Istoria fotografiei sălăjene: reprezentanții breslelor

Am achiziționat recent, pentru un prieten colecționar, o fotografie veche, de la 1892. Este inedită pentru că reprezintă 33 de nume și 28 de portrete ale unor reprezentanți ai breslelor meșteșugărești care funcționau în acea vreme în Zalău și în Sălaj. 

Este o fotografie de tip carte poștală, așa cum se practica în epocă. Pe partea din spate a acesteia fiind trasate linii pentru partea de adresă a destinatarului (în jumătatea din dreapta) și pentru text (în jumătatea din stânga). 

La prima vedere pare să fie o fotografie ce reproduce un tablou. Un tablou ce conține portretul celor care formează ”Comisia independentă pentru cumpărarea sediului Corpului Industrial 1892” (Az ipartestületi székházat vásárló önálló bizottserég). Textul apare scris pe un banner desfășurat sub portretele membrilor comisiei. Sunt interesante informațiile pe care ni le oferă numele și persoanele care apar în fotografie.

În centrul acesteia, în trei medalioane mai mari sunt președinții și vicepreședinții acestei comisii:

1. Sziksai Lajos (procuror și notar)

Szikszai Lajos (1825-1897) a fost una dintre figurile dominante ale vieții culturale sălăjene de la sfârșitul secolului al XIX-lea. A participat ca și combatant la Revoluția din 1848-1849 având gradul de căpitan. A absolvit dreptul în 1862, remarcându-se ca avocat al familiei Wesselényi câștigându-și o reputație națională, fiind cel mai cunoscut avocat din Zalău. A fost membru al Parlamentului între anii 1875-1881. A deținut funcția de vicecomite (subprefect) al județului Sălaj (Szilágyi vármegye alispánja) fiind ales în 1889 și 1895. Din 1883 a fost viceguvernator iar din 1889 a avut titlul de consilier regal. A fost artizanul dezvoltării orașului, în timpul său a fost construită piața principală a orașului (centrul vechi); a construit spitalul vechi (azi secția de boli infecțioase a Spitalului Județean) dat în folosința în 1893; s-a construit calea ferată Zalău-Carei (1887) și Zalău - Dej (1890); pe timpul său s-a construit prima fabrică de cărămidă (1894). La 9 noiembrie 1904 a fost dezvelit în fața spitalului bustul realizat de doctorul János Berger. 

Statuia lui Szikszai Lajos

Despre ceilalți membri ai comisiei nu avem nicio informație, așa că îi vom prezenta doar cu numele și meseria pe care o au.

2. Máté Pál (președinte, consilier, conducător industrial)

3. Kovács Gabor (vicepreședinte, consilier)

dispunerea portretelor în fotografie

Iată și lista celorlalți membri ai comisiei, așa cum apar ei în fotografie.

4. Veres Károly - constructor; 5. Traiánovics Antal - tâmplar; 6. Kenéz Ferenc - fierar; 7. Mogyorós Mihály - pantofar; 8. Szabo Sandor; 9. Lovassy Sándor - zidar; 10. Vitéz Lajos - fierar (fără poză); 11. Balog Mihály - măcelar; 12. Syöke Mihály - măcelar; 13. Reich Jakab - tipograf, 14. Szentmiklósi András - dulgher; 15. Tóth Lajos - fierar; 16. Tóth Lajos - cizmar; 17. Mogyorós Gergely - tâmplar; 18. Bereczki János - olar (fără poză); 19. Kovács István - cizmar; 20. Bagosi Sándor - rotar, 21. Borbély Károly - zidar; 22. Vöneky József  - cojocar; 23. Bredi Karoly - ceasornicar; 24. Tomasek Sámuel - măcelar; 25. Nagy Mihály - măcelar; 26. Szentmiklósi Lajos - zidar (fără poză); 27. Vegh Lajos (jr.) - pantofar; 28. Szátmáry Béla - pantofar; 29. Kasrán János  - frânghier; 30. Vigh István - dulgher (fără poză); 31.Pápai Ferencz - tăbăcar; 32. Nagy István - croitor; 33. Schelling János - pantofar; 34. Mezei György - lăcătuș 

Zalăul la începutuyl sec.XX

După cum rezultă, din cei 34 de membri ai comisiei, 31 sunt meșteri. De altfel, în fotografie, după meseria fiecăruia apare litera ”m.” - meșter. Mai observăm că avem reprezentanți ai tuturor breslelor care funcționau în acea vreme: măcelar (4), pantofar (3), zidar (3), fierar (3), tâmplar (2), dulgher (2), cizmar (2), constructor, tipograf, olar, rotar, cojocar, ceasornicar, frânghier, tăbăcar, croitor și lăcătuș.

Monografia lui Petri Mor - Szilágy Vármegye Monográphiája, tipărită la Budapesta între anii 1901-1904, conține un amplu capitol dedicat Zalăului. La capitolul ”Industrie, Comerț, Târguri” se specifică breslele și numărul membrilor acestora la 1854. La acea vreme erau: ”41 măcelari, 114 tăbăcari, 213 cizmari, 53 de confecționeri sumane, 13 curelari, 47 olari, 9 croitori de haine groase și 26 croitori de haine subțiri, 40 blănari, 13 tâmplari și lăcătuși, 9 fierari și rotari. În afara breslelor erau: 1 țesător, 1 pantofar, 1 tinichigiu, 2 confecționeri de nasturi, 1 bijutier, 65 brutari, 2 confecționeri de site, 1 ceasornicar, 1 lămpar, 2 croitori de dame, 13 brutari pentru covrigi, 6 negustori, 8 pălărieri, 1 frânghier, 2 săpunari, 2 zidari, 1 dulgher, 2 strungari, 1 legător de cărți, 1 geamgiu, 1 meșter pentru a fierbe clei, 2 armurieri, 3 confecționeri pieptene, 1 pictor, 1 executor pavaj, 1 producător de cremvurști, 1 dogar, 1 fabricant presă, 10 fierari - țigani.”

Considerăm că această fotografie inedită, aduce un plus de informație în ce privește meseriile practicate la finalul secolului al XIX-lea. Este o piesă a unui puzzle numit ”istoria Zalăului”. 

Mulțumesc domnilor György Tőzser  de la Oradea și Györfi Deák György de la Jibou pentru traducerea textului din limba maghiară.