Magazin Sălăjean - de 25 de ani, liderul presei sălăjene (3)

A încerca să scrii istoria de 25 de ani a unei publicații, este un demers dificil, ce necesită parcurgerea întregii colecții dar și prelucrarea și sinteza informațiilor. Iar dacă publicația este un cotidian ce apare în 12 pagini, demersul este cu atât mai dificil. Mi-am asumat conștient această sarcină, din dorința de a readuce în atenția publicului, într-un moment dificil pentru presa scrisă de la noi, rolul pe care-l poate avea un ziar în informarea corectă a cetățenilor. Voi continua astfel să răsfoiesc arhiva ziarului ”Magazin Sălăjean”, în încercarea de a aduce în serialele următoare, istoria la zi.

Pentru episodul de față am ales un alt mod de abordare. Am considerat că este oportun să marchez momentele importante din istoria publicației, analizând fiecare an în parte. Așadar, iată ce s-a întâmplat în Sălaj, prin prisma cotidianului Magazin Sălăjean, în anii 2008-2011. 

Fauna Sălajului: Lebedele de pe Valea Someșului

Vestea de acum trei săptămâni, cum că undeva pe teritoriul comunei Năpradea, aproape de cursul râului Someș, două cârduri mari de lebede s-ar fi oprit pe un lac rezultat dintr-o exploatare de tip balastieră, a făcut repede înconjurul rețelelor de socializare. Era inedit numărul mare de lebede, peste 50,  și nu neapărat prezența lor în zonă. N-am reușit să ajung acolo, decât în această duminică. Dar, spectacolul oferit de grațioasele păsări a meritat deplasarea.

COGITO ERGO SUM: Hei-rup, hei-rup, azi citim...

Azi, 15 februarie 2022, s-a sărbătorit în (aproape) toate școlile, fix la ora 11.00, Ziua Națională a Lecturii. Salutară inițiativa Ministerului, nimic de zis. Așa cum se precizează în adresa remisă unităților de învățământ, "doar 6,2% dintre cetățeni cumpără cel puțin o carte pe an". Ceea ce este foarte grav. Câți dintre aceștia sunt elevi, este greu de estimat. Am participat și eu, ca unul care consideră că elevii nu înțeleg matematica și pentru că nu citesc, la activitățile școlii mele. Încă o dată s-a dovedit că API știe să facă activități frumoase, inedite, atractive. Îi felicit public pe toți colegii mei implicați!

Codurile QR de pe atracțiile turistice din Zalău, mijloace de promovare turistică

Trăim în era digitală, iar codurile QR nu mai reprezintă o noutate. Le vedem peste tot, pe pliante, broșuri, materiale de promovare sau pe clădiri, monumente sau alte obiective turistice. Oricine posedă un telefon inteligent (mai e cineva care nu are în dotare un astfel de device?) poate, printr-o aplicație sau direct prin camera foto a aparatului să acceseze informațiile ”ascunse” în spatele codului. Primul QR Code (prescurtarea de la Quick Response) a fost creat în 1994 de către o companie japoneză, iar de atunci, standardul de codare s-a răspândit rapid. Utilitatea lui nu a ocolit nici domeniul promovării turistice, așa că nu trebuie să ne mire faptul că din ce în ce mai multe obiective ce au potențial turistic sunt marcate cu astfel de coduri. De curând, și la Zalău au apărut plăcuțe QR Code, montate pe câteva clădiri de patrimoniu sau pe câteva monumente. 

Ești ceea ce citești: Platon- Timaios

Să ne (re)întoarcem la clasici! Astfel, nu vom fi dezamăgiți niciodată. Citesc, în aceste zile, pentru a treia oară, ”Timaios” de Platon, după ediția din 1993 coordonată de Petru Creția și apărută la Editura Științifică.

L-am descoperit târziu, poate mult prea târziu, pe Platon. Țin minte că în 2016 când am vizitat Muzeele Vaticane (Musei Vaticani), am rămas mut de uimire în fața celebrei fresce realizată de Rafael Sanzio (1483-1520) ce reprezintă Școala din Atena (datată 1509-1511). Ghidul ne grăbea dar eu nu-mi puteam lua ochii de la frescă. Pleiada de filosofi ai antichității dintre care nu lipsesc Ptolemeu, Epicur, Diogene, Heraclit, Zenon, Pitagora, Euclid, Democrit și mulți alții este dominată de figurile celebrilor Platon și Aristotel. Cei doi țin câte o carte în mână, pe cartea lui Platon se poate citi ”Timeo”. Figura lui Platon seamănă izbitor de mult cu cea a lui Leonardo da Vinci. Oare numai mie mi se pare că e așa? Această frescă a reprezentat primul impuls că trebuie să citesc ”Timaios” al lui Platon.

Sălajul, în expoziție fotografică la Carei

Joi, 17 februarie 2022, la ora 16, la Castelul Károlyi din Carei, va fi vernisată expoziția de fotografie „Sălaj – Frumusețe, Tradiție, Poveste”- ediția a IV-a 2021.

COGITO ERGO SUM: Globalizarea protestelor

Interesantă emisiunea lui Prelipceanu de pe Digi 24 ("Jurnalul de seară"). Se discută despre modul în care protestul camionagiilor din Canada este exportat, voit sau nu, în alte spații culturale. Discuția a pornit de la un clip în care sunt difuzate imagini de la proteste din diferite țări și diferite contexte. Nici nu contează că acestea nu au mai nimic în comun, în afară de faptul că se protestează. Cică acel clip e difuzat pe pagina unui politician de la noi (e greu de ghicit?) care îndeamnă la proteste. Și foarte bună observația moderatorului, cum că în colajul de imagini și de mesaje sublimale, lipsesc steagurile a două țări. Ați ghici care? Rusia și China. Surprinde pe cineva?

Prezențe sălăjene în Magazin Istoric

Magazin Istoric este una dintre cele mai longevive reviste ce apar la noi. În curând, va aniversa 55 de ani de la prima apariție, în aprilie 1967. De-a lungul anilor a fost revista în care istorici, arheologi dar și simpli pasionați de istorie au publicat articole care mai de care mai interesante. Până la Revoluția din 1989 a fost printre puținele publicații care au rămas neaservite regimului comunist, chiar dacă uneori, au fost necesare și mici compromisuri. Astăzi, deși revista are un concurent serios în revista Historia, rămâne în continuare o revistă dedicată iubitorilor muzei Clio. În numărul aferent lunii ianuarie, nr.1 (658) / ianuarie 2022, a fost publicat un material semnat de arheologii sălăjeni Dan Băcueț-Crișan și Timea Keresztes. 

Ești ceea ce citești: Sapiens

Tocmai am terminat de citit, ceea ce cred a fi una dintre cele mai bune cărți scrise vreodată: "Sapiens. Scurtă istorie a omenirii" avându-l ca autor pe istoricul israelian Yuval Noah Harari.

Deși subiectul principal al cărții este, așa cu sugerează și titlul, istoria speciei umane, nu este nici pe departe o carte de istorie în sensul clasic al termenului. Este mai degrabă o privire retrospectivă asupra evoluției omului. O evoluție punctată de câteva momente cruciale pe are autorul le numește "revoluții". Vorbim despre Revoluția Agricolă, Revoluția Cognitivă și Revoluția Industrială.

COGITO ERGO SUM: Politica și matematica

Citesc cu stupefacție că de curând a apărut o nouă "teoremă". Cum, nu ați auzit de ea? "Teorema Precup" după numele primarului din Mogoșoaia. De Mogoșoaia ați auzit, nu? Vă dau un indiciu: nu departe de Mogoșoaia e capitala României. Dar despre ce este vorba? La o ședință de Consiliu Local, o propunere legislativă avea nevoie de 2/3 din numărul total de consilieri ca să treacă. Mai exact, numărul necesar de voturi este (conform legii -"Nimeni nu este mai presus de lege", să nu uitați asta) numărul natural superior celui obținut prin aplicarea a două treimi din numărul consilierilor.