vineri, 3 iulie 2020

Florian Ungur: 50 de ani de activitate în eter (2)


Oricine ajunge la Brusturi, în Sălaj, va remarca fără îndoială că într-o curte, se află o uriașă antenă. Dacă văzând-o de departe ai crede că acolo e cine știe ce ”instituție secretă”, odată ajuns în fața porții va vedea inscripție: Muzeul Radio Nostalgia. De ce să aibă un muzeu nevoie de o astfel de antenă? Întrebarea nu-și mai are rostul dacă afli că aici este locația unui muzeu inedit, unic în Sălaj și poate printre puținele muzee similare din țară. Un muzeu privat, construit de domnul col. (r) Florian Ungur, un împătimit radioamator. Am publicat o primă parte a interviului pe care a avut amabilitatea să ni-l ofere, acum revenim cu partea a doua a acestuia.


vineri, 19 iunie 2020

Florian Ungur: 50 de ani de activitate în eter (1)

Sălajul este fain și datorită oamenilor de aici. Pe oriunde mergi vei da de oameni gospodari și primitori, gata să-ți arate ce au ei mai de preț. Oameni de omenie, gazde bune, ce te vor primi cu brațele deschise și te vor pune la masă, ospătându-te cu drag. Sunt în Sălaj locuri speciale, tocmai pentru că oamenii faini le-au însuflețit, le-au scos din anonimat. Ei bine, despre un astfel de loc fain, creat cu multă migală de un om fain, o să vă povestesc în cele ce urmează. Este vorba despre Casa Muzeu ”Radio Nostalgia” din Brusturi, ce cuprinde o colecție privată strânsă cu mult suflet de către domnul colonel în rezervă Florian Ungur.





miercuri, 10 iunie 2020

Păsările în jungla urbană: Cuibul de ciocănitori

De mai bine de trei luni, perioada în care au fost în vigoare restricțiile de circulație, aproape că nu am părăsit localitatea de domiciliu. Așa că a trebuit să mă mulțumesc cu observarea păsărilor din ”jungla urbană”. Încă o dată mi-a fost dat să constat că înaripatele se adaptează ușor oricărui mediu. Ba mai mult există tendința, ca în lipsa oamenilor, viața sălbatică în general și păsările în mod special să-și extindă habitatul. Am constatat acest lucru urmărind timp de două săptămâni un cuib de ciocănitori de grădini (Dendrocopos syriacus). Despre acest episod vreau să povestesc în foto-documentarul următor.



duminică, 7 iunie 2020

Repere Geografice: Lungul drum spre noi înșine

Blogul Foto-Travel este dedicat în special fotografiei de călătorie. De-a lungul anilor am postat aici diferite articole ce au avut ca obiect descrierea unor experiențe turistice. Am făcut acest lucru cu gândul că descrierea anumitor destinații poate inspira, așa cum eu am fost inspirat de lectura unor articole similare. De asemenea, am declarat de la început că blogul Foto-Travel va fi deschis tuturor acelora care vor considera oportun să-l folosească pentru a-și publica articolele, în special pe cele de călătorie. Chiar dacă, cu timpul, am extins sfera de interes, am rămas fidel acestui gen de articole, al impresiilor de călătorie. Aducem acum în atenția cititorilor, un material semnat de Mirela Costruț. Un text excelent însoțit de fotografii de călătorie superbe, numai bune de inspirat pe cei care vor să bată Europa la pas în această vară. 




luni, 1 iunie 2020

Agustin Montero - spaniolul cu suflet de român


L-am cunoscut pe Agustin Montero în urmă cu mai bine de 6 ani. Era perioada în care promovam intens tradițiile și obiceiurile Sălajului. Nu mică mi-a fost mirarea când, de pe un număr cu prefix de Spania, mă sună cineva care vorbea limba română mai bine decât mulți români din țară. A fost de ajuns o conversație de o jumătate de oră pentru a realiza că spaniolul cu care vorbeam simțea și gândea românește. Apoi, în martie 2014 am început prietenia pe rețelele de socializare, iar de atunci îl urmăresc cu admirație. La fiecare postare pe care o face în limba română - pe pagina ”Agustin Montero, un spaniol îndrăgostit de România”  sau în limba spaniolă - pe pagina ”Descubre Rumania” Agustin Montero vorbește cu admirație de țara lui de suflet. La începutul anului 2018 am avut șansa să-l cunosc în carne și în oase, fiindu-i ghid timp de o zi în câteva locuri din Sălaj. Mi-am dat seama încă o dată că Agustin este cel mai bun ambasador al culturii românești autentice, a tradițiilor și portului popular românesc. Iată de ce, am considerat necesar să public un interviu cu spaniolul cu suflet de român. 


miercuri, 27 mai 2020

Birdwatching prin Sălaj: Familia de cânepari

Mă bucur că odată cu relaxarea măsurilor, reușesc să ies din casă. Deocamdată, doar prin oraș, deși îmi este teribil de dor de ”hoinăreală” prin satele sălăjene sau pe lacurile unde sigur aș găsi păsări de fotografiat. Practic, din punct de vedere al birdwatching-ului am ratat primăvara. Din punctul de vedere al observării păsărilor, Primăvara este cel mai frumos sezon, acela în care se întorc păsările migratoare, se curtează și cuibăresc, pentru ca apoi să apară o nouă generație ce va perpetua specia. Ei bine, tocmai un astfel de sezon a fost ratat. Totuși, zilele acestea, Natura a fost darnică cu mine, a vrut să-mi mai astâmpere dorul. Așa că mi-a scos în cale specii diverse de păsări, surprinse în ipostaze speciale.


miercuri, 20 mai 2020

Păsările în jungla urbană: Pițigoii de pe stâlp

De câțiva ani, de când sunt mai interesat de păsări, am demarat un proiect de documentare a modului în care păsările se adaptează la ceea ce am numit ”jungla urbană”. Cei care îmi urmăresc postările, își amintesc probabil de vântureii roșii de lângă bloc, sau de graurii din izolația de polistiren. Ei bine, tot despre grauri vreau să vă povestesc și în materialul de față. Însă este vorba despre un alt cuib, unul pe care îl reperasem și în anii trecuți, dar din diferite motive nu am scris despre el. Acum, în aceste zile post-izolare, m-am bucurat să-l redescoper animat cu pui de grauri aproape gata să-și ia zborul. Având ceva mai mult timp, am reușit să urmăresc comportamentul lor și să-i fotografiez. Menționez că în această activitate l-am atras și pe domnul Aurel Margin, care și-a adus contribuția observațională la definitivarea acestui articol. 



luni, 18 mai 2020

Poveștile fazaneriei (2): Cuibul de viespi

Fazaneria din Panic, devenită la un moment dat a treia din țară ca și mărime, a funcționat în perioada 1987-2006. Între 1994-1995 și-a întrerupt activitatea, aceasta fiind ulterior reluată sub coordonarea domnului Aurel Margin. Vrem să (re)aducem în atenția zălăuanilor ”poveștile fazaneriei” văzute ca o serie de relatări, de rememorări, făcute de către cel care și-a dedicat o bună parte din activitatea profesională, unei activități atât de dragi lui. Prin amabilitatea domnului Aurel Margin, continuăm seria de povești cu o întâmplare pe cât de banală, pe atât de interesantă.



joi, 7 mai 2020

Ambulanța pentru Monumente a câștigat prestigiosul premiu ”Europa Nostra”

”Ambulanța pentru Monumente”, proiectul de care a început să se audă și prin Sălaj, a câștigat cel mai important premiu european din domeniul patrimoniului. Comisia Europeană și Europa Nostra au anunțat astăzi câștigătorii ediției 2020.





miercuri, 6 mai 2020

Poveștile Fazaneriei (1): o noapte agitată

Puțini dintre zălăuani își mai amintesc, sau poate alții nici nu au știut, de crescătoria de fazani din Panic. Aceasta a fost la un moment dat a treia ca mărime din țară, capacitatera de producție a acesteia fiind de 40.000 de fazani la livrare. La fel ca multe alte sectoare de activitate, nu a rezistat mult timp în economia de piață. Ultimul șef al crescătoriei fiind domnul Aurel Margin - un mare iubitor al Naturii și al faunei în special. Nu de puține ori, în postările mele legate de păsări, domnul Aurel Margin a intervenit cu comentarii pertinente, foarte bine documentate. Așa că i-am lansat provocarea de a împărtăși cu noi o parte din experiențele sale de la fazanerie. Îi mulțumesc și pe această cale că a acceptat provocarea. Așa că, o să vă oferim o parte din ”Poveștile Fazaneriei”.


Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...