duminică, 21 februarie 2016

Călătoresc. De 10 ani!

Zilele acestea se împlinesc exact 10 ani de când am ieșit pentru prima dată din țară. Chiar dacă și până atunci am călătorit, în sensul că mi-am făcut concediile în țară, sau m-am deplasat într-o altă localitate cu probleme personale sau de serviciu, consider că doar din februarie 2006 am început să călătoresc cu adevărat. Spun asta pentru că abia atunci am conștientizat acest lucru, doar de 10 ani călătoriile (mai ales cele în străinătate) mi-au deschis o nouă perspectivă asupra lumii. De 10 ani am făcut o pasiune din călătorii și fotografii, pasiune care avea să ducă peste timp la ceea ce este astăzi blogul Foto-Travel. Acum la un deceniu de la prima mea ieșire din țară, arunc o privire retrospectivă și vă invit să mă însoțiți fie și virtual.





19 februarie 2006. Îmi amintesc perfect data de 19 februarie 2006, pentru că ea are o dublă semnificație pentru mine. Este pe de o parte ziua mea de naștere (ce onoare să fiu din aceeași zi cu maestrul Constantin Brâncuși sau cu marele Nicolaus Copernic). Evident, nu țin minte toate zilele mele de naștere, însă cea din 2006 mi-a rămas întipărită în memorie pentru că mi-am sărbătorit-o la Budapesta, așteptând avionul care să mă ducă la Roma. Contextul în care am călătorit și am ieșit pentru prima dată din țară este și el important. Eram profesor la Colegiul Tehnic ”Alesandru Papiu Ilarian” Zalău (încă mai sunt profesor aici) și împreună cu alți doi profesori și cu 3 elevi, plecam spre Viterbo, Italia într-un proiect Comenius. Proiectul se numea ”Europa fără frontiere”, școala mea era parteneră cu școli din Italia, Spania, Franța și Danemarca. După ce alți colegi au plecat în Franța, era rândul nostru să mergem în Italia pentru o săptămână. Numele proiectului are şi el o semnificaţie aparte pentru mine: din acel moment ţările bătrânului continent aproape că nu mai avea frontiere pentru mine.

Atunci aveam să mă conving că aceste proiecte educaționale europene, au marele rol de a te conecta cultural cu țara respectivă, au rolul de a cunoaște sisteme educaționale diferite. Îmi amintesc și acum formalitățile necesare deplasării în Italia, călătoria cu microbuzul pe timp de noapte până la Budapesta, pe drumurile desfundate din țară și apoi pe drumurile ceva mai bune din Ungaria. S-a circulat pe drumul cel mai scurt și cel mai tranzitat atunci, pe ruta Oradea - Szolnok - Budapesta. Doar la intrare în capitala Ungariei am prins o autostradă și ne-am minunat că există așa ceva. Cum avionul decola spre Roma abia după-amiază, am decis să mergem să vizităm Budapesta. 



Budapesta, primul oraș vizitat
Așadar, primul oraș extern pe care l-am vizitat și de care m-am îndrăgostit instantaneu, a fost Budapesta. Știu că am așteptat câteva ore în aeroport până s-a luminat de ziuă. Grupul nostru s-a împărțit în două: o colegă profesoară împreună cu două eleve au rămas cu toate bagajele în aeroport, iar eu, nașa mea - doamna profesoară Paul Olimpia și doi elevi, am plecat să explorăm orașul. Cu o hartă în mână pe care o am și acum și pe care am mai folosit-o și cu alte ocazii, am mers cu un autobuz din terminal până la prima stație de metrou, iar de acolo cu metroul până în centrul orașului. Imaginea Dunării pe care curgeau sloiuri de gheață, podurile Marghit și Széchenyi Lanchid, clădirea maiestuoasă a Parlamentului maghiar sau cetatea Budei ce se profila pe deal, toate acestea mi-au rămas principalele repere ale acestui oraș cu mare potențial turistic, în care avea să revin cu drag de fiecare dată.


Budapesta, Ungaria 2006
Budapesta, Ungaria 2006
Și zborul cu avionul a fost fascinant. Era prima dată când zburam. Am și acum zeci de poze făcute prin hoblou, îmi amintesc perfect forma norilor peste care am zburat sau senzația la aterizare. M-a impresionat puternic gestul spontan al pasagerilor care au aplaudat momentul în care aeronava a atins solul. Pentru unul venit din estul Europei, a fost un adevărat șoc să descopăr Occidentul atât de mult visat.

Viterbo și Roma - primele destinații
În Italia am văzut Viterbo, un oraș aflat la 80 de kilometri de capitală. Un oraș fascinant, fostă reședință a papilor. Am stat aici o săptămână în gazdă la una dintre profesoarele școlii pe care o vizitam, Instituto Technico Comerciale Paolo Savi. Dincolo de descoperirea unui stil de viață degajat, lipsit (aparent) de griji și a unui sistem de învățământ nu foarte diferit de al nostru, a fost revelația descoperirii unui oraș turistic important, al clădirilor cu aer medieval, al muzeelor ce practic te-au dus cu milenii în urmă până în perioada etruscă. Am mai vizitat Tusania și Bolsena (aici mi-am uitat umbrela), Bagnaia - cu superba Villa Lante sau Bagnaia cu impresionantul orășel de pe stâncă Civita. Însă vizita de o zi la Roma a fost ”cireașa de pe tort”. Am călătorit cu trenul - așa aveam să descopăr calitatea și confortul feroviar italian. După programul oferit de gazde, ce a inclus o vizită la Muzeul Capitolini - unul dintre marile muzee ale lumii, apoi o vizită în Forumul Roman, am fost lăsați să explorăm singuri orașul. Țin minte că am văzut printre altele celebra Columnă a lui Traian, fascinanta Fontana di Trevi și că am ajuns în Piazza San Pietro din Vatican. 


Roma, Italia 2006
Roma, Italia 2006

Excursii, concedii, city-break-uri.
Acestea au fost începuturile. De atunci în fiecare an, am ieșit cel puțin o dată din țară. Unii ani au fost bogați în experiențe turistice din cele mai diverse, de exemplu 2009 sau 2011. Dacă ar fi să descriu profilul călătoriilor mele, aș putea să le încadrez în câteva categorii. În primul rând au fost acele călătorii pe care le-am realizat în cadrul unor proiecte. Atât din calitatea de profesor, cât și din cea de inspector școlar, am avut ocazia să particip la câteva proiecte care au avut și o componentă turistică. Așa cum am descris la începutul acestui material, de fapt chiar așa a început totul. Apoi, în anii următori am efectuat o excursie de studiu la Mátrafűred și Budapesta în Ungaria (februarie 2007), la Istanbul, Turcia (mai 2008), la Bruxelles, Belgia trecând și prin Praga, Karlovy Vari, Koln, Luxembourg și Viena (februarie 2009), Gyula, Ungaria (martie 2010), Braga și Porto, Portugalia (mai 2011) și din nou la Istanbul, Turcia (mai 2011). Avantajul acestor excursii a fost acela că prin intermediul lor am luat contact cu sisteme de învățământ din țările respective. Am avut șansa să vizitez școli publice și private, instituții similare cu ISJ-urile noastre, dar și alte obiective pe care în mod normal un turist nu le vizitează: spitale private, studiouri de televiziune etc.


Viena, Austria 2009
Praga, Cehia 2009
Istanbul, Turcia 2010
Appulia, Portugalia 2011
Ponte da Lima, Portugalia 2011
Braga, Portugalia 2011
Porto, Portugalia 2011
Din 2007 am început să ne facem concediile în străinătate. A fost un bun prilej de a descoperi alte locuri, de a vizita obiective turistice interesante. De regulă, când ne planificăm un concediu mergem pe principiul ”să vedem și altceva”. Am vizat de regulă o regiune, o zonă nu neapărat un oraș. Așa se face că am ajuns să vedem Ungaria (Hajdúszoboszló, Debrecen, Budapesta) în 2007; Ungaria și Austria (Hajdúszoboszló, Budapesta, Bruck an der Leitha, Viena, Balaton) în 2008; Croația (Okrug Gornji, Trogir, Split, Sibenik, Dubrovnik, Zagreb) în 2011; Toscana (Montecatini Terme, Lucca, Pisa, Florența, Pistoia, Prato, Siena, Vinci, San Gimignano) în 2013; Turcia (Edirne, Troia, Izmir, Ephesus, Selcuk, Hierapolis, Pamukkale, Konya, Cappadokia, Ankara, Istanbul) în 2014 sau Ungaria (Tahitótfalu, Esztergom, Visegrad, Szentendre) în 2015.


Debrecen, Ungaria 2008
Balaton, Ungaria 2008
Budapesta, Ungaria 2008
Viena, Austria 2008
Istanbul, Turcia 2010
Istanbul, Turcia 2010


Vinci, Toscana 2014
Vinci, Toscana 2014
Pisa, Toscana 2014

Siena, Toscana 2014
Istanbul, Turcia 2015
Canakkale, Turcia 2015
Izmir, Turcia 2015
Istanbul, Turcia 2015
Istanbul, Turcia 2015
Tuz Gölü, Turcia 2015
Cappadocia, Turcia 2015
Multe din excursiile în străinătate au fost de scurtă durată, de tip city-break. Sau au fost în vacanțele de primăvară ori de iarnă. Chiar dacă acestea din urmă au fost și mai lungi, unele chiar de o săptămână nu le-am considerat neapărat a fi concedii. Așa se face că am vizitat Ungaria (Debrecen) în 2007 și 2008, Cehia și Slovacia (Bratislava, Brno, Praga) în 2009, Ungaria (Eger) în 2010, Austria (Viena) în 2010, Ungaria (Budapesta) în 2011, Spania (Valencia), Slovenia (Ljubliana, Postojna, Bled, Maribor) și Ungaria (Polgar, Nyiregyhaza) în 2012, Slovacia (Kosice), Ungaria (Miskolc, Miskolctapolca, Lillafured, Diosgyor, Aggtelek) în 2013, Ungaria (Budapesta) în 2014 și respectiv Austria și Cehia (Melk, Linz, Cesky Krumlov, Plzen) în 2015.


Praga, Cehia 2009
Praga, Cehia 2009
Lacul Bled, Slovenia 2012
Maribor, Slovenia 2012

Valencia, Spania 2011
Valencia, Spania 2011
Viena, Austria 2010
Viena, Austria 2010
Cele mai vizitate orașe
Așa cum se poate vedea, sunt orașe în care am ajuns de mai multe ori în diferite situații. De exemplu, în Budapesta - care a fost de altfel și primul oraș vizitat acum 10 ani - am ajuns de-a lungul anilor de nu mai puțin de 5 ori. Este un oraș spectaculos în care mereu ai câte ceva de văzut. Unde mai pui că e la doar 5 ore de Zalău...

Un oraș care m-a cucerit încă de la prima vizită și în care m-aș întoarce oricând cu plăcere este magnificul Istanbul. Nu știu ce-mi place mai mult aici: mixul de culturi, de civilizații sau multitudinea obiectivelor istorice și culturale; sau poate magia Bosforului. În orice caz, este orașul pe care-l îndrăgesc cel mai mult.

Pe locul al treilea în acest clasament al celor mai vizitate orașe se află și Hajduszoboszlo, Debrecen și Gyula din Ungaria sau Viena capitala Austriei. În fiecare dintre acestea am fost de câte trei ori. 

Impresii de călătorie
Trăgând linie și adunând rezultă că am vizitat 83 de localități din 14 țări. De fiecare loc pe care l-am vizitat mă leagă amintiri plăcute. Am încercat în ultimii 4 ani să scriu aici pe blog impresiile mele. Nu am reușit să acopăr fiecare destinație. Desigur, unele locuri m-au marcat mai mult, îmi sunt proaspete acele experiențe. Nu pot să uit panorama spectaculoasă a Budapestei văzută de pe Dealul Gellert; nu pot să uit priveliștea asupra Bosforului și a fascinantului Istanbul văzut de la colina Camlica; nu pot să uit călătoria cu trenulețul în adâncul peșterii Postojna din Slovenia; nu pot să uit zborul cu balonul la răsăritul soarelui peste magnificul ținut al Cappadociei; nu pot să uit experințele culinare unice din Portugalia; nu pot să uit ceremonialul de schimbare a gărzii din Praga sau Istanbul; nu pot să uit vizita în cel mai terifiant loc din Europa - lagărul de exterminare de la Auschwitz; nu pot să uit parada carelor alegorice din cadrul carnavalulul Florilor de la Debrecen; nu pot să uit arhitectura inegalabilă a clădirilor din Viena; nu pot să uit culorile turcoaz ale lacurilor de la Plitvice, Croatia; nu pot să uit drumul de coastă de la Trogir la Dubrovnik; nu pot să uit frumusețea orașelor Esztergom, Visegrad sau Szentendre din Ungaria; nu pot să uit panoramele asupra orașelor din Toscana; nu pot să uit fațadele bogat decorate ale catedralei din Florenta. Aș putea continua mult acestă enumerare, sunt atâtea și atâtea experiențe turistice pe care le înmagazinezi în miile de fotografii realizate în acești 10 ani. 

Iată așadar pe scurt ce am văzut în afara țării în ultimii 10 ani, de când am început să călătoresc. Nu știu ce-mi rezervă viitorul însă dacă e să-mi doresc ceva în materie de călătorii, atunci aș vrea să văd cel puțin tot atâtea locuri în următorii 10 ani. 





2 comentarii:

  1. Da, f. impresionant. Va felicit pt.toate excursiile realizate si orasele/obiectivele turistice vizitate, precum si pentru experientele traite! Cu siguranta ati devenit mult mai bogat d.p.d.v. cultural si spiritual. Marturisesc ca si eu am o experienta de peste 25 de ani, prima mea iesire din tara a fost in anul 1990 cand am iesit, "stangaci"din tara pentru prima data, spre Ucraina, apoi a urmat Ungaria, luand elan mai apoi spre Egypt, apoi explorand Europa si printre altele si America de Nord. Va felicit pt. retrospectiva realizata. Mie nici prin gand nu mi-a trecut sa realizez asa ceva. Pe Facebook am postat albume cu pozele din toate vacantele mele sau din schimburile mele de experienta (doua din Portugalia si unul din SUA). Desigur ca sunt amintiri de neuitat care, fara sa realizam, poate, ne imbogatesc cultural si spiritual mai mult decat ne imaginam. Marturisesc ca, din frageda copilarie, gratie ilustrului meu dascal si mai apoi mentor, prof. AUREL MEDVE, am indragit geografia, calatoriile si... fotografia. Fascinata fiind de povestirile si expeditiile Domniei Sale, ajunsa adult mi-am implinit visul: acela de a calatori, de a explora lumea intreaga. Desigur ca este extrem de placut, de impresionant sa calatoresti, insa aceste calatorii implica unele costuri atat materiale, cat mai ales spirituale, emotionale. Eu,personal, investesc extrem de multa emotie la fiecare calatorie, la fiecare obiectiv turistic realizat sau la fiecare fotografie imortalizata. Sunt amintiri placute, experiente inedite traite cu multa emotie, fascinatie si bucurie. Ca si dascal, ma bucur ca am avut deosebita placere de a interactiona cu alte culturi, dar si cu alte medii/sisteme de educatie internationale si ca am avut sansa de "a fura" cate ceva din metodele si strategiile lor didactice.
    In continuare, va doresc multa sanatate, putere de munca si la cat mai multe calatorii in urmatorii 10 ani si nu numai, de 10.000 de ori mai multe orase si obiective turistice de vizitat decat pana acum, fiindca, chiar merita sa explorati lumea si sa impartasiti si semenilor cate ceva din experientele traite. Va felicit pt.toate realizarile de pana acum, atat pt.calatoriile in strainatate, cat si pt. inegalabilul si fascinantul proiect "HOINAR PRIN SALAJ". Prin "vocea"acestui proiect ati facut Salajul renumit in tara si nu numai.
    Va doresc sa va bucurati zilnic de fiecare rasarit de soare si sa adormiti linistit, multumit si implinit la fiecare apus! Dorinta de calatorie sa va calauzeasca pasii si sa va poarte spre lumea intreaga, iar bucuriile sa va insoteasca mereu si sa va fie pavaza si scut la fiecare pas! Optimismul si curajul sa nu va paraseasca niciodata, iar satisfactia si multumirea sufleteasca sa va implineasca mereu fascinantele calatorii!
    Cu deosebita consideratie, prof. Luminita-Sorina Cordea - Director - Scoala Gimnaziala "Traian Cretu", Napradea, Salaj

    RăspundețiȘtergere
  2. Tocmai am inceput si eu anul asta un blog de calatorii si nu-mi doresc decat ca peste 10 ani sa pot sa ma mandresc cel putin cu performantele dvs. https://beachingtravel.ro/ Mult success in continuare!

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...