marți, 22 decembrie 2020

Proiect fotografic dedicat Revoluției de la Timișoara

Au trecut, iată, 31 de ani de la Revoluția din decembrie 89. 31 de ani de Libertate, 31 de ani de transformări radicale ale societății românești (nu neapărat în sensul bun al cuvântului), 31 de ani de căutări, de speranțe. Astăzi, în toată țara, oficialitățile se vor înghesui să depună coroane de flori. Poate cu mai puțin fast ca și în anii trecuți, de vină fiind pandemia ce ne-a dat viața peste cap. Să nu uităm însă că totul a început la Timișoara. 

Am văzut de curând, pe rețelele de socializare, imagini de la Revoluția din Timișoara suprapuse peste imagini actuale. Un proiect fotografic interesant, realizat de fotoreporterul Dani Amariei. Chiar dacă a fost realizat anul trecut, la împlinirea a 30 de ani de la tragicele evenimente, considerăm că este la fel de actual. 


luni, 21 decembrie 2020

Calendarul 2021 - Sălaj.Frumusețe, Tradiție, Poveste

Așa cum ne-a obișnuit în ultimii ani, Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj editează și pentru anul 2021 un calendar cu tematică etnografică, având la bază fotografiile realizate în anii 2017-2019 cu ocazia taberelor de fotografie ”Sălaj. Frumusețe, Tradiție, Poveste”. Calendarul vine să suplinească lipsa taberei din acest an, cauzată de pandemia de coronavirus.


marți, 17 noiembrie 2020

Fotografi sălăjeni: Aron Ernest (1930-2004)

De ceva vreme mă gândesc din ce în ce mai serios să demarez un proiect ce se vrea a fi unul ambițios: Muzeul Fotografiei Sălăjene. Deocamdată nu poate fi vorba despre un muzeu în adevăratul sens al cuvântului. E greu, dacă nu cumva imposibil, să dai viață unui astfel de muzeu în varianta clasică, a unui imobil dedicat celei de a 7-a arte, deși ar exista ceva material expozițional - aparatura de studio, aparate foto, fotografii etc. Momentan mă gândesc că un astfel de muzeu ar putea exista în varianta on-line. Până la urmă, demersul este de a scoate din sertare fotografii uitate și de a încerca să reconstitui, ca într-un joc de puzzle, povestea din spatele acestora. În acest context, demarez proiectul print-un prim material din categoria Fotografi sălăjeni. Și m-am oprit la un fotograf mai puțin cunoscut, este vorba despre Aron Ernest care a activat la Șimleu Silvaniei.


 

sâmbătă, 14 noiembrie 2020

AfterSchool - un altfel de proiect educațional

Ca educator, nu poți fi indiferent când dai de câte un proiect educațional bun, despre care știi că are potențial. Până la urmă ce înseamnă un proiect educațional bun? Aș putea răspunde astfel: un proiect educațional bun este acela care reușește să-i facă pe elevi - căci pentru ei sunt aceste proiecte, nu? - să-și valorifice potențialul creativ. Acel potențial care, în sistemul educațional clasic, zace în stare latentă și care așteaptă doar momentul prielnic pentru a ieși la suprafață. Despre un astfel de proiect, capabil să-i scoată pe elevi, dar și pe profesori, din bula lor de confort, vreau să scriu în cele ce urmează. Este vorba despre proiectul ”AfterSchool” implementat de Asociația Culturală AltIași, bazat pe desenele cunoscutului artist Dan Perjovschi.


vineri, 13 noiembrie 2020

Prinși în ungher - expoziție de fotografie și experiment social

Întotdeauna am apreciat proiectele ”altfel”, cele care ies din tipare. Și, în materia de artă fotografică nu ducem deloc lipsă de astfel de proiecte. Unul, care-mi place foarte mult și datorită dozei mari de emoție pe care-l degajă, este cel al fotografului Alex Iordache din Republica Moldova. Idee este una simplă: să-i fotografieze pe medicii care s-au aflat în prima linie în lupta cu pandemia. Și, chiar dacă proiectul a demarat în vară, acum e mai actual ca oricând. Este dacă vreți, modul în care Alex Iordache vrea să-i scoată din anonimat pe eroii din spitale. 


joi, 5 noiembrie 2020

Monumentul lui Nicolae Titulescu din Crasna

Localitățile județului Sălaj au o istorie bogată, uneori prea puțin cunoscută și promovată. Poate de vină pentru această situație este și lipsa din curriculum școlar a orelor dedicate istoriei locale. Sunt multe monumente istorice în Sălaj, prea puțin cunoscute publicului larg. De exemplu, monumentul dedicat lui Nicolae Titulescu, amplasat în localitatea Crasna. Cum monumentul este amplasat aproape de zona centrală a localității, chiar în fața spitalului, cu siguranță a fost observat de multă lume. Însă, poate puțini cunosc semnificația acestuia. Și mai puțini sunt aceia care știu că marele diplomat român Nicolae Titulescu este cetățean de onoare a localității Crasna din 13 iulie 1935.



miercuri, 4 noiembrie 2020

Fotografie oferită ca premiu la Tombola ”Făcut în Sălaj”

Am scris în urmă cu un an (vezi aici) un material despre un ”altfel de magazin” deschis în Zalău, intitulat sugestiv ”Făcut în Sălaj”. Venea cu un alt concept, unul ce punea accent pe comercializarea produselor sălăjene. Am spus-o și cu altă ocazie, astfel de inițiative sunt lăudabile și pentru simplul motiv că încurajează și sprijină produsele cu specific local. Chiar dacă părea o nebunie să deschizi un alt magazin, în condițiile în care la orice colț de stradă dai de câte un ABC, ei bine, iată, magazinul ”Făcut în Sălaj” a rezistat probei timpului și pe 3 octombrie a împlinit 1 an. Un bun prilej pentru a-i răsplăti pe clienți prin intermediul unei tombole. 


marți, 27 octombrie 2020

Un monument scos din anonimat

În urmă cu 5 ani, scriam articolul ”Despre un monument uitat: Stâlpul Foamei”. Mă bucuram atunci că am descoperit acest monument de la 1814-1817, uitat pe nedrept de toți cei responsabili de conservarea și promovarea monumentelor istorice. Recunosc, am fost puțin critic cu administrația locală de la acea vreme. Însă, așa cum aveam să-mi dau seama mai târziu, nu era vorba de rea voință. Pur și simplu, altele erau prioritățile momentului. A trebuit să treacă vreo doi ani, pentru ca domnul Cornel Lar - la data publicării articolului viceprimar al Comunei Ileanda - ales primar la alegerile locale din 2016, să mă contacteze și să-mi propună să scoatem monumentul din anonimat. Iată că acest lucru s-a întâmplat, pe finalul mandatului domnului primar. Astfel, la 26 august 2020, lângă Stâlpul Foamei - ”monumentul uitat” de la Ileanda, a fost instalat un panou informativ pentru turiști. Despre acest exemplu de bună practică vreau să scriu în cele ce urmează.



sâmbătă, 26 septembrie 2020

Alec Bartos, clujeanul care machetează timbre cu tematica Cosmos

Despre Alec Bartos am aflat întâmplător. De fapt el m-a găsit pe mine. Eram la Timișoara la Conferința S.R.P.A.C (Societatea Română pentru Astronomie Culturală) unde, printre altele, am dus și o mini-expoziție de timbre românești cu tematica Cosmos, din colecția mea personală. După ce am prezentat lucrarea ”Misiunile Spațiale Apollo în filatelia românească”, primesc un comentariu legat de ultima serie emisă de Romfilatelia, cea intitulată Apollo 50. Mesajul era trimis de Alec Bartos, despre care am aflat ulterior că este cel care a machetat această serie. Mi s-a părut extraordinar acest lucru. Deși sunt colecționar de timbre, nu mi-am pus niciodată întrebarea cine sunt cei care dau viață acestor bucăți de hârtie. Așa s-a născut ideea de a-i lua un interviu lui Alec Bartos.




joi, 27 august 2020

Ambulanța pentru Monumente în competiție pentru premiul publicului Europa Nostra

Ambulanța pentru Monumente, acel proiect despre care se aude din ce în ce mai des datorită implicării în acțiuni de punere sub protecție a diverselor obiective de patrimoniu, se află la un pas de a câștiga, premiul publicului Europa Nostra. Asta după ce în primăvara acestui an, Ambulanța pentru Monumente a fost desemnată câștigătoare la categoria ”Education training and Awarennes-Raising”. 

luni, 17 august 2020

Publicația ”Sălajul pur și simplu” la al 30-lea număr

Sălajul, acest colț de țară de care parcă nu te mai saturi, are câțiva promotori foarte buni. Un fel de influenceri, ca să fim în pas cu moda...Unii sunt antreprenori de succes, alții sunt cei care sunt plătiți prin fișa postului să facă asta, iar alții sunt jurnaliști. Din ultima categorie face parte și Călin Pavăl, care, alături de colaboratorii săi reușește să facă ”un altfel de jurnalism”. Unul ce pune accent pe reportaj - acest gen jurnalistic pe cale de dispariție din mass-media românească. Iar reportajele scrise de Călin Pavăl și echipa sa, au ca subiect principal Sălajul. De 30 de luni (aproape 3 ani), Sălajul pur și simplu apare și pe print ca o publicație lunară, editată de Asociația Sălajul pur și simplu. Într-un context în care presa scrisă e pe avarie, un proiect ce-și propune să promoveze prin reportaje de calitate frumusețile Sălajului, merită apreciat. Iată de ce, am considerat necesar să publicăm un interviu cu jurnalistul Călin Pavăl.



duminică, 2 august 2020

Fețele Pandemiei: expoziție de fotografie documentară la Zalău

Actuala criză sanitară, cu accente de pandemie, ce pare că nu se mai termină, ne-a luat prin surprindere pe toți. După ceea ce s-a întâmplat în China la Wuchan, era previzibil că mai repede sau mai târziu, virusul se va întinde în toată lumea, însă cu toții am sperat că pe noi o să ne ocolească, că deh, noi suntem altfel. Nu a fost să fie așa, România, la fel ca mai toate țările lumii a fost lovită necruțător de acest virus care a răvășit întreaga societate. În lunile martie-mai ale anului de grație 2020, când am stat cu toții în case, iată că fotografii au fost pe teren și au reușit să surprindă în imagini, o atmosferă cum nu am mai întâlnit în această generație: frică transformată în panică, izolare și carantinare, orașe pustii, copii trimiși acasă să învețe online, poliție și armată pe străzi etc. Și cu toate acestea, viața a mers mai departe, plătind tribut morții. Oamenii au circulat doar pe bază de adeverințe, din spatele măștilor chirurgicale sau improvizate doar ochii încercau să demonstreze că speranța moare ultima.

Iată ce ne propune expoziția de fotografie documentară ”Fețele Pandemiei” ce poate fi admirată toată luna august la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău. Expoziția a debutat însă într-un spațiu neconvențional, pe platoul de marmură din fața Prefecturii Sălaj. Aici mai poate fi admirată și astăzi!

O imagine iconică a pandemiei din România. Foto: Ionuț Teoderașcu

sâmbătă, 11 iulie 2020

Istoria aruncată la gunoi: Castelul Bay din Treznea nu mai există

Sălajul își pierde treptat monumentele istorice. Motivele sunt numeroase, începând de la chestiuni juridice până la lipsa de reacție a societății civile. Nu cred că greșesc mult dacă sintetizez această situație printr-un singur cuvând: nepăsare. Recent, Castelul Bay din localitatea martir Treznea, s-a dărâmat de tot. oricum, soarta lui era deja pecetluită de câțiva ani, când a fost abandonat și lăsat (intenționat ?) să se dărâme...


vineri, 3 iulie 2020

Florian Ungur: 50 de ani de activitate în eter (2)


Oricine ajunge la Brusturi, în Sălaj, va remarca fără îndoială că într-o curte, se află o uriașă antenă. Dacă văzând-o de departe ai crede că acolo e cine știe ce ”instituție secretă”, odată ajuns în fața porții va vedea inscripție: Muzeul Radio Nostalgia. De ce să aibă un muzeu nevoie de o astfel de antenă? Întrebarea nu-și mai are rostul dacă afli că aici este locația unui muzeu inedit, unic în Sălaj și poate printre puținele muzee similare din țară. Un muzeu privat, construit de domnul col. (r) Florian Ungur, un împătimit radioamator. Am publicat o primă parte a interviului pe care a avut amabilitatea să ni-l ofere, acum revenim cu partea a doua a acestuia.


vineri, 19 iunie 2020

Florian Ungur: 50 de ani de activitate în eter (1)

Sălajul este fain și datorită oamenilor de aici. Pe oriunde mergi vei da de oameni gospodari și primitori, gata să-ți arate ce au ei mai de preț. Oameni de omenie, gazde bune, ce te vor primi cu brațele deschise și te vor pune la masă, ospătându-te cu drag. Sunt în Sălaj locuri speciale, tocmai pentru că oamenii faini le-au însuflețit, le-au scos din anonimat. Ei bine, despre un astfel de loc fain, creat cu multă migală de un om fain, o să vă povestesc în cele ce urmează. Este vorba despre Casa Muzeu ”Radio Nostalgia” din Brusturi, ce cuprinde o colecție privată strânsă cu mult suflet de către domnul colonel în rezervă Florian Ungur.





miercuri, 10 iunie 2020

Păsările în jungla urbană: Cuibul de ciocănitori

De mai bine de trei luni, perioada în care au fost în vigoare restricțiile de circulație, aproape că nu am părăsit localitatea de domiciliu. Așa că a trebuit să mă mulțumesc cu observarea păsărilor din ”jungla urbană”. Încă o dată mi-a fost dat să constat că înaripatele se adaptează ușor oricărui mediu. Ba mai mult există tendința, ca în lipsa oamenilor, viața sălbatică în general și păsările în mod special să-și extindă habitatul. Am constatat acest lucru urmărind timp de două săptămâni un cuib de ciocănitori de grădini (Dendrocopos syriacus). Despre acest episod vreau să povestesc în foto-documentarul următor.



duminică, 7 iunie 2020

Repere Geografice: Lungul drum spre noi înșine

Blogul Foto-Travel este dedicat în special fotografiei de călătorie. De-a lungul anilor am postat aici diferite articole ce au avut ca obiect descrierea unor experiențe turistice. Am făcut acest lucru cu gândul că descrierea anumitor destinații poate inspira, așa cum eu am fost inspirat de lectura unor articole similare. De asemenea, am declarat de la început că blogul Foto-Travel va fi deschis tuturor acelora care vor considera oportun să-l folosească pentru a-și publica articolele, în special pe cele de călătorie. Chiar dacă, cu timpul, am extins sfera de interes, am rămas fidel acestui gen de articole, al impresiilor de călătorie. Aducem acum în atenția cititorilor, un material semnat de Mirela Costruț. Un text excelent însoțit de fotografii de călătorie superbe, numai bune de inspirat pe cei care vor să bată Europa la pas în această vară. 




luni, 1 iunie 2020

Agustin Montero - spaniolul cu suflet de român


L-am cunoscut pe Agustin Montero în urmă cu mai bine de 6 ani. Era perioada în care promovam intens tradițiile și obiceiurile Sălajului. Nu mică mi-a fost mirarea când, de pe un număr cu prefix de Spania, mă sună cineva care vorbea limba română mai bine decât mulți români din țară. A fost de ajuns o conversație de o jumătate de oră pentru a realiza că spaniolul cu care vorbeam simțea și gândea românește. Apoi, în martie 2014 am început prietenia pe rețelele de socializare, iar de atunci îl urmăresc cu admirație. La fiecare postare pe care o face în limba română - pe pagina ”Agustin Montero, un spaniol îndrăgostit de România”  sau în limba spaniolă - pe pagina ”Descubre Rumania” Agustin Montero vorbește cu admirație de țara lui de suflet. La începutul anului 2018 am avut șansa să-l cunosc în carne și în oase, fiindu-i ghid timp de o zi în câteva locuri din Sălaj. Mi-am dat seama încă o dată că Agustin este cel mai bun ambasador al culturii românești autentice, a tradițiilor și portului popular românesc. Iată de ce, am considerat necesar să public un interviu cu spaniolul cu suflet de român. 


miercuri, 27 mai 2020

Birdwatching prin Sălaj: Familia de cânepari

Mă bucur că odată cu relaxarea măsurilor, reușesc să ies din casă. Deocamdată, doar prin oraș, deși îmi este teribil de dor de ”hoinăreală” prin satele sălăjene sau pe lacurile unde sigur aș găsi păsări de fotografiat. Practic, din punct de vedere al birdwatching-ului am ratat primăvara. Din punctul de vedere al observării păsărilor, Primăvara este cel mai frumos sezon, acela în care se întorc păsările migratoare, se curtează și cuibăresc, pentru ca apoi să apară o nouă generație ce va perpetua specia. Ei bine, tocmai un astfel de sezon a fost ratat. Totuși, zilele acestea, Natura a fost darnică cu mine, a vrut să-mi mai astâmpere dorul. Așa că mi-a scos în cale specii diverse de păsări, surprinse în ipostaze speciale.


miercuri, 20 mai 2020

Păsările în jungla urbană: Pițigoii de pe stâlp

De câțiva ani, de când sunt mai interesat de păsări, am demarat un proiect de documentare a modului în care păsările se adaptează la ceea ce am numit ”jungla urbană”. Cei care îmi urmăresc postările, își amintesc probabil de vântureii roșii de lângă bloc, sau de graurii din izolația de polistiren. Ei bine, tot despre grauri vreau să vă povestesc și în materialul de față. Însă este vorba despre un alt cuib, unul pe care îl reperasem și în anii trecuți, dar din diferite motive nu am scris despre el. Acum, în aceste zile post-izolare, m-am bucurat să-l redescoper animat cu pui de grauri aproape gata să-și ia zborul. Având ceva mai mult timp, am reușit să urmăresc comportamentul lor și să-i fotografiez. Menționez că în această activitate l-am atras și pe domnul Aurel Margin, care și-a adus contribuția observațională la definitivarea acestui articol. 



luni, 18 mai 2020

Poveștile fazaneriei (2): Cuibul de viespi

Fazaneria din Panic, devenită la un moment dat a treia din țară ca și mărime, a funcționat în perioada 1987-2006. Între 1994-1995 și-a întrerupt activitatea, aceasta fiind ulterior reluată sub coordonarea domnului Aurel Margin. Vrem să (re)aducem în atenția zălăuanilor ”poveștile fazaneriei” văzute ca o serie de relatări, de rememorări, făcute de către cel care și-a dedicat o bună parte din activitatea profesională, unei activități atât de dragi lui. Prin amabilitatea domnului Aurel Margin, continuăm seria de povești cu o întâmplare pe cât de banală, pe atât de interesantă.



joi, 7 mai 2020

Ambulanța pentru Monumente a câștigat prestigiosul premiu ”Europa Nostra”

”Ambulanța pentru Monumente”, proiectul de care a început să se audă și prin Sălaj, a câștigat cel mai important premiu european din domeniul patrimoniului. Comisia Europeană și Europa Nostra au anunțat astăzi câștigătorii ediției 2020.





miercuri, 6 mai 2020

Poveștile Fazaneriei (1): o noapte agitată

Puțini dintre zălăuani își mai amintesc, sau poate alții nici nu au știut, de crescătoria de fazani din Panic. Aceasta a fost la un moment dat a treia ca mărime din țară, capacitatera de producție a acesteia fiind de 40.000 de fazani la livrare. La fel ca multe alte sectoare de activitate, nu a rezistat mult timp în economia de piață. Ultimul șef al crescătoriei fiind domnul Aurel Margin - un mare iubitor al Naturii și al faunei în special. Nu de puține ori, în postările mele legate de păsări, domnul Aurel Margin a intervenit cu comentarii pertinente, foarte bine documentate. Așa că i-am lansat provocarea de a împărtăși cu noi o parte din experiențele sale de la fazanerie. Îi mulțumesc și pe această cale că a acceptat provocarea. Așa că, o să vă oferim o parte din ”Poveștile Fazaneriei”.


luni, 27 aprilie 2020

Biserica de lemn din Chechiș – Pictură exterioară recuperată după 120 de ani

Bisericile de lemn sălăjene sunt pline de surprize. Asta în ciuda diferitelor proiecte ce au urmărit studierea și promovarea acestora. Mereu se găsește câte ceva interesant, fie că este vorba despre o inscripție, de un detaliu de arhitectură sau de elemente ce țin de iconografia bisericii. În ultimul timp, există o mișcare ce vine din zona societății civile, de a redescoperi o parte din secretele ce încă înconjoară aceste edificii de cult, începând cu datarea dendrocronologică menită să confirme anul construcției, trecând prin proiecte ce vizează punerea sub protecție a unor biserici sau de redescoperire a picturii exterioare. Recent, la Chechiș (comuna Bălan), pe Valea Almașului, o biserică de lemn ce datează din a doua parte a secolului al XVIII-lea, și-a descoperit o parte din secrete: pictura exterioară păstrată sub stratul de tencuială de la 1899.



joi, 23 aprilie 2020

Despre păstrarea tradițiilor: interviu cu doamna Tóth Ildikó

Am cunoscut-o pe doamna Tóth Ildikó  în urmă cu câțiva ani, în 2013, când a comentat în limba maghiară o postare de a mea despre Zalău. I-am răspuns în limba română, asta pentru că, din păcate nu cunosc limba maghiară. Nu mică mi-a fost mirarea când, a răspuns de data aceasta în limba română. Și mi-a mărturisit că nu a mai scris românește de foarte mulți ani, de când a emigrat în Suedia. Ce mică e lumea! Și ce faini sunt ardelenii! Nu s-a cramponat deloc de faptul că vorbim limbi materne diferite, a făcut eforturi să-și reamintească cuvintele pentru a-mi vorbi în limba mea! Un gest plin de respect și de nostalgie după locurile copilăriei. Căci, așa cum aveam să descopăr în urma multor schimburi de mesaje, doamna Tóth Ildikó a avut tangență și cu Zalăul.




sâmbătă, 18 aprilie 2020

Săptămâna Patimilor în iconografia bisericilor de lemn sălăjene (2): Evenimentele din Vinerea Mare

Suntem în Săptămâna Mare premergătoare luminatei sărbători a Învierii Domnului. Poate cea mai mare sărbătoare creștină, căci Învierea lui Isus reprezintă esența creștinismului. Paștele - denumire împrumutată din sărbătoarea evreiască Pesah, ce avea cu totul altă semnificație - este sărbătorit de toate cultele creștine, e drept, la date diferite. Nu vom insista aici asupra diferențelor de opinii, ci mai degrabă pe semnificația comună a acestei sărbători. Pentru toți creștinii, prin învierea lui Isus, Paștele reprezintă triumful Vieții asupra morții, a Luminii asupra întunericului. Și, întreaga viață pământească a Mântuitorului ne arată Calea de urmat. ”Eu sunt Calea, Adevărul și Viața” și ”Eu sunt Lumina Lumii” ne spune peste milenii Învățătorul. 




vineri, 17 aprilie 2020

Săptămâna Patimilor în iconografia bisericilor de lemn sălăjene (1): Evenimentele din Joia Mare

Suntem în Săptămâna Mare premergătoare luminatei sărbători a Învierii Domnului. Poate cea mai mare sărbătoare creștină, căci Învierea lui Isus reprezintă esența creștinismului. Paștele - denumire împrumutată din sărbătoarea evreiască Pesah, ce avea cu totul altă semnificație - este sărbătorit de toate cultele creștine, e drept, la date diferite. Nu vom insista aici asupra diferențelor de opinii, ci mai degrabă pe semnificația comună a acestei sărbători. Pentru toți creștinii, prin învierea lui Isus, Paștele reprezintă triumful vieții asupra morții, a luminii asupra întunericului. Și, întreaga viață pământească a Mântuitorului ne arată calea de urmat. ”Eu sunt Calea, Adevărul și Viața” și ”Eu sunt Lumina Lumii” ne spune peste milenii Învățătorul. 



miercuri, 15 aprilie 2020

Atelier de fotografie creativă (1): Paharul cu apă

Actuala situație de criză sanitară profundă, dată de pandemia de coronavirus, a întrerupt practic orice activitate. Sunt multe categorii sociale care au avut de suferit, printre ele numărându-se și fotografii. Mai ales aceia care iubesc fotografia de natură și peisaj, cei care iubesc birdwatching-ul și ieșirile în Natura. Din experiență vă spun, e un chin să nu poți să te exprimi prin fotografie. Însă, din punct de vedere al responsabilității față de semenii noștri, (auto)izolarea se impunea. Așa că, nu ai de ales, trebuie să improvizezi. Vă prezint în cele ce urmează experiența mea în ce privește fotografia creativă.


miercuri, 8 aprilie 2020

Premieră: Expoziție de fotografie on-line

Actuala criză sanitară, legată de pandemia de coronavirus, a surprins pe toată lumea. Inclusiv pe cei care aveau programate diferite eveneimente culturale. După intrarea în vigoare a ordonanțelor militare care interzic manifestările cu public, singura soluție viabilă a rămas ca aceste evenimente să se mute în mediul virtual. Așa s-a întâmplat și cu o expoziție de fotografie ce trebuia să aibă loc la Carei, în organizarea Fotoclubului ”Vasile Vénig László”.



duminică, 1 martie 2020

Timișoara: puncte cardinale

Atunci când vizitez un oraș, îmi place să-i descopăr locurile mai puțin știute sau povestea din spatele unor locuri arhicunoscute. Timișoara are multe astfel de locuri. Iar dincolo de denumirile consacrate date urbei de pe Bega, i se mai poate adăuga încă unul: orașul punctelor cardinale. Cititorul s-ar putea întreba de unde și până unde o astfel de denumire? Nu se poate vorbi în orice localitate de puncte cardinale? Ei bine, în cadrul acestui material voi încerca să demonstrez de ce această denumire i se potrivește cu prisosință Timișoarei.




Sălajul inedit: Sfântul Ilie și corbii

Știați că în Sălaj există biserici de lemn care, la fel ca și bisericile pictate din nordul Bucovinei, aveau pictură exterioară? Încă se mai disting urme ale picturii exterioare la bisericile de lemn din Creaca (sec. XVIII), Derșida (1700), Chieșd (sec.XVIII), Sânpetru Almașului (sec. XVII) sau Păușa (1730).

sâmbătă, 15 februarie 2020

Calendarul ”Sălaj. Frumusețe, Tradiție, Poveste”

Tabăra de Fotografie ”Sălaj. Frumusețe, Tradiție, Poveste”, desfășurată în perioada 24-30 mai 2019, a readus în prim plan frumusețile și poveștile unui colț de țară pe nedrept uitat sau poate, insuficient promovat. La început de an, cele mai frumoase 13 fotografii realizate de artiștii fotografi participanți la tabără, au făcut obiectul unui calendar editat de Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj.


Calendarul se deschide cu fotografia de copertă intitulată ”Cosași din Bocșa”, realizată de Lia Adela Rusu din Oradea. Adela Rusu (EFIAP/s) este vicepreședintele clubului ”Varadinum” și organizator al taberei de fotografie din Sălaj.




sâmbătă, 8 februarie 2020

Cogito Ergo Sum: Viața

Intr-un mod extrem de simplist vedem viata ca o antiteza sau poate chiar un antagonism dintre doua forte opuse. Bucurie si tristete, bine si rau, alb si negru, lumina si intuneric, plus si minus, zi si noapte, dragoste si ura, pace si razboi, viata si moarte etc. Pe cei care cred in dualitatea lumii, a Universului nu o sa-i poti contrazice prea usor, oricate argumente ai aduce. Pe de alta parte nici nu e nevoie sa-i contrazici, caci toate celelalte "culori" pe care le-ai putea aduce in discutie nu sunt decat cai ce converg in ultima instanta tot spre elementele duale amintite. Ce altceva este Universul decat materie si vid, ordine si haos, fiinta si nefiinta? Sau cine altcineva ne supravegheaza mai mult sau mai putin discret decat ingeri si demoni?

vineri, 7 februarie 2020

Cogito Ergo Sum: Despre viața cărților...

Îmi place să cred că viața omului se aseamănă cu cea a cărților. Cel puțin prin prisma faptului că atât omul, cât și cartea au o viață. Cărțile au o viață a lor. Trăiesc dacă sunt citite sau măcar răsfoite și mor atunci când sunt uitate sau, mai trist, aruncate. Ați văzut cărți aruncate la gunoi? Eu am văzut și de atunci nu-mi pot scoate din minte imaginea...Cum să arunci la gunoi o carte, fie ea oricât de proastă? Nu cumva și asta e o crimă? Culturală, desigur. E la fel ca și arderea în loc public a cărților ”interzise”. Sau poate mai rău...

marți, 28 ianuarie 2020

Cogito Ergo Sum: Despre dezvelirea unei statui a poetului Ady Endre

Orașul meu s-a îmbogățit cu o nouă statuie. Mai bine spus, este un monument de artă stradală, o statuie ce te îndeamnă să interacționezi cu personajul reprezentat. Și acesta nu este nimeni altcineva decât marele Ady Endre!

luni, 20 ianuarie 2020

Sălajul inedit: Zodiacul din pictura bisericii Ip

Poate părea ciudat ca în pictura unei biserici creștine să apară motive și însemne zodiacale. Se știe, zodiacul are origini caldeene (precreștine), acesta fiind preluat și utilizat de-a lungul timpului în diverse culturi. În creștinism, zodiacul și astrologia au fost interzise încă din secolul al IV-lea, însă reprezentările acestuia au fost perpetuate inclusiv în spațiul bisericesc. Atât în Occident, cât și în Orient sunt nenumărate exemple în acest sens.

marți, 14 ianuarie 2020

Cățălul Românesc 800 - volumul 10

De mai bine de 10 ani, la Meseșenii de Sus, activează Asociația ”Fiii Satului Meseșenii de Sus”. La prima vedere ai spune că este o asociație la fel ca multe altele care activează în diferite comunități rurale. Însă, vă asigur, aceasta este altfel! Fără a stabili o ierarhie între diferitele asociații de tip ”Fiii Satului”, asta pentru că pe de o parte nu este corect, iar pe de altă parte nu cunosc activitatea acestora, pot spune însă cu certitudine, că ceea ce fac ”Fiii Satului Meseșenii de Sus” este deosebit!

duminică, 12 ianuarie 2020

Sălajul inedit: Scenele Creației în pictura bisericii ortodoxe din Ip

Nu de puține ori, în ”hoinărelile” mele prin ținuturile Sălajului, am găsit elemente inedite: în arhitectură, iconografie, natură, tradiții sau obiceiuri. Și pentru că de regulă astfel de ”descoperiri” rămân fie în memorie fie prin mulțimea de fotografii și astfel se pierd odată cu trecerea timpului, am considerat că este mai bine să le fac publice.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...