Florian Ungur: 50 de ani de activitate în eter (1)

Sălajul este fain și datorită oamenilor de aici. Pe oriunde mergi vei da de oameni gospodari și primitori, gata să-ți arate ce au ei mai de preț. Oameni de omenie, gazde bune, ce te vor primi cu brațele deschise și te vor pune la masă, ospătându-te cu drag. Sunt în Sălaj locuri speciale, tocmai pentru că oamenii faini le-au însuflețit, le-au scos din anonimat. Ei bine, despre un astfel de loc fain, creat cu multă migală de un om fain, o să vă povestesc în cele ce urmează. Este vorba despre Casa Muzeu ”Radio Nostalgia” din Brusturi, ce cuprinde o colecție privată strânsă cu mult suflet de către domnul colonel în rezervă Florian Ungur.

Am descoperit ineditul muzeu de la Brusturi, cum nu cred că sunt multe în țară, acum câțiva ani, când ”hoinărelile” m-au dus pe Valea Agrijului. Am fost surpins să aflu o colecție privată de mare valoare, ce merită pe deplin promovată. Așa că i-am luat un amplu interviu domnului Florian Ungur, pe care-l redau în două articole. Iată prima parte a interviului:

Am descoperit ineditul muzeu de la Brusturi, cum nu cred că sunt multe în țară, acum câțiva ani, când ”hoinărelile” m-au dus pe Valea Agrijului. Am fost surpins să aflu o colecție privată de mare valoare, ce merită pe deplin promovată. Așa că i-am luat un amplu interviu domnului Florian Ungur, pe care-l redau în două articole. Iată prima parte a interviului:

Foto-Travel: Domnule colonel Florian Ungur, spuneți-ne ceva despre dumneavoastră și despre pasiunea pentru radioamatorism.

Florian Ungur: Născut în zodia Capricornului, la 18 ianuarie 1954, am urmat cursurile școlii generale, apoi liceale, în municipiul Oradea. Deși am urmat un liceu de filologie, încă de la vârsta de 8 ani m-a cuprins vraja mirifică a radioului ceea ce a făcut ca în timp această pasiune să se transforme într-un hobby care avea să marcheze întreaga mea viață și carieră. În timpul pionieratului am urmat cursurile Casei Pionierilor din Oradea în cadrul cercului de radio, unde am reușit să construiesc primul meu aparat de radio cu galenă cu care am putut recepționa mai multe posturi de radio, audiția fiind în căști. După perioada acestui pionierat m-am înscris la cursurile organizate de Radioclubul Județean Bihor, la finalul cărora obținând certificatul de radioamator de recepție și pe baza căruia am fost autorizat ca radioamator receptor avînd indicativul YO5-4220/BH. Acest fapt se întâmpla pe data de 7 mai 1970, această zi rămânând memorabilă în activitatea mea ulterioară, și ca militar. Pe timpul liceului am construit mai multe radiouri, din ce în ce mai complexe și performante, în paralel cu ascultarea traficului de radioamator; legislația în vigoare la acea vreme prevedea efectuarea a cel puțin 500 de recepții ale legăturilor între radioamatorii de emisie, interval de timp în care mi-am format deprinderi în recepționarea semnelor alfabetului Morse la diferite viteze, m-am obișnuit cu termenii și jargonul de trafic radioamatoricesc, pregătind în acest mod următorul hop ce avea să vină: autorizarea ca amator de emisie. După absolvirea liceului în anul 1973, mi-am continuat studiile în cadrul Școlii Militare de Ofițeri Activi de Transmisiuni de la Sibiu, absolvită în luna august 1976. Pe timpul studiilor militare, în timpul liber avut la dispoziție prin programul orar, am desfășurat activități specifice de radioamator în cadrul cercului de radioamatori înființat în instituție. Pasionat și dornic în același timp de a deveni radioamator autorizat de emisie, mi-am completat cunoștințele de radioelectronică, studiul prevederilor legale referitoare la activitatea de radiocomunicații din România, astfel, că la sesiunea de examinare care s-a desfășurat de către comisia specială din cadrul Direcției de Radio și Televiziune Cluj, am obținut media de trecere primind certificatul de radioamator, categoria incepător, document care atesta că posed cunoștințele și aptitudinile prevăzute de Regulamentul de radiocomunicații privind activitatea radioamatorilor din Republica Socialistă România pentru radioamatorii de emisie-recepție.

Coperta revistei Școlii Militare de ofițeri activi în transmisiuni

Articolul ”Radioamatorii pe recepție” semnat de elev sergent Florian Ungur

Primul hop îl sărisem cu brio, însă a urmat o perioadă destul de lungă până la autorizarea oficială, timp în care am trecut prin furcile caudine ale securității de la acea vreme, de care depindea eliberarea sau nu a autorizației de radioamator de emisie-recepție. Situația a fost complexă pentru că eram deja cadru militar și implica verificarea mea în amănunt privind originea sănătoasă,  de a nu pune în pericol suveranitatea, integritatea și independența statului român. Cu multe intervenții și memorii adresate organelor în drept, după lungi așteptări mi s-a dat avizul pozitiv de a fi autorizat ca radioamator de emisie-recepție; într-un final autorizația mi-a sosit în cursul lunii iunie 1977 primind indicativul YO5BWQ, indicativ cu care operez și în ziua de azi.

Cu acest indicativ am ieșit în eter imediat realizând sute de legături cu radioamatori de pe toate continentele lumii atât în telegrafie cât și în fonie. Traficul radio realizat, precum și performanțele obținute mi-au permis ca în anul 1979 să obțin certificatul de radioamator categoria avansat, ulterior, pe baza acestuia fiind trecut în clasa a II-a de autorizare, fapt ce a făcut posibilă operarea în benzile de radioamatori având puterea de 100 de wați.

Foto-Travel: Ne-am cunoscut prin intermediul Muzeului ”Radio Nostalgia” Brusturi, un proiect inedit pentru județul Sălaj. Cum v-a venit ideea înființării unui muzeu?

Florian Ungur: Ideea înființării unui muzeu cu tematică radio și comunicații s-a născut când eram cu serviciul în București în anul 2008, an legat simbolic de împlinirea a 80 de ani de radiofonie românească. La acea vreme eram membru al unei asociații de profil, respectiv Asociația Colecționarilor de Aparate de Radio din România și m-am gândit să înființez o filială a acestei asociații, o casă-muzeu, evident de dimensiuni mai reduse, atât ca spațiu cât și elemente de colecție.În anul 2009, odată cu încheierea serviciului și revenirea în zona județului Sălaj, în localitatea Brusturi, am demarat în practică ideea ce nu-mi dădea liniștea cuvenită de ceva vreme. După finalizarea lucrărilor specifice unui adevărat șantier, am stabilit încăperile care vor deveni sălile de prezentare a exponatelor Casei-Muzeu RADIONOSTALGIA. Misiunea acestei case-muzeu este de a gestiona, de a studia, ţinerea evidenţei, procurarea, studiul şi restaurarea elementelor de radio, în semn de respect faţă de valorile trecutului. Caza-muzeu Brusturi este membră a Asociaţiei Colecţionarilor de Aparate de Radio din România, care are sediul în oraşul Arad. Practic, locația muzeală dispune de o sală cu exponate şi o sală pentru studiu şi documentare. Vizitatorii au posibilitatea, dacă doresc să studieze ceva anume, de a răsfoi o revistă, o carte veche de radio. Casa-muzeu dispune de internet de mare viteză și de un site dedicat, vizitat de peste 350.000 de persoane. Casa-muzeu Radionostalgia dispune de mai multe colecții cuprinzând elemente de patrimoniu radiotehnic național, de istoriografie a mișcării radioamatoricești din țara noastră; totodată, locația muzeală pune la dispoziția vizitatorilor un imens fond documentar de radio începând cu anul 1877. Prezentarea în detaliu a acestor elemente de colecție urmează a fi dezvoltată în rândurile următoare.

Foto-Travel: Muzeul este structurat pe mai multe secțiuni de colecție. Vă rog să prezentați colecțiile muzeului.

Florian Ungur: Spațiul expozițional al locației muzeale este destinat mai multor secțiuni de colecție după cum urmează: manipulatoare telegrafice Morse, publicistică radio, aparatură de măsură și control, aparate radio de epocă, aparate construite de radioamatori, filatelie, heraldică și medalistică radio, arhiva digitală YO5KUC, colecția de QSL-uri. 

Secțiunea manipulatoarelor Morse a fost completată cu exemplare autentice datând din anul 1890, precum și din primul deceniu al secolului XX. Dacă la începutul anului 2011 existau 40 de exemplare de manipulatoare Morse, în prezent colecția cuprinde 155  exemplare de modele, tipuri și ani de fabricație din toate subgrupele: clasic, standard, speciale, semiautomate și automate, reliefând evoluția din punct de vedere constructiv și funcțional pe o perioadă mai mare de 100 de ani.

Secțiunea de publicistică radio care s-a extins de la 750 de titluri existente la începutul anului 2011 la 3.220 în prezent, titluri partajate pe mai multe subgrupe : manuale radio, reviste radio, broșuri, publicații, periodice, cărți tehnice, cataloage ș.a.Au fost completate total sau parțial colecțiile revistelor apărute în perioada interbelică : RADIO ROMÂN, Radio (Radiofonie, Televiziune, Știința pentru toti), Radiofonia, Radio-Adeverul, Radio UNIVERSUL precum și revistele apărute după anul 1945, dintre care : Radioelectronica, Radio, RADIOAMATORUL, Pentru APĂRAREA PATRIEI, Sport și Tehnică, Tehnium ș.a.

Secțiunea aparatelor de măsură și control s-a extins de la 80 de exemplare la început, ajungând în prezent la 245 de exemplare din cele 2 subgrupe tehnice : analog și digital. Această secțiune s-a diversificat continuu, de la instrumente de măsură (ampermetre, voltmetre, ohmetre ș.a) la aparate de măsură și control din ce în ce mai complexe (generatoare de semnal, voblere, osciloscoape, frecvențmetre electronice ș.a.) atât ca modele analogice cât și digitale. Pe parcursul anilor  în laboratorul muzeului au fost recondiționate ori restaurate peste 80 de aparate de măsură și control cu etalonarea la valorile standard de construcție.

Secțiunea aparatelor radio de epocă s-a completat cu câteva exemplare de galene radio fabricate la inceputul anilor 1924, precum și cu radiouri monolampă fabricate în anii 1924-1925.Urmează în perioada următoare ca această secțiune să fie completată cu modele ale aparatelor radio fabricate în perioada interbelică de către marile firme de renume (PHILIPS, AEG, BLAUPUNKT, GRUNDIG s.a.), precum și cu aparate ce au fost fabricate în țara noastră începând cu anul 1949. Secțiunea aparatelor radio de epocă s-a dezvoltat într-un ritm mai lent, datorită, în primul rând rarității acestora pe piața vintage de radio și, în al doilea rând greutății de a găsi componentele active și pasive necesare recondiționării ori restaurării aparatelor care au necesitat asemenea operațiuni.

Exponatele existente în cadrul locației muzeale reflectă evoluția radioului din punct de vedere constructiv începând din anul 1924 până în zilele noastre, respectiv de la aparatele cu galenă la radioul modern. Extinderea acestei secțiuni, precum și preocuparea în vederea achiziționării de componente radio vechi (lămpi radio, bobine, condensatoare ș.a.) rămân priorități în perioada următoare, avându-se ca obiectiv creșterea numărului de exponate autentice.

Cele mai vechi radiouri din colecție, datând din anii 1924-1925

Aparate radio de epocă

Secțiunea aparatelor construite de radioamatori cuprinde exemplare autentice donate de radioamatori și constă în radioreceptoare, echipamente de emisie, aparatură pentru reglarea antenelor și alte dispozitive tehnice.

Secțiunea de filatelie, heraldică și medalistică radio, recent înființată, cuprinde elemente cu specific de radio și comunicații materializate în diferite ediții timbrate, steaguri și fanioane precum și insigne și medalii.

Secțiunea de arhivă digitală YO5KUC cuprinde mai multe CD-uri cu fișiere în format electronic referitoare la emisiunile transmise pentru radioamatorii din țară și de peste hotare de-a lungul anilor, emisiuni transmise duminical atât pe portalurile Echolink și RoLlink, cât și pe repetoarele radio din zona de nord-vest a României.

Secțiunea cărților de confirmare QSL cuprinde un număr impresionant de astfel de ilustrate specifice radioamatorilor, o adevărată cartofilie radio, atestând legăturile bilaterale efectuate de stația reprezentativă a locației muzeale cu indicativul radio YQ0RN, indicativ special care a făcut înconjurul lumii, precum și de către subsemnatul operând indicativul personal YO5BWQ. 

Foto-Travel: Cum ați promovat muzeul? Care au fost activitățile importante ale acestuia ? 

Florian Ungur: Activitatea de promovare a locației muzeale a constituit încă de la început un punct foarte important menit să asigure cunoașterea atât la nivel local, cât și central a misiunii și obiectivelor stabilite, astfel încât să atragă cât mai mulți vizitatori dornici să cunoască mai îndeaproape o istorie a radioului și a comunicațiilor. În acest context un rol deosebit l-a avut popularizarea locației muzeale prin intermediul CENTRULUI DE INFORMARE TURISTICĂ Creaca, cu sprijinul căruia a fost posibilă și înscrierea Casei-Muzeu RADIONOSTALGIA-BRUSTURI în circuitul turistic al comunei.

Grație acestei popularizări făcute a crescut constant numărul celor care au trecut pragul și au vizitat locația muzeală. Impresiile lăsate de foarte mulți vizitatori au scos în evidență, nu numai originalitatea acestei locații, dar și faptul că au avut posibilitatea de vedea și a se informa cu o istorie mai puțin cunoscută prin părțile locului, a unui fenomen care a schimbat lumea:RADIOUL. Un alt aspect cu impact asupra popularizării și cunoașterii locației muzeale l-a constituit participarea la programul educațional ȘCOALA ALTFEL. Prin organizarea vizitelor elevilor din mai multe școli din judeul Sălaj, și nu numai, a fost posibilă prezentarea muzeului în cadrul Porților Deschise, expozițiile în aer liber și participarea activă a tuturor vizitatorilor în cadrul demonstrațiilor live de realizare a comunicațiilor prin stația reprezentativă.

Elevi în vizită la Casa Muzeu Radio Nostalgia

Participarea la o activitate la C.T. API Zalău, în Săptămâna Școala Altfel

Un rol important în mediatizarea locației muzeale l-a avut și cooperarea cu presa locală și centrală, reprezentanții mai multor cotidiene fiind invitați să realizeze interviuri și emisiuni la radio și TV, activități ce s-au făcut apoi cunoscute nu numai în județ, ci și în țară. În decursul anilor, pe baza calendarelor anuale de activități, locația muzeală a participat la o serie de acțiuni pe plan intern și internațional ce s-au desfășurat pe calea undelor radio; în acest context a fost activat indicativul special de radio YQ 0 RN în toate benzile de lucru și modurile analogice și digitale de radiocomunicații. Dintre cele mai reprezentative acțiuni se cuvine a fi menționate: 

• INTERNATIONAL MUSEUMS WEEKENDS (anual)
• NOAPTEA MUZEELOR (anual)
• trafic radio diurn și nocturn în benzile de radioamatori de unde scurte și ultrascurte
• mediatizarea pe calea undelor a localității Brusturi în cadrul programelor INFOTURISM
• efectuarea de legături radio bilaterale pe timpul derulării programelor naționale și internaționale World Flora & Fauna, atât în Europa, cât și pe mapamond
• conlucrarea în eter pe timpul derulării expedițiilor internaționale DX, precum și în cadrul programelor speciale I.O.T.A ,S.O.T.A, J.O.T.A, Y.O.T.A.
• implicarea în organizarea manifestărilor expoziționale a ZILELOR RADIOULUI
• participarea la o serie de târguri cu specific vintage radio în țară și în străinătate
• Participarea la activitățile menționate mai-sus s-a concretizat și în schimbul de QSL-uri (cărțile de confirmare a legăturilor radio) cu partenerii de trafic expediindu-se în acești ani peste 8.000 de exemplare atât în țară cât ți în străinătate.

Un puternic impact în mediatizarea acestei locații muzeale l-a avut de-a lungul anilor și realizarea interviurilor de către reporterii RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI, SĂLĂJEANUL TV, AGERPRESS care în emisiunile realizate live în încinta muzeului au scos în evidență particularitățile secțiunilor de colecție stârnind interesul pentru cunoașterea și aprofundarea lumii mirifice a radioului.

Grup de artiști fotografi din Italia, Grecia, Slovenia și România în vizită la Brusturi

Foto-Travel: Cu siguranță aveți exponate care vă sunt foarte dragi. Care ar fi acestea?

Florian Ungur: Pentru a fi imparțial, desigur, toate elementele din cadrul colecțiilor îmi sunt foarte dragi. Asta pentru că avându-le, mă simt mai aproape de vremurile în care aceste exponate au trăit, să zicem, constituind în totalitatea lor argumentele unui timp de mult apus. De fapt, fără a face prea multă filosofie ...trecutul nu este o arhivă, o magazie, unde scuturând praful, găsești, și azi, și mâine aceleași lucruri ... mai uzate, mai șterse, dar, în fapt aceleași. Trecutul trăiește ... e viu ... în amintirile noastre, trăirile noastre, în tot ce s-a întâmplat de-a lungul vremii ... este de datoria noastră a-l proteja pentru ca viitorul să nu ne uite ! Și totuși, răspunzând la întrebare, din elementele de colecție, îmi sunt foarte dragi următoarele: la secțiunea manipulatoare Morse aș aminti cel mai vechi manipulator având peste 130 de ani dar și manipulatorul cu care am câștigat în anul 1980 locul I la Olimpiada Transmisioniștilor, faza pe Armata a IV-a, desfășurată la Cluj-Napoca. 

Cel mai vechi manipulator Morse din colecția ”Radio Nostalgia”, 130 de ani vechime

Manipulatorul cu care domnul Florian Ungur a câștigat în 1980 Locul I
la Olimpiada Transmisioniștilor, faza pe Armata a IV-a

La secțiunea publicistică, aș aminti cea mai veche carte pe care o am, apărută în anul 1877 sau prima enciclopedie despre Radio, apărută în Europa în anul 1928. La Secțiunea aparatelor de măsură și control menționez cel mai vechi voltmetru pe care-l am, din 1928 sau primul multimestru personal achiziționat în 1977. Mai departe, la secțiunea aparatelor de epocă, trebuie amintit aparatul radiofonic construit în 1930; iar la secțiunea aparatelor construite de radioamatori amintesc unitatea de emisie-recepție în benzile de amatori, donație YO2BQH. Nu în ultimul rând, la secțiunea filatelie, heraldică și medalistică radio trebuie să menționez insigna de radiotelegrafist pe care am purtat-o cu mândrie de-a lungul carierei de 30 de ani. 

Prima enciclopedie despre radio, apărută în Europa în 1928

Cea mai veche carte din colecția muzeului datează din 1877

Insigna de radiotelegrafist, purtată cu mândrie vreme de 30 de ani

Foto-Travel: Sunteti un radioamator cunoscut în țară și în străinătate. Mai este radioamatorismul de actualitate, în condițiile în care există alte mijloace de comunicare?

Florian_Ungur: Dacă radioamatorismul mai este de actualitate sau nu, având în vedere progresul tehnic în domeniul comunicațiilor, părerile sunt împărțite.

Personal, consider că trebuie partajate aceste puncte de vedere, considerând radioamatorismul ca fiind un sport tehnico-aplicativ și un hobby pentru mulți dintre simpatizanții acestuia. Radioamatorismul nu a apărut ca o substituire a mijloacelor de comunicații; radioamatorismul există pentru că naţiunile lumii au fost convinse să îngăduie existenţa sa. Acest lucru nu s-a obţinut chiar atât de simplu. A fost nevoie de eforturi intense. Chiar şi acum mai e nevoie de astfel de eforturi pentru ca el să-și continue existența la nivel global. Radioamatorismul, ca sport tehnico-aplicativ este practicat de milioane de radioamatori de pe întregul mapamond în următoarele ramuri specifice: unde scurte, unde ultrascurte, radiogoniometrie de amator (ARDAF), telegrafie viteză (HST - High Speed Telegraphy). În domeniul competițional de unde scurte sunt organizate atât în țară cât și în străinătate concursuri în eter, în urma cărora se desemnează campioni naționali sau mondiali oferindu-se cupe și medailii de aur, argint sau bronz. În țara noastră cele mai reprezentative competiții de unde scurte sunt următoarele: Campionatul Național de Unde Scurte a României YO HF Contest, Campionatul Internațional de Unde Scurte al României YO DX HF Contest, Campionatul Cupa Federației Române de Radioamatorism. La nivel internațional sunt organizate anual zeci de competiții la care participă mii de radioamatori de pe toate continentele, amintind doar câteva: ARRL INTERNATIONAL DX CONTEST, CQ  World-Wide WPX HF CONTEST, ALL ASIAN DX CONTEST, IARU HF Championship, EUROPEAN HF Championship. La aceste competiții internaționale un rol important îl au pe lângă dotarea tehnică și dexteritatea în operarea stațiilor, rezistența psihică și fizică pe parcursul a 24 de ore. Fără a detalia și celelalte ramuri competiționale, pe scurt, și acestea au loc atât la nivel național cât și internațional

Radioamatorismul ca hobby este strâns legat de tehnica modernă, informatica, microprocesoarele, prelucrarea digitală a semnalelor, pătrunzând și în practica curentă a radioamatorilor. Activitatea acestora se diversifică, cuprinzând în principal următoarele domenii:

-  radiocomunicații și trafic radio în unde scurte și unde ultrascurte;

- telegrafie viteză;

- radiogoniometrie de amator;

- comunicații digitale și rețele de urgență;

- construcții de aparatură și cercetări în domeniul radiocomunicațiilor

În prezent în întreaga lume există peste 3 milioane de radioamatori autorizați care lucrează pe diferite frecvențe începând cu undele scurte și terminând cu microundele, folosind cele mai diverse tipuri de emisiuni ( telegrafie, SSB, transmisii digitale sau video). Sunt studiate moduri noi de propagare a undelor radio precum și comunicațiile spațiale. Radioamatorismul este o activitate cu deosebit impact social, dezvoltând interes pentru electronică, radiocomunicații și informatică. Lumea radioamatorilor este deosebit de eterogenă, cuprinzând cercetători și specialiști în electronică, dar și elevi, studenți, actori, presedinți de state, cosmonauți, savanți, medici, muncitori etc. Pe toți îi unește dorința de perfecționare, de autodepășire, de interconectare umană, fascinația noului. Având în vedere aceste aspecte de întrepătrundere a evoluției tehnologice în domeniul comunicațiilor, consider că radioamatorismul continuă să fie de actualitate, chiar dacă numărul celor care sunt atrași de acest domeniu sport/hobby  nu este în număr mare. Eforturile care se depun inclusiv pe plan internațional sunt menite să asigure participarea tinerilor la susținerea radioamatorismului, chiar șefi de state fiind un real exemplu în acest sens.

Regele Juan Carlos al Spaniei - EA0JC

Va urma...