Zilele Au Gust la Marin

Despre activitățile ce au avut loc în cadrul evenimentului ”Zilele Au Gust la Marin” se va scrie mult iar ecoul acestora va dăinui în timp. Asta pentru că ceea ce a reușit să facă Patricia Toma ajutată de părinții ei, poate concura la titlul de ”evenimentul etnografic al anului în Sălaj”. Despre potențialul creativ al Patriciei am mai scris, încă de la evenimentul de acum doi ani, când împreună cu tinerii din sat grupați în jurul ei sub numele ”Fiii Marinului” a pus în scenă reconstituirea unei nunți tradiționale din urmă cu 75 de ani. De atunci, proiectele Patriciei au evoluat, iar acum a venit în fața celor avizi de evenimente etnografice cu un concept diferit.

Trebuie spus de la început că însăși denumirea proiectului, ce se vrea continuat an de an - ”Zilele Au Gust la Marin” - este una sugestivă. Lăsând la o parte jocul de cuvinte ”au gust” / ”august” ce te-ar duce cu gândul spre luna august (anul trecut evenimentul a avut loc chiar în august), cred că mai degrabă s-ar potrivi idee că ”la Marin zilele au gust”. Și tocmai asta garantează organizatorii, că odată luată decizia de a participa la activitățile din cadrul evenimentului, ”gustul” acestora va dăinui. 

De la nunta tradițională spre un festival etnografic
Evident, e foarte greu să organizezi un eveniment etnografic. Au mai fost în Sălaj câteva astfel de evenimente, unele excepționale. Multe dintre ele au fost evenimente de mică amploare, axate pe un singur obiectiv: habă, danț la șură etc. Nu vreau să spun că acestea nu sunt însemnate, ba din contră am scris la momentul respectiv despre fiecare în parte. Însă ceea ce a făcut Patricia în ultimii doi ani (de când evenimentul se numește ”Zilele Au Gust la Marin”) este mult mai mult. Este aproape un festival etnografic ce se întinde pe pe 2-3 zile; sunt multe activități pentru toate gusturile; sunt mulți actori implicați. 

Revin la ideea organizării unui eveniment etnografic. Sunt mulți cei care apreciază frumusețea costumului popular, care vibrează la acordurile unei melodii tradiționale sau care s-ar prinde în joc. Sunt mulți nostalgici după vremurile copilăriei la țară, lucru firesc de altfel. Însă acesta este segmentul de public ”inactiv” ce se mulțumește ”să dea câte un like” la postările din mediul virtual. Este publicul din tribună care se bucură și apaludă. Public necesar de altfel... Patricia Toma și alți (tineri) inimoși ca și ea sunt însă pe scenă, în centrul atenției, în lumina reflectoarelor. Sunt ”actorii”, sunt parte din spectacol. Fără prestația lor, publicul din tribună nu ar avea ce să apalude. Tocmai de asta este important rolul jucat de acesti ”reenactori etnografici”. 

Nu e suficient să vrei să faci ceva, deși acest lucru este determinant. În spatele oricărei idei de succes - și Patricia a avut o ideea ce iată, se îndreaptă spre succes - stă cineva care asigură spatele, care sprijină ideea. În cazul de față, aceștia sunt părinții și neamurile Patriciei. Da, Patricia Toma este principalul organizator! Însă în spatele ei stă familia și acest lucru se vede în rușita activităților. Apoi sunt colaboratorii, cei care vin alături de Patricia să o ajute ca evenimentul să aibă substanță. Sunt cei care au preocupări similare, care fac în comunitățile lor ceea ce face Patricia la Marin. La rândul ei, Patricia a fost prezentă la activitățile acestor colaboratori și iată, e rândul lor să o ajute. Și acest aspect s-a văzut bine la Marin. 

Mai sunt apoi tinerii din asociația ”Fiii Marinului”, cei care alături de ceilalți consăteni, de părinții și bunicii lor aleg să îmbrace costumul popular și să participe la eveniment. Localitatea Marin este un exemplu printre localitățile sălăjene (din fericire nu este un caz singular). Aici, întreaga comunitate pare să se implice, fie ca participanți direct, fie ca public spectator. Fără ei, activitățile propuse, oricât de frumoase ar fi, nu ar avea substanță.

Iată așadar că avem toate categoriile de public implicat în ”Zilele Au Gust la Marin”. Sunt, din punctul meu de vedere, toate premisele ca în viitorul nu prea îndepărtat să avem de a face cu un veritabil Festival Etnografic.

Activități diverse, pentru toate gusturile
Ceea ce s-a întâmplat la Marin în perioada 20-22 iulie 2018 denotă faptul că avem de a face cu un proiect complex, ce a cuprins multiple activități. O simplă lectură a programului evenimentului demonstrează pe deplin acest lucru.

De la proiecții cinematografice românești la preparate culinare tradiționale, de la recital de poezie la muzică arhaică, de la ateliere diverse la expoziții de icoane și fotografii vechi - fiecare participant la eveniment a avut de unde să aleagă. 

Nu am putut participa la toate activitățile, dar în cele două zile când m-am aflat la Marin mi-am putut da seama de amploarea evenimentului și de diversitatea activităților. Sâmbătă după-amiază am prins câte ceva din atelierul doamnei Leontina Prodan - sălăjeanca ce promovează cânepa românescă, luptând împotriva celor ce o consideră a fi drog. Era la a doua demonstrație de confecționat păpuși. Câteva fetițe erau în jurul doamnei Leontina Prodan și urmăreau atente explicațiile.

Ceva mai încolo, Patricia Toma - organizatoarea și gazda evenimentului - era cu un grup de copii care pictau figurine confecționate din aluat. Printre obiectele viu colorate, se disting literele ”FIII MARINULUI”. 

Ceva mai înspre drum, lângă casa veche vopsită în mieriu (albastru), pe o sfoară stăteau atârnate 100 de fotografii vechi. Este meritul Patriciei că a reușit să readucă în memoria colectivă imagini ale satului de odinioară. Sunt imagini din colecțiile personale ale sătenilor, realizate cu ocazia diferitelor evenimente: cununii, sărbători, plecarea feciorilor în armată. 

În holul casei, pe un stativ se află icoane pe sticlă pictate de o altă promotoare a tradițiilor populare românești - Ligia Bodea. Iar pe prispa casei, adăpostiți de ploaie, au cântat formații de muzică arhaică precum ”Mierla neagră” sau ”Cercul întreg”. 

Să nu uităm și momentele oferite de tinerele fete ce alcătuiesc grupul ”Marineanca” condus de doamna Adriana Lung. Momentul lor, ”muiereasca” a fost pe deplin apreciat de cei prezenți. La fel, o trupă de călușari au oferit un spectacol pe cinste. iar cel mai frumos moment a fost acela în care călușarii le-au luat pe fete la joc în acordurile tarafului.

Eveniment gastronomic de excepție: Oaia la groapă
Mai jos, în grădină, pe o laiță de lemn am dat de Mircea Groza și Gheorghe Căpușan - promotori ai gastronomiei tradiționale. Dacă maestrul Mircea groza nu mai are nevoie de nicio prezentare, m-am bucurat să-l întâlnesc pe domnul Gheorghe Căpușan, cel care are în Cluj-Napoca, pe ulița Soporului un muzeu etnografic: ”Poarta de su' Feleac”. Aici se va ține în perioada 27-19 iulie 2018 cea de a IV-a ediție a Festivalului Cânepii (festival mutat din Sălaj, de la Gâlgău Almașului). 

Alături, pe o masă lungă, văd tot felul de vase de lemn, semn că se pregătește ceva. De altfel, pe programul evenimentului apare activitatea intitulată ”Oaia la groapă”. Mă dumiresc repede despre ce este vorba: Gheorghe Căpușan și echipa sa formată din doamnele Rodica Căpușan, Eugenia Corpodean Ciceu și de domnul Avel Corpodean Ciceu, secondați de Mircea Groza, vor găti oaia după o rețetă veche haiducească.

Trebuie spus că dincolo de preparatul culinar în sine, cei doi maeștri și promotori ai bucătăriei tradiționele Gheorghe Căpușan și Mircea Groza au oferit un spectacol total. Am fost privilegiat să-i urmăresc cum prepară oaia. După ce au curățat-o de măruntaie, au uns-o cu un ”baiț” pregătit de Gheorghe Căpușan. Apoi, Mircea Groza a sarat-o bine și a împlântat cățeii de usturoi. 

Între timp, doamnele Rodica Căpușan și Eugenia Corpodean Ciceu au tocat măruntaiele, au adăugat orez fiert și condimente. Pătrunjelul verde tocat măcunt și cimbrul presărat deasupra, la care se adaugă frământatul într-o covată de lemn au desăvârșit compoziția.

În tot acest timp, în groapa săpată în pământ, ardeau neîncetat bușteni de lemn pentru a face jarul necesar coacerii. Nu am prins momentul în care oaia umplută și împănată a fost învelită în blana ei și apoi într-un strat de lut galben adus tot de Gheorghe Căpușan, a fost coborâtă în groapă. M-am mulțumit să văd acasă, live-urile postate pe rețelele de socializare de la acest moment important.

În schimb, a doua zi după orele prânzului - oaia a stat în jar mai bine de 16 ore - am prins momentul în care a fost dezgropată. Din nou spectacol pus la cale de Gheorghe Căpușan și echipa sa. După ce au îndepărtat cu grijă pământul și cărbunii din lateral, ajutați de lanțurile cu care au legat oaia, au scos-o din groapă. Gheorghe Căpușan a curațat-o cu grijă de cărbuni și ajutat de colaboratorii săi a pus-o pe masă. Mulțime de curioși au luat cu asalt masa, așa că mi-a fost foarte greu să fotografiez.

Așa cum spunea Gheorghe Căpușan, totul se desfășoară după un ritual. Iar momentul în care doamna Rodica Căpușan a rostit rugăciunea ”Tatăl Nostru” ascultată cu capetele descoperite de cei prezenți, dovedește pe deplin acest lucru. Apoi, cei prezenți au fost serviți ”doar de gust” cu bucăți de carne preparată în acest mod inedit. Desigur, Mircea Groza a fost primul care a gustat și de față cu toți s-a declarat satisfăcut.

Parada costumelor populare pe covor de iută
Un alt moment important al evenimentului, poate cel mai frumos dintre toate, a fost parada costumelor populare. Manechine au fost sătenii (copii, tineri, adulți și bătrâni) dar și oaspeți veniți din Bistrița-Năsăud sau din sudul țării. A fost o paradă atât de simplă dar atât de frumoasă, încât a impresionat pe toată lumea.

Inițial s-a dorit să fie parada ce avea să aducă în atenția publicului 100 de costume populare din diferite zone ale țării. Au existat 100 de costume, din colecțiile patriciei Toma, ale domnișoarei Alexandra Negrilă sau din cele ale lui Gheorghe Căpușan. Însă nu s-au găsit 100 de modele care să le îmbrace. Chiar și așa, a fost o paradă spectaculoasă ce a impresionat prin simplitate și naturalețe. 

Parada a fost începută, firesc, de gazde. Soții Toma, părinții Patriciei au deschis parada în costume tradiționale locale (de iarnă). Au urmat aopi copii, tineri, adulți și bătrâni - toți din Marin - etalând fiecare bogăția costumelor specifice zonei. O prezență insolită a fost grupul venit din Bistrița-Năsăud sau cel venit din București.

La final, Alexandra Negrilă (vezi pagina etnotique.ro)- cunoscut promotor al costumului popular românesc - a prezentat publicului elemente ce țin de portul din zonele etnografice de dincolo de Carpați, din județele Argeș, Teleorman, Vălcea ori Mehedinți. Totul în aplauzele celor prezenți.

În loc de concluzii
Și în acest an, evenimentul ”Zilele Au Gust la Marin” a fost unul de succes! A impresionat multitudinea evenimentelor propuse dar și publicul numeros ce s-a perindat prin cele două locații din satul Marin. A fost încă o demonstrație a faptului că acolo unde este pasiune pentru promovarea valorilor românești, există și deschiderea și aprecierea publicului. Cu siguranță în anii următori, evenimentul va crește și va tinde spre un Festival Etnografic în adevăratul sens al cuvântului. 

La final, se cuvine să- felicităm pe toți cei implicați: organizatori, colaboratori, parteneri, public și reprezentanți ai mass-media (cam puțini aș spune) pentru un eveniment ce are toate șansele să fie declarat ”cel mai bun eveniment etnografic din Sălaj”! Felicitări tuturor!