Foto travel: Eveniment internațional de Comemorare a Holocaustului la Șimleul Silvaniei

Duminică, 26 ianuarie 2014, a avut loc la Șimleu Silvaniei, un eveniment internațional, în preziua Zilei Internaționale de Comemorare a Holocaustului. Ziua de 27 ianuarie a fost adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la cea de a 42-a sesiune plenară, prin rezoluția 60/7 din 1 noiembrie 2005, ca fiind Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului, în amintirea zilei de 27 ianuarie 1945, când lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau a fost eliberat de armata sovietică.

Evenimentul de la Șimleu Silvaniei a fost unul internațional, prin prezența Excelențelor lor, ambasadorii Israelului și Poloniei în România. De ce la Șimleul Silvaniei un astfel de eveniment? În primul rând pentru că aici se găsește singura sinagogă din județul Sălaj și singura sinagogă-muzeu din România. Vechea sinagogă ce datează din 1876, a fost transformată prin efortul conjugat al Asociației Memoriale Hebraica din Nușfalău, a Jewish Arhitectural Heritage Foundation, al Institutului Ellie Wiessel pentru studierea Holocaustului din România și al Primăriei orașului Șimleu Silvaniei, în primul Muzeu Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord. Pe de altă parte, la marginea orașului, a funcționat unul dintre cele mai brutale ghetouri din Transilvania de Nord, aflată între septembrie 1940 și octombrie 1945 sub ocupația Ungariei. Într-o zonă mlăștinoasă, în fosta cărămidărie Klein din Cehei, au fost adunați toți evreii din zonă, care ajunseseră să numere la un moment dat aproape 8500 de persoane. Evreii au fost deportați în lagărele morții de la Auschwitz-Birkenau, acum 70 de ani, între 31 mai și 6 iunie 1944. Puținii supraviețuitori au relatat grozăviile și umilințele neimaginabile la care au fost supuși evreii de aici.

Sinagoga din Șimleul Silvaniei - sediul Muzeului Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord

Steagurile Poloniei, României și Israelului arborate la Primăria Șimleul Silvaniei

Ambasadorul Israelului în România, excelența sa, domnul Dan Ben Eliezer, nu se află la prima vizită la Șimleul Silvaniei, fiind un vechi colaborator și prieten. Ca o dovadă a prieteniei, se poate aminti înfrățirea dintre orașele Șimleul Silvaniei și Petach Tikva din Israel mijlocită în 2011 sau de recenta înfrățire dintre Colegiul Național ”Simion Bărnuțiu” din Șimleu Silvaniei și Liceul ”Brener” din Petach Tikva.

Ambasadorul Israelului în România, excelența sa domnul Dan Ben Eliezer

În schimb, ambasadorul Republicii Polonia, excelența sa, domnul Marek Szczygiel a vizitat pentru prima dată orașul de la poalele Măgurii. Prezența sa are o dublă semnificație. În primul rând, pe teritoriul Poloniei, în lagărele de concentrare naziste de acolo, și-au găsit moarte milioane de evrei, printre care și mulți din Sălaj și din Șimleu Silvaniei. Lagărul cel mai sinistru, cel care este sinonim cu Holocaustul în conștiința publică din lumea întreagă, Auschwitz-Birkenau se află la doar 60 de kilometri de Cracovia în regiunea Malopolska. Un alt motiv pentru care ambasadorul Poloniei la București a vizitat Șimleul Silvaniei, este acela că municipalitatea orașului dorește să inițieze o colaborare pe termen lung având ca punct de plecare faptul că aici, la Șimleul Silvaniei s-a născut unul din regii de vază ai Poloniei, Ștefan Bathóry – principe al Transilvanei între anii 1571-1575 și rege al Poloniei și Lituaniei între 1575-1586). Primăria orașului Șimleul Silvaniei și-a propus în mai multe rânduri să scoată din anonimat catatea Bathóry din localitate și să o promoveze ca destinație turistică. Însă, până acum eforturile în acest sens nu au dat niciun fel de roade, de aceea se pun mari speranțe în acestă vizită. Tocmai de aceea, ambasadorul Poloniei a vizitat atât ruinele cetății Bathóry cât și biserica romano-catolică, acolo unde a fost botezat ilustrul rege. Conform unui comunicat al ambasadei Republicii Polone la București, excelența sa, domnul Marek Szczygiel, i-a înmânat primarului Șimleului o copie a portretului lui Ștefan Bathóry, pictat de Marcin Kober, lucrare aflată în colecția Muzeului de Istorie și Misionariat al Preoților Misionari din Cracovia. Mulțumim domnului Răzvan Petrovan care a fost ”fotograful oficial” al evenimentului pentru că ne-a dat acordul să publicăm poze realizate de dumnealui.

Ambasadorul Poloniei în România, excelența sa domnul Marek Szczygiel

portretul lui Ștefan Bathóry primit de Primarul Șimleului de la ambasadorul Poloniei. Sursa foto: Răzvan Petrovan Photography

Ambasadorul Poloniei în cetatea Bathóry din Șimleul Silvaniei. Sursa foto: Răzvan Petrovan Photography

Evenimentele de comemorare a vistimelor Holocaustului, au debutat la Sinagoga din localitate, prin vernisajul unei expoziții de pictură, realizată de copii, membri ai cercului de pictură Silvan-Art din cadrul Centrului Cultural Șimleul Silvaniei, îndrumați de către profesorul și pictorul Dumitru Costălaș - președintele Uniunii Artiștilor Plastici Sălaj. Sub genericul ”Suferință și Speranță” au fost expuse un număr de 35 de lucrări care surprind într-un mod extrem de realist, aspecte ale culturii evreilor din Sălaj, imagini ale unei lumi zbuciumate din temelii de ororile celui de-al doilea război mondial. Prezent la vernisaj, pictorul Dumitru Costălaș a declarat: ”nu mi-aș fi dorit să realizez acestă expoziție niciodată! Niciodată cu această temă. Mi-aș fi dorit ca în acest lăcaș să fie rugăciune, să fie bunăstare, să ne bucurăm cu toții de viața pe care o trăim în Șimleul Silvaniei, care iată prin lucrările care se văd prin ochii copiilor, arată foarte clar urme, vestigii ale comunității evreiești care a fost aici și care a lăsat clădiri importante, a lăsat istorie, a lăsat multe lucruri care ne leagă împreună.” La vernisajul expoziției a fost prezent și rabinul Zvika Kfir, care a ținut să precizeze importanța sinagogii din Șimleul Silvaniei dar și despre speranță, despre felul optimist în care tinerii artiști văd viitorul. ”Picturile pe care le vedeți aici vorbesc despre sparanța dintre națiuni. Nu putem să controlăm evenimentele istorice dar putem să învățăm din ele. Să sperăm că acestă ”speranță” exprimată de copii va aduce o speranță și în ceea ce privește relațiile dintre popoare” – a spus rabinul Zvika Kfir.

Expoziția Suferință și Speranță a cercului de pictură Silvan - Art”

Prietenia româno-israeliană văzută de elevii cercului Silvan - Art

Sinagoga din Șimleul Silvaniei pictată de elevi

La vernisaj au fost prezenți, alături de oficialitățile locale în frunte cu primarul Șimleului domnul Septimiu Țurcaș ambasadorii Israelului și Poloniei în România, deputatul Lucian Bode, senatorul Alexandru Vegh – membru al Grupului Parlamentar de prietenie cu Republica Polonă, deputatul dr.Aurel Vainer – președintele federației Comunităților Evreiești din România și vicepreședinte al Asociației de prietenie România-Israel, membri ai comunități evreiești din Sălaj, Cluj și Satu-Mare, reprezentanți ai instituțiilor culturale din județ, elevi și părinți, profesori și reprezentanți ai mass-media. Tablourile realizate de către elevi, vor constitui parte a expoziției permanente a Muzeului Memorial al Holocaustului din Translvania de Nord.

Oficialități și oaspeți de peste hotare la vernisajul expoziției ”Suferință și Speranță”

Maestrul Dumitru Costălaș vorbind celor prezenți despre expoziția ”Suferință și Speranță”

A doua parte a zilei de comemorare s-a desfășurat la Casa de Cultură din Șimleul Silvaniei în prezența unui public numeros. Amfitrionul evenimentului a fost domnul Daniel Stejeran, directorul Muzeului Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord. Evenimentul a fost deschis prin interpretarea la vioară de către elevul Eduard Man a imnurilor României, Israelului și Poloniei. A urmat un alt moment la fel de solemn, acela al aprinderii lumânărilor în memoria victimelor Holocaustului, de către elevii șimleuani. Rabinul Zvika Kfir a rostit o rugăciune în limba ebraică. Apoi, rând pe rând, au urcat pe scenă oficialitățile prezente la eveniment. Primarul orașului Șimleul Silvaniei, domnul Septimiu Cătălin Țurcaș a adresat un mesaj de bun venit la Șimleu distinșilor invitați. Septimiu Țurcaș: ”avem obligația ca această legătură care este scrisă în istoria noastră, între comunitatea mare de evrei care a locuit pe meleagurile noastre în urmă cu 60-70 de ani, faptul că aici s-a născut regele Poloniei Stephanus Bathóry”

Directorul Muzeului - Daniel Stejeran și rabinul Zvika Kfir

Primarul Șimleului, domnul Septimiu Țurcaș în deschiderea evenimentului

Ambasadorul Israelului în România, excelența sa domnul Dan Ben Eliezer a vorbit despre noile provocări ale antisemitismului european: ”negarea Holocaustului și revizionismului nu se întâmplă doar în Irak, o vedem în întreaga lume. De asemenea, în zilele noastre, un fenomen alarmant este manifestarea în creștere a antisemitismului pe internet și în noile media. Acesta este motivul pentru care avem nevoie mai mult decât oricând să luptăm din greu pentru a păstra memoria Holocaustului din generație în generație”. A urmat apoi un moment de-a dreptul emoționant, acela prin care a fost acordat titlul de ”drepți între popoare” – cea mai înaltă distincției a Statului Israel acordată cetățenilor altor state care au salvat de la moarte evrei în timpul celui de al doilea război mondial. Distincția a fost acordată post-mortem de ambasadorul Israelului, doamnei Magdalena Kapelovici născută Lehoczki și a fost ridicată de fiul acesteia domnul Ervin Kapelovici. În timpul celui de-al doilea război mondial, la Budapesta, Magdalena Lehoczki i-a ascuns pe doi evrei care au fugit dintr-un convoi și i-a adăpostit timp de două săptămâni până când orașul a fost eliberat de Armata Roșie. Cei doi evrei, originari din județul Satu-Mare s-au întors acasă. Kopel Kapelovici a luat-o cu el pe Magdalena care i-a devenit ulterior soție. S-au stabilit la Medieșul-Aurit. Pe lista institutului Yad Vashem de la Ierusalim, figurează (la 1 ianuarie 2013) 24.811 persoane din întreaga lume care au primit titlul ”Drept între Popoare”. Dintre aceștia, 60 sunt dinRomânia, printre nume figurează Regina Mamă Elena, academicianul Raoul Șorban sau șimleuanul Alexandru Cherecheș. Vizibil emoționat, domnul Ervin Kapelovici a primit titlul acordat post-mortem mamei sale, din mâinile ambasadorului Israelului în România. ”Mulțumesc pe acestă cale statului Israel pentru că nu uită cele petrecute în trecut. Mulțumesc celor implicați în această onoare pentru mine, pentru ce a făcut mama mea practic” – au fost cuvintele rostite de domnul Kapelovici.

Decernarea titlului de ”Drept între popoare”

Domnul Ervin Kapelovici - care a primit în numele mamei sale titlul ”Drept între Popoare”

La evenimentul comemorativ de la Șimleu Silvaniei, a vorbit și excelența sa, ambasador al Republicii Polone în România, domnul Marek Szczygiel. Domnia sa a amintit că lagărul de exterminare Auschwitz aflat pe teritoriul Poloniei este considerat simbolul Shoah, simbolul Holocaustului. A amintit de asemenea despre ceea ce a numit ”cea mai mare operațiune de exterminare din istoria Auschwitz-ului”, faptul că în doar trei luni, între 15 mai și 9 iulie 1944, germanii au transportat aproximativ 438.000 de evrei din Ungaria, dintre care 150.000 din Transilvania de Nord. Ambasadorul Poloniei s-a referit în alocuțiunea sa și la Ștefan Bathóry – regele Poloniei născut la Șimleul Silvaniei, în opinia sa ”acesta este un punct de legătură prin care putem spera la o relație mai strânsă între România și Polonia”.

Ambasadorul Poloniei vorbind despre Auschwitz

Trecând peste discursurile, politicianiste – cum altfel?, rostite de politicienii prezenți la eveniment: deputatul Lucian Bode, senatorul Alexandru Vegh, deputatul dr.Aurel Vainer sau Lucian Băican subprefectul județului Sălaj, au mai vorbit celor prezenți domnul Andreil Saidler – președintele Centrului Comunitar Evreiesc din Oradea și rabinul Zvika Kfir. Acesta din urmă a avut poate cel mai consistent discurs: ”dați-mi voie să sparg pereții în acest moment important. Imaginați-vă o pictură reprezentată într-o singură culoare. Doar o singură culoare și doar o singură idee, doar o singură perspectivă. Nu este locul unde aș vrea eu să trăiesc și sper că nici voi nu vreți să trăiți doar în același loc. Sunt foarte fericit să văd aici atât de mulți oameni, oameni importanți ai altor națiuni. Universul divers și multicolor este fantastic. Avem trei steaguri aici pe scenă, anul trecut erau doar două. Mai multe culori, mai multe puncte de vedere, mai multe idei.”

dr.Aurel Veiner - președintele Federației Comunităților Evreiești

Rabinul Zvika Kfir dând o adevărată lecție de viață celor prezenți

După discursuri a urmat un moment inedit și emoționant în același timp. A fost difuzat interviul cu Elly Berkovits Gross, supraviețuitoare a Holocaustului, originară din Șimleu Silvaniei. S-a născut la 14 februarie 1929 la Șimleul Silvaniei. Tatăl său a fost deportat în lagărele de muncă forțată, despărțirea de familie fiind definitivă. La doar 15 ani, a fost dusă împreună cu mama sa și cu fratele ei Adalbert în Ghetoul de la Cehei. A fost norocoasă să fie repartizată la curățat de cartofi, poziție din care a putut să le ducă noaptea cartofi mamei și fratelui ei. Însă totul s-a terminat la 27 mai 1944 când familia Berkovits a fost urcată în vagoane și dusă la Auschwitz. Aici a făcut de toate iar în august 1944 a fost trimisă împreună cu alte femei la Fallerslaben în Germania unde era o fabrică care producea mine antipersonal. A fost eliberată în 1945 și s-a întors acasă. Aici s-a căsătorit cu Ernest Gross, supraviețuitor al Holocaustului. În 1966 a emigrat în Statele Unite. În anul 1998 a vizitat lagărul de la Auschwitz unde a găsit o poză cu mama și fratele ei. Attunci și-a jurat să facă tot ce e posibil pentru a păstra vie memoria Holocaustului. Elly a scris șase cărți, trei dintre ele fiind traduse și în limba română. Este vorba despre cărțile ”Poeme – Amintirile unei supraviețuitoare a Holocaustului”, ”Furtuna împotriva inocenților – amintirile Holocaustului și alte povestiri” și respectiv ”Copilărie la poalele Măgurii. Elka și povestea ei într-o lume schimbătoare”. Elevii Colegiului Național ”Simion Bărnuțiu” din Șimleul Silvaniei au recitat poezii scrise de Elly Berkovits Gross în engleză și română. Una dintre poezii, ”Orașul meu natal” a emoționat pe toți cei prezenți.

recital de poezie susținut de elevi

Cartea de poeme a lui Elly Gross

La final, cei prezenți au asistat la un concert de muzică klezmer susținut de formația Mazel Tov din Cluj-Napoca, condusă de dirijorul Vasile Socea. Muzica klezmer a rezultat din îngemănarea fericită a cântecelor sinagogale evreiești cu folclorul altor popoare din Europa centrală și de est. A rezultat astfel o muzică mai ales veselă, de petrecere, din care răzbate totuși o notă de tristețe, de nostalgie. Pentru evenimentul de comemorare de la Șimleul Silvaniei, formația Mazel Tov, înființată în februarie 2002 la Cluj-Napoca, a pregătit o suită de cântece evreiești, cântate în anticamerele lagărelor de exterminare, așa cum sunt numite ghetoruile. Unul din membrii formației, doamna Sulamita Socea a precizat că muzica ”vine să adauge momentului o lacrimă, dar și un zâmbet și o speranță”.

Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord este unic în felul său. Aici, în sinagoga din Șimleul Silvaniei sunt expuse mărturii ale vieții și culturii evreilor care au trăit în această parte de țară, sunt expuse mărturii cutremurătoare ale Holocaustului. Totul a început în 2005, când la data de 11 septembrie (aluzie clară la fatidicul 11 septembrie 2001) a fost inaugurat muzeul în prezența unui numeros public. A fost încununarea efortului conjugat al Asociației Memoriale Hebraica din Nușfalău, a Jewish Arhitectural Heritage Foundation, al Institutului Ellie Wiessel și al autorităților locale care au salvat sinagoga de la distrugere. În prezent, aceasta se află într-un amplu proces de renovare, expoziția permanentă fiind mutată temporar în vechea școală evreiască din localitate. Există speranța ca până în luna mai 2014, atunci când se aniversează împlinirea a 70 de ani de la deportarea evreilor din Ghetoul Cehei la Auschwitz-Birkenau, expoziția să revină în clădirea sinagogii. Pe lângă funcția de muzeu, Sinagoga din Șimleul Silvaniei va fi redată comunității iudaice, aici sărbătorindu-se principalele sărbători religioase ale cultului mozaic. Un prim pas a fost făcut: s-a refăcut Arca Sfântă – Aron Kodesh și a fost adusă, după mai bine de 60 de ani, Thora.