vineri, 26 ianuarie 2018

Zalău: Clio High Tech, o expoziție de secol XXI

Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău a suferit în ultimii ani o transformare radicală. Dintr-un muzeu obișnuit, cu exponate în vitrină s-a transformat într-un muzeu în care conceptul living history este la el acasă. În momentul reinaugurării expoziției de bază, în mai 2014, afirmam că avem la Zalău cea mai bună expoziție permanentă din țară. De atunci au mai trecut patru ani și iată, asistăm la Zalău la o nouă premieră, cum nu cred că mai există într-un muzeu din România: o expoziție high tech în care realitatea augmentată și realitatea virtuală sunt piesele de rezistență.




De-a lungul celor patru ani de la reinaugurare, conducerea Muzeului Județean de istorie și Artă Zalău, alături de întregul colectiv, s-a străduit să atragă publicul spre muzeu. Un public care e din ce în ce mai greu de convins să treacă pragul unei instituții de cultură. Motive ar fi, poate, ”manelizarea” societății românești sau lipsa unei educații culturale. Subiect extrem de sensibil care ar merita abordat. Ei bine, pentru publicul tânăr, la muzeul din Zalău au fost organizate o serie de expoziții interesante; au început să funcționeze ateliere interesante; muzeul s-a mutat de multe ori în stradă cu ocazia diferitelor evenimente. S-a reușit astfel atragerea publicului format din elevii din clasele primare sau gimnaziale. Elevii mai mari, cei de liceu, au ”rezistat” (cu mici excepții notabile) majorității ofertelor...

Șe știe că tinerii sunt atrași de tehnologie, că folosesc gadgeturile zilnic, că le consideră un fel de extensie a personalității lor. Se știe că își iau cele mai multe informații din mediul on-line, iar realitatea virtuală nu le este străină. Dovadă stau jocurile care care fac furori în rândul tinerilor sau filmele SF ori fantasy atât de îndrăgite. Tinerii au tendința de a evada din lumea reală și de a se refugia în imaginar, în online. A făcut furori pe rețelele de socializare acea imagine în care un grup de liceeni (nu erau români) ajunși în fața celebrei Gioconda (sau Mona Lisa) a lui Leonardo da Vinci erau mai mult preocupați de telefoanele mobile decât de pictură...Alt subiect interesant de dezbatere.

În aceste condiții, pentru a-i atrage spre muzeu, trebuie să le vorbești pe limba loc; trebuie să ai curajul să aduci tehnologia în slujba educației muzeale. Trebuie să spargi tiparele și să fii creativ. Muzeul din Zalău a făcut-o și sunt convins că rezultatele se vor vedea în timp. Un prim pas a fost făcut în anul 2015, cu ocazia Nopții Muzeelor. La intrare în muzeu, la secția de istorie ”Vasile Lucăcel” a fost inaugurat un asistent virtual sub forma unei proiecții holografice. Însuși Împăratul roman Marcus Aurelius (Caracalla) îi întâmpină pe turiștii ce trec pragul muzeului, familiarizându-i cu expoziile și colecțiile ce urmau a fi vizitate. Soluția a fost una foarte apreciată de către vizitatori, mai ales de cei tineri.

Iată însă că în aceste zile, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău a făcut un alt mare pas. A inaugurat prima expoziție complet virtuală, bazată pe tehnologii de ultimă generație - realitatea augmentată și realitatea virtuală. Nu cred să mai existe la ora actuală într-un muzeu din România, o sală de expoziție în care să funcționeze două soluții tehnice de acest tip.

Realitatea augmentată (AR - augmented reality) nu este ceva nou. Se folosește cu succes în câteva domenii, inclusiv în mediul educațional. O explicație simplă a acestui concept, ar fi aceea că prin acestă tehnologie se poate suprapune o realitate virtuală peste lumea reală. Desigur, acest lucru se face printr-un device (poate fi chiar telefonul mobil sau tableta) și printr-o aplicație dedicată. Realitatea fizică este astfel augmentată, adică extinsă - i se poate adăuga elemente virtuale. De asemenea, realitatea virtuală - concept oarecum mai cunoscut decât precedentul - reprezintă ”o scufundare totală” într-o altă lume. Iar aceste tehnologii se portivesc de minune într-un muzeu de istorie; îți permit practic să călătorești în timp.

Am participat și eu la deschiderea oficială a noii săli de expoziție. Trebuie spus de la început că există o sală întreagă dedicată acestei expoziții permanente. O sală pe care o cunosc bine încă dinainte de modernizarea clădirii, o sală ce era plină cu clasicele vitrine cu exponate. La intrare în sală, surpriză totală: aceasta era goală, am crezut că am nimerit în altă parte. Niciun exponat, nicio vitrină. Doar câteva fotolii din acelea de-ți vine să te arunci pe ele și pereții goi...Adică nu chiar goi, Pe trei pereți sunt desenate trei mari QR-coduri. Cine nu știe, un QR-cod este ceva similar unui cod de bare, un simbol ce ascunde o informație stocată în mediul on-line (un site, o pagină de facebook etc). QR-codul poate fi citit cu dispozitive speciale dar și cu o aplicație instalată pe mobil sau tabletă. Apoi, în mijlocul sălii, pe două suporturi te-ai fi așteptat să găsești ceva expus: o statuetă, un vas, o piesă importantă din colecția muzeului. Când colo, alte două QR-coduri.




Total nedumerit mă învârt prin sala goală cu gândul să scanez cu telefonul QR-codurile. Dar văd într-un colț, pe un stativ ceva ce-mi atrage atenția. Într-un rastel sunt ranjate frumos 15 tablete. Acestea sunt încorporate în niște dispozitive ce au mânere de o parte și de alta. Pe un alt suport stau aranjate frumos 15 ochelari, din aceia pe care-i primești la filmele 3D. Mai văd 15 smartphon-uri...E clar, cu acest arsenal se poate vizita expoziția. Lângă stand, un domn și o doamnă ne explică cum funcționează tehnologia. Practic iei tableta și te plimbi pe la QR-coduri. Le scanezi și ca prin minune, pe stative apar staueta sau vasul ceramic iar în altă parte îți iese în cale statuia ecvestră a lui Caracalla! Uimitor!



Cele cinci obiecte virtuale, sunt de fapt reconstrucții pe calculator a pieselor originale, pe baza fragmentelor găsite la Porolissum. Astfel sunt recreate următoarele:

  • Venus: statueta de bronz ce o înfățișează pe zeița Venus, descoperită în barăcile soldaților romani din castrul mare de la Porolissum;
  • Terra sigillata: - un recipient ceramic importat din occidentul roman (Gallia);
  • Templul zeului Bel: la Porolissum, în îndepărtata Dacie exista un templu la scară mică dedicat seului Bel;
  • Statuie funerară: în lapidarul muzeului din Zalău se află o parte dintr-o statuie impunătoare ce reprezintă un membru al aristocrației romane. Acesta a fost reprodusă prin realitatea augmentată;
  • Statuia ecvestră a Împăratului Caracalla: se știe că Împăratul Caracalla a vizitat capitala Daciei Porolissensis în anul 213. S-au descoperit la Porolissum fragmente de bronz care atestă faptul că aici existau două statui monumentale
Însă ”cireașa de pe tort” abia acum urmează. Nu cred că există o senzație mai interesantă, mai inedită sau chiar emoționantă (dacă ești pasionat de istorie) decât aceea să te plimbi (virtual, desigur) pe o stradă de la Porolissum. O experiență ce se compară poate doar cu o plimbare (reală de data acesta) prin siturile arheologice foarte bine conservate, cum ar fi cel de la Pompei de exemplu. Practic, iei loc în fotoliile confortante, îți pui ochelarii și te ”cufunzi în realitatea virtuală”. Prin fața ochilor îți trec imagini ce le percepi a fi reale, este ca și cum te-ai limba și ai admira clădirile înșirate de-a lungul străzii. Ba mai mult, intri în câteva dintre ele și le privești în unghi de 360 de grade atât în plan orizontal cât și în plan vertical. În periplul care durează aproximativ 7 minute, ești ghidat sonor, așa că sigur nu o să te rătăcești. Sistemul este conceput astfel încât poate fi accesat simultat de 15 persoane.




Evenimentul ce a avut loc în data de 25 ianuarie 2018 a reprezentat dechiderea festivă a noii săli - ce poate fi numită ”sala multimedia”. Au participat la eveniment, așa cum este firesc de altfel, oficialități județene și locale în frunte cu domnul Tiberiu Marc - președintele Consiliului Județean Sălaj și cu domnul Fazakas Miklós - viceprimarul Municipiului Zalău. Au mai fost prezenți Cosmin Vlaicu - secretarul Prefecturii Județului Sălaj, consilieri județeni și locali.





Din partea instituțiilor culturale sălăjene au participat la eveniment doamna Florica Pop - directoarea Bibliotecii Județene ”Ioniță Scipione Bădescu”, doamna Laura Chirilă - manager al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ”Sălaj Plus”, domnul Dănuț Pop - directorul Arhivelor Statului Sălaj, domnul Daniel Stejerean - directorul Centrului Național de Informare și Marketing Turistic Șimleu Silvaniei. Din partea Inspectoratului Școlar al Județului Sălaj au participat domnul Dari Toma - inspector școlar general adjunct și doamna inspector Ildiana Jurcă; iar Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Sălaj a fost reprezentat de doamna director Melania Gârdan.


După alocuțiunile rostite de managerul istituției - doamna Corina Bejinariu și de președintele Consilului Județean Sălaj - domnul Tiberiu Marc, cei prezenți au fost primii care au experimentat noile tehnologii. Am intrat puțin și eu în joc, chiar dacă puțin defazat, iar perspectiva oferită de realitatea virtuală a fost de-a dreptul fantastică! De altfel, toți cei prezenți au fost încântați de acestă realizare de excepție, ce duce Muzeul Județean de Istorie și Artă al Județului Sălaj în elita selectă a instituțiilor muzeale ce beneficiază de tehnologii de secol XXI. 






Pentru public, expoziția se deschide de mâine, 27 ianuarie 2018! Eu mi-am rezervat deja o vizită cu elevii mei, săptămâna viitoare. Am să revin cu impresii în urma vizitei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...