să înțelegem deloc că cei care au construit orașul acesta, maghiari, evrei, romi, români trebuie asumați de toți. Dar ce să vorbim când, „galeria primarilor Zalăului” începe cu primul primar român de după Unire, ca și cum orașul acesta ar fi fost întemeiat atunci. Sau, de cealaltă parte, la unele evenimente culturale de aniversare sau comemorare a unor personalități maghiare, românii nu participă deloc...

Acum 10 ani, în decembrie 2015, un grup de zălăuani, români și maghiari, din jurul grupării „Amintiri despre Zalău”, depuneau o coroană de flori la mormântul lui Kincs Gyula din cimitirul reformat Zalău, o coroană ce avea panglici roșu-galben-albastru și roșu-alb-verde, cum nu s-a mai văzut prin Zalău. Apoi, în ianuarie 2016 se organiza la Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj masa rotundă cu titlul „In Memoriam Kincs Gyula”, materialele prezentate atunci făcând obiectul unui supliment al revistei de cultură „Caiete Silvane”. Acum, la 10 ani distanță, comunitatea maghiară a ales, firesc, să-l comemoreze pe Kincs Gyula prin dezvelirea unei plăci în holul școlii la care a fost profesor - Colegiul Național „Silvania” (fostul Colegiu Reformat Wesselenyi” Zalău. Prezentăm în cele ce urmează un material semnat de Kürti Barna, căruia îi mulțumim și pe această cale pentru disponibilitatea de a scrie un rezumat în limba română.


miercuri, 2 iulie 2025

A 8-a ediție a Festivalului „Curtea Artiștilor” - Arta cucerește orașul

În unele glume ale internauților se afirmă că „Sălajul / Zalăul nu există”. Afirmație care de regulă reușește să stârnească reacții diverse: unii zâmbesc amar, știu că afirmația nu se referă la existența fizică a unui județ sau oraș; alții se enervează de-a dreptul, cum adică noi nu existăm? De regulă în această ultimă categorie mă încadrez și eu, ba mă lupt să demonstrez că am dreptate, că județul (eu cred că e cel mai frumos din țară) și orașul (aici nu mă grăbesc cu afirmații tranșante) există prim mulțimea evenimentelor de tot felul ce au loc aici. Iar un astfel de eveniment ce a câștigat mult în vizibilitate în ultimii ani este, fără îndoială, Festivalul de teatru „Curtea Artiștilor”.


marți, 1 iulie 2025

Rezidențe artistice la Marin (2): Ioana Tațer și Amélie Barnathan

Rezidențe artistice la Marin, într-un sat oarecare din Sălaj? Acesta a fost primul gând pe care l-am avut, atunci când am auzit despre acest proiect. Mă rog, Marin (comuna Crasna) nu e chiar un sat uitat de lume, ba se poate spune că e deja un punct de reper pe harta evenimentelor cultural-etnografice sălăjene. Asta datorită „Marinei din Marin” - alias Patricia Marina Toma, o tânără harnică, o neobosită promotoare a tradițiilor locale. Chiar și așa, Marin rămâne un sat, ori impresia generală este că la sat nu poți face mare lucru. Dar ce ziceți de un proiect „Made in Sat” care sună cel puțin ciudat prin asocierea englezescului „made” și românescului „sat”? Da, „Made in sat” este noul brand sub care Patricia își derulează proiectele faine. Unul dintre acesta este cel legat de rezidențele artistice - International Artist in Residency - Rural Romania

expoziția artistelor Ioana Tațer și Amélie Barnathan. Foto: Patricia Marina Toma

miercuri, 25 iunie 2025

Descoperim Sălajul: 13 volume cu 365 reportaje faine despre Sălaj

Știți ce-mi place la cotidianul „Magazin Sălăjean” ce apare la Zalău? Faptul că nu a abandonat reportajul ca gen jurnalistic. Că de-a lungul anilor, în paginile ziarului, își fac loc reportaje faine ce aduc Sălajul în prim-plan. Și, într-un an calendaristic, se strâng materiale de o carte. Cu resurse financiare proprii sau prin diverse proiecte editoriale, iată că poveste „Descoperim Sălajul” merge mai departe. Recent a văzut lumina tiparului cel de-al 13-lea volum al seriei, ce cuprinde reportajele din anul 2017. 


joi, 12 iunie 2025

Rezidențe artistice la Marin

Cine nu a auzit de proiectele faine pe care Patricia-Marina Toma le pune în scenă? De la reenactment etnografic (n-am să uit prea curând excelentul eveniment intitulat Nuntă la Marin), la fotografie cu tematică etnografică și film documentar etnografic; de la tururi ghidate prin satele sălăjene la rezidențele artistice - sunt doar câteva din multele proiecte pe care „Marina din Marin” le-a derulat de-a lungul anilor. E ceva în efervescența pe care Patricia o afișează, ceva care te face să te oprești din goana cotidiană și să spui: da, există viață molcomă, tihnită într-un sat sălăjean. E drept, „casa albastră” (de fapt mnieruie - așa cum erau mai toate casele tradiționale) oferă cadrul perfect de manifestare a acestor proiecte.


miercuri, 18 septembrie 2024

Corespondența dintre Fadrusz János și Kincs Gyula. Documente inedite

De curând, în Biblioteca Documentară a Casei Corpului Didactic Sălaj - bibliotecă creată pe structura fostei biblioteci a Colegiului Reformat Wesselényi din Zalău, am găsit un plic, format A4, în care cineva a scris cu pixul Fadrusz. Pentru cei care cunosc fie și tangențial istoria orașului Zalău, numele Fadrusz nu este necunoscut. Este vorba despre sculptorul Fadrusz János (1858-1903), autorul unor statui monumentale, răspândite prin diferite orașe ale fostului Regat al Ungariei, dintre care cele mai cunoscute sunt grupul statuar Matia Corvin de la Cluj sau grupul statuar Wesselényi din Zalău. Așa că un plic ce conține documente ce au legătură cu Fadrusz János nu poate decât să stârnească interesul oricărui iubitor al istoriei locale.

miercuri, 14 august 2024

Hoinar prin Sălaj: Perseidele și Aurora Boreală văzute din Sălaj

Nu puteam lipsi de la mult mediatizata ”Noapte a Persidelor” - noaptea dintre 12/13 august, când curentul de meteori ce are radiantul în constelația Perseu își atinge maximul. Dacă anul trecut, pe vremea aceasta am fost pe Piscuiul Ronei (vă mai amintiți Alexandru Man, Mircea Teglaș, Ioana Porumb Teglaș? - las linkul aici), anul acesta am ales o altă locație. Poate am mai spus, Sălajul abundă în locuri faine, de aproape 7 ani mă tot minunez descoperindu-le.


sâmbătă, 23 martie 2024

DecumAna, primul punct gastronomic local din Sălaj

Vineri, 22 martie 2024, aproape de Măgura Moigradului și de castrul roman de la Porolissum, a fost inaugurat primul punct gastronomic local. Într-o atmosferă caldă, prietenoasă și deloc protocolară, prieteni și apropiați ai gazdelor dar și ai proiectului Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ”Țara Silvaniei” s-au întâlnit pentru a marca evenimentul și pentru a savura bucatele tradiționale cu care au fost întâmpinați.


joi, 22 februarie 2024

”Cutia cu Amintiri”. Povestea continuă...

Atunci când, în urmă cu aproape doi ani, am primit prin poștă ”Cutia cu Amintiri”, nu aveam să-mi dau seama ce fascinantă e povestea unei familii obișnuite, din Zalăul aflat la cumpăna secolelor XIX și XX. O poveste care mi se înfățișa fragmentar, prin cărți poștale militare sau cărți poștale ilustrate, descifrată prin intermediul doamnei Csiszár Mária - cea care a transcris textul scrisorilor. M-au ajutat de asemenea domnii Gaudi Attila și Vincze Francisc, cărora le-a revenit sarcina, deloc ușoară, de a traduce în limba română corespondența.

miercuri, 10 ianuarie 2024

”Anuarul Presei Sălăjene” la a 15-a ediție

De 15 ani, sfârșitul de an calendaristic este marcat prin editarea ”Anuarului Presei Sălăjene”. Editat de Asociația Jurnaliștilor din Sălaj, volumul reunește materiale, de presă, scrise în perioada noiembrie 2022-noiembrie 2023, semnate de 27 autori. Toate textele din anuar, au fost publicate în principalele ziare și reviste sălăjene, dar și pe paginile unor publicații și bloguri. 


Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...