USE – IT Timișoara. Tăt Banatu-i fruncea

Bănățenii în general și timișorenii în special sunt recunoscuți ca fiind cu un pas mai înainte decât celelalte provincii românești. Este un fapt dovedit în istoria ultimilor 250 de ani că bănățenii au avut parte de câteva premiere naționale sau europene: prima bibliotecă publică cu împrumut din Imperiul Habsburgic (1815), primul oraș al României cu străzile iluminate cu gaz (1855), primul oraș din Europa iluminat electric (1884), prima stradă asfaltată (1895), primul tramvai electric (1899), mai recent în istorie de aici a pornit Revoluția din 1989 și exemplele ar putea continua. Așa că zicala ”Tăt Banatu-i fruncea” nu mai este contestată de nimeni.

Și din punct de vedere turistic, al implementării unor concepte dovedite de succes în țări europene, Timișoara este ”fruncea”. Este primul oraș din România care intruduce conceptul USE-IT. Acesta presupune realizarea de către tineri localnici a unei hărți turistice a orașului, redactată în limba engleză, care să fie utilă pentru tinerii turiști. Cum conceptul este nou pentru România, un scurt istoric al acestuia se impune.

Prima hartă a apărut în 1971, în Copenhaga, la inițiativa primarului de atunci, dl. Andersen. Capitala Danemarcei era invadată la propriu de grupuri de tineri hippioți, adepți ai curentului flower-power, care dormeau prin parcuri, pe bănci. Astfel harta a răspuns unei nevoi imediate a tinerilor: unde să doarmă? Unde să mănânce? Unde să se întâlnească cu localnicii? Tpate acestea la un buget redus. Prima publicație nu avea un nume dar pe copertă scria ”use it” – ”folosește-o”. Cu timpul numele s-a încetățenit pentru că organizația, editorii hărții, făceau lucruri simple, relevante și ușor de folosit.

USE-IT se prezenta ca un ”centru de informare prietenos, un loc de întâlnire, relaxare, de schimb de idei, unde să găsești locuri ieftine de dormit și să afli despre ce are orașul să-ți ofere celor ca tine, la un buget redus.”

A doua hartă USE-IT a apărut în Oslo in 1989 și de atunci e editată și actualizată anual. În 1997 Rotterdam  utilizează și el pentru prima dată o astfel de hartă, la început ca parte a unui program ce presupunea crearea unui centrul de informare pentru tineri șomeri și cu situații speciale. Cinci ani mai târziu, în 2002, Belgia și-a dezvoltat propria sa rețea de hărți USE-IT începând cu Ghent, apoi cu Anvers, Bruges, Bruxelles, Mechelen și Leuven Din 2003, lucrurile au început să se miște mai repede, astfel că tot mai multe orașe europene au aderat la rețea, punctul culminant fiind înființarea în 2008 a rețelei USE-IT Europe. Conform datelor furnizate de site-ul USE - IT Europe,  conceptul este aplicat cu succes în 34 de orașe europene din Portugalia, Spania, Belgia, Norvegia, Suedia, Anglia, Germania, Polonia, Cehia, Slovacia, Austria, Italia, Croația și Grecia.  Se pare că încă acest concept nu a prins în țări ca Franța, Ungaria sau cele din fosta Iugoslavie (excepție făcând Croația).

Coperta hărții USE-IT a capitalei Slovaciei

În alte câteva orașe europene, conceptul este în curs de implementare, tineri din orașe ca Barcelona, Düsseldorf, Graz, Milano, Palermo, Padova sau Zurich urmând să lanseze în curând hărțile lor. Ceea ce este deosebit la aceste hărți, dincolo de faptul că sunt gratuite și că pot fi consultate și tipărite direct de de pe site-ul USE-IT Europe, este că fiecare oraș are conceptul său propriu ce-l personalizează și-l identifică din punct de vedere cultural și turistic. În schimb toate au în comun limba engleză în care sunt redactate.

USE-IT Praga

USE-IT Viena

Inițiativa de a începe un proiect USE-IT aparține întotdeauna unor tineri localnici, iar finanțările vin întotdeauna de la direcții specializate ale autorităților locale. Rețeaua europeană ajută la promovarea internațională și oferă suportul necesar celor care încep.

Orașele europene ce au hărți USE-IT

Și în cazul Timișoarei, inițiativa a aparținut unui grup de tineri. Mihai Șuta, managerul proiectului USE-IT Timișoara povestește: ”în urma unei vizite în Belgia, în martie 2012 am găsit această hartă și am folosit-o pe durata șederii. Am mers la sediul lor din Bruxelles, i-am întrebat ce e cu harta, am luat mostre și am venit acasă. A trecut un an până să găsesc oameni care au înțeles conceptul și au fost de-acord să lucreze la proiect. Partenerul meu este Alex Smaranda, care s-a implicat alături de mine, el fiind și proprietarul Hostelului Costel din Timisoara. Asta ne-a ajutat enorm când făceam planul de bătaie, primind idei de la turiștii străini din oraș care se perindau pe acolo și care vedeau orașul cu alți ochi decât noi.”

Harta USE-IT a Timișoarei

Cei doi aveau ideea, aveau feedback-ul turiștilor străini însă lipsea finanțarea. Conceptul USE-IT pune accent pe realizarea unei hărți sau a unui ghid necomercial, care se distribuie gratuit, fără reclame, singura sursă de finațare acceptată fiind de la autoritățile locale.

Mihai Șuta: ”Am scris un proiect, l-am depus la Primăria Timișoara și a fost acceptat. Proiectul a început efectiv în mai 2013, iar hărțile le-am publicat în februarie 2014. Am lucrat în mai multe etape la hartă, fiind coordonati îndeaproape de cei de la centrul USE-IT din Belgia. Evident față de finanțatori am avut deadline-uri dar le-am depășit pe toate deoarece, alături de colegii din Belgia s-a lucrat conform următorului principiu: "Ori le facem să fie bine, ori nu le facem". Ca idee, în Belgia sunt 8 orașe care au hărți și înca unul în pregătire. Fondurile ce le primesc ei împreună, sunt aproape de 200.000 de euro anual.”

Ca unul care s-a ocupat îndeaproape de proiect și-l cunoaște cel mai bine, Mihai Șuta explică: ”Conținutul hărții este scris de către localnici tineri, de către noi (în echipă suntem vreo 10 care ne vedeam des pentru brainstorming) și este ales în funcție de criteriile USE-IT: ieftin, local, cu poveste și cu oameni . Munca este voluntară, iar fondurile au fost folosite pentru ceea ce ține de chestii tehnice (tipografie, detalii tehnice de design, distribuție, taxa de membru al organizatiei în USE-IT). Finanțatorul este Primăria si Consiliul Local Timișoara, Editorul este Asociația CulturalaFA91A2 - o asociație pe care o conduc și care are ca scop promovarea artei contemporane în comunitate prin galerii neconvenționale. Coperta spre exemplu este făcută de unul din artiștii contemporani din oraș, Delia Radovanovici. Deoarece Timișoara este oras candidat, ni s-a părut absolut normal să împlicăm acest subiect în proiectul USE-IT Timișoara așa cum putem: folosind logo-ul CCE2021 și prin distribuția ce o facem să împrăștiem informația despre oraș. Am publicat 20.000 de hărți și le distribuim în Serbia, Ungaria, Croația, Grecia, Austria, Belgia, România și cam în toate locurile de unde ajung turiști străini în Timișoara. Turiștii tineri / backpackerii, nu au un program anume în itinerariul lor, așa că dacă noi prin hărțile USE-IT suntem prezenți într-un hostel din Budapesta de exemplu, și un turist canadian ia harta în mână, decide să vină la Timișoara și nu să meargă la Belgrad de exemplu. Va ajunge bineînțeles și acolo, dar important e că va trece pe la Timișoara.”

Harta Tmișoarei - așa cum apare ea pe site-ul USE-IT Europe

Prezentarea orașului este plastică, Timișoara ”este un oraș studențesc ce a stabilit tot timpul tendințe în lunga sa istorie.  Deși lat ca o clătită, este cel mai verde oraș din România, cu o mulțime de parcuri  în care să arzi calorii sau să te ascunzi la umbă, ideale pentru biciclete și plăci. În zilele însorite, localnicii se răcoresc în Piața Unirii sau de-a lungul malului Begăi, în jurul picinelor, unde beau și se bucură de atmosferă. Și tu poți face asta chiar în timpul iernii – da, am spus piscină, în oraș există o piscină cu apă termală”.

Atât de pe site-ul USE-IT Europe, cât și de pe pagina de Facebook atașată acestuia, sau de pe pagina de Facebook a proiectului timișorean,  pot fi găsite informații despre proiect și ceea ce contează cel mai mult, poți consulta harta. Cea a Timișoarei este intuitivă, utilă, relevantă. Poate fi un ghid util pentru turiștii tineri (și nu numai) ce vizitează orașul. Este o inițiativă lăudabilă, implementată într-un oraș ce aspiră la nominalizarea din partea României ca și Capitală Culturală Europeană în 2021. Exemplul Timișoarei poate fi urmat și de alte orașe românești cu mare potențial turistic.