Hoinar prin Sălaj: Cronica unei eclipse pe jumătate ratate

Mi-am dorit o ieșire în Natură, cu ocazia eclipsei totale de Lună din 7 septembrie 2025. Sunt multe locuri faine în Sălaj de unde ai putea urmări fenomenul astronomic. Inițial, l-am contactat pe fostul meu elev, azi prietenul meu, Robert Barna (sigur ați auzit de el, este cel mai bun fotograf specializat pe astrofotografie din Sălaj). Am mai ieșit împreună de câteva ori, ultima dată anul trecut, de perseide, când am avut șansa să prindem și Aurora... Robert știa un loc fain în Recea Mică (Kisrécse), cu panorama Munților Meseș. Însă Meseșul ne-ar fi putut obtura vederea spre punctul de răsărit al Lunii, am fi vrut să prindem Luna chiar la răsărit. Am renunțat la acel loc, pentru un altul, la fel de frumos. E drept, a contat și câteva schimburi de mesaje cu Sergiu Pavel și Mihai Crișan - băieții de la Severe Weather Alert - Sălaj. Ne-au convins până la urmă să ne alăturăm lor și să mergem pe un deal de lângă Moigrad. Așa a început povestea faină a unei ieșiri în Natură demnă de a fi povestită...

Mihai Crișan a copilărit în Moigrad și cunoaște foarte bine locurile. Dealurile faine de la marginea satului sunt ultimele ce aparțin de Munții Meseș. Sigur, domină peisajul Măgura Moigradului, dealul ce se ițește de nicăieri, deal încărcat de istorie și legende. Dar și alte vârfuri sunt la fel de spectaculoase, cum ar fi Dealul ”Pomăt” sau Dealul ”Citera” - și ele oarecum cunoscute, sau Dealul ”La Izvor”, Dealul ”Comorii”, Dealul ”Corniște” - despre care doar un localnic îți poate spune. 

Mihai alege Dealul ”Corniște” cu o altitudine de peste 500 de metri, despre care spune că ”este cel mai frumos deal din Sălaj”. Nu vreau să-l contrazic, deși am văzut multe dealuri faine. E subiectiv, desigur, dar are dreptul să facă această afirmație, copilărind cu dealul la orizont. Ajungem la timp la punctul de întâlnire, undeva pe pășunea satului. Aici, echipa SWAS ne primește cu bucurie, ca pe niște prieteni vechi. Eu sunt însoțit de Zoli și de Brigita, care se cunosc cu doamna Andreea Pop și cu fiica dânsei. După un schimb de amabilități o luăm la pas. E ceva de urcat și lipsa antrenamentului își spune cuvântul, în curând sunt pic de apă. Când ajungem sus, pe deal, dau de o priveliște ce-ți taie respirația. Într-adevăr, Mihai nu greșește, e unul dintre cele mai faine dealuri din Sălaj. Poate doar Prisnelul Vălișoarei să-l egaleze. Iar faptul că Meseșul e la sud-vest, e perfect pentru ceea ce vrem noi. Ne tragem sufletul și ne pregătim echipamentele.

E faină compania celor de la SWAS, ei sunt deja cu ochii după norii ascendenți, cei care la zeci sau sute de kilometri de noi lasă în urmă furtuni puternice. Una în desfășurare e la stânga Măgurii Șimleului, înspre Oradea. Acolo o să vedem apusul. Altele sunt înspre Munții Rodnei și ...undeva la granița cu Slovacia și Ucraina. Da, vă vine să credeți sau nu, Mihai îmi arată desfășurarea unei furtuni în acel areal. Incredibil, niciodată nu m-aș fi gândit că acei nori desfășurați pe verticală sunt de fapt nori de furtună. 

Sergiu e preocupat de forma de nicovală pe care o au norii. Explică ceva cu mezosfera și troposfera...Încearcă să ne convingă că deasupra noastră e o nicovală ”moartă”. Nu-l contrazic, dar eu nu văd nicio nicovală, doar nori. Și, înspre est / sud-est, acolo de unde ar trebui să răsară luna e strat compact de nori.

foto: Mihai Crișan

De regulă, din hoinărelile mele, nu mă întorc acasă dezamăgit. Niciodată, dar niciodată, Natura nu m-a dezamăgit! Și chiar dacă merg cu un scop anume și trebuie pe parcurs să reconfigurez traseul, de fiecare dată am venit cu cadre faine. Până la urmă contează să vezi ”partea plină a paharului”. Așa și acum, în lipsa Lunii ne-am bucurat cu toții de un apus frumos de soare. 

Nici vorbă de selenelion - acel fenomen în care poți surprinde atât Luna cât și Soarele, deși sunt la 180 grade. Fenomenul ar fi fost posibil dacă ar fi fost senin, tocmai de aceea ne-am urcat până aici. N-a fost să fie de data aceasta...

Între timp mai vin alte grupuri. Colegii mei de la CCD Sălaj, profesorii Sanda Bulgărean și Lucian Goga. Deși inițial au spus ne vor însoți, au dat înapoi când au văzut norii de peste Zalău. Până la urmă s-au lăsat înduplecați și au venit și ei. Poate la asta a contribuit și Maria Moldovan, eleva Sandei. 

Un grup de amatori de senzații tari trec în trombă cu motociclete și scutere. Drumul duce exact pe coama dealului, trebuie să ne dăm la o parte să poată trece. Mai vine o pereche de tineri, Rebeca și David Szabo, prieteni cu Mihai. Mai târziu a venit doamna Elena Hendea însoțită de fiica dânsei, Eliza, aducând cu ele și un telescop. Sunt de apreciat, au venit până aici, sus pe deal. Din păcate, vremea n-a ținut deloc cu noi, doar la câteva minute după apusul Soarelui am zărit preț de câteva minute un colț de Lună, apoi nimic. Doar întuneric, din ce în ce mai apăsător. 

Foto: Takacs Zoltan

foto: Robert Barna

Deși grupul e eterogen, ne cunoaștem unii cu alții prin intermediul celorlalți. Atmosfera este faină, se discută în grupuri, pe tot felul de subiecte: de la meteorologie la astrofotografie. Un subiect e începerea școlii, aproape toți din cei care ne aflăm pe deal fiind într-un fel sau altul afectați: elevi mai mari și mai mici, profesori, părinți. Ne dorim cu toții să avem parte de un an școlar bun. Cu ochii spre cer și pe ceas, avem încă speranță.

E trecut deja de ora 21.30 am ratat jumătatea cea mai interesantă a eclipsei. Ne mulțumim să o vedem în pozele de pe rețelele de socializare, unde alții mai norocoși se bucură de ea. Glumim și ne promitem să nu o ratăm pe cea din 31 decembrie 2028. O parte dintre noi decid să coboare, ceilalți mai stăm puțin. 

Foto: Elena Hendea

foto: Elena Hendea

foto: Elena Hendea

La nici 5 minute după ce primul grup a decis să coboare, Luna își face timid apariția. ne trezim strigând ”Luna, se vede Luna!” Robert e deja la aparat are deja setările făcute, eu mă chinui din greu să focalizez Luna sângerie. Reușesc să trag câteva cadre imperfecte. E 21:45, sfârșitul fazei de totalitate. Suntem bucuroși ca niște copii, privim Luna și nu ne vine să credem cât poate fi de frumoasă. Nu e de mirare că a inspirat poeți sau muzicieni. Însă Selena se joacă cu răbdarea noastră, se ascunde din nou în nori. Noroc că Robert a reușit să facă un time-lapse. 

Rezistăm cu greu tentației de pleca și noi. N-am făcut-o și drept răsplată, Luna se arată în toată splendoarea ei. A ieșit din faza de totalitate, acum partea din stânga jos începe să fie din ce în ce mai luminată. Se luminează la propriu și sus pe deal. Și e plăcut. Sergiu explică fenomenul: avem de a face cu o inversiune termică, sus e mai cald decât pe văi, deși ar trebui să fie invers. 

Cu Maria Moldovan - eleva Sandei Bulgărean și olimpica noastră (știați că Maria este medaliată cu bronz la Olimpiada Internațională de Geografie?) avem o discuție constructivă legată de faptul că atât Luna cât și umbra de pe ea se deplasează spre dreapta. Ne lămurim până la urmă, e logic să fie așa. Soarele e undeva în spate și proiectează umbra Pământului pe discul Lunii. Iar cum atât Luna (real) cât și Soarele (aparent) se deplasează de la est spre vest, Soarele având o viteză mai mare, face ca umbra proiectată să se deplaseze spre dreapta mai repede... 

Suntem bucuroși cu toții! Și ce poate fi mai plăcut decât îmbrățișarea Brigitei și cuvintele ei: ”Mulțumesc că m-ai adus. E prima eclipsă din viața mea”. Pentru bucuria ei sinceră a meritat tot efortul, toată așteptarea. 

E deja aproape de ora 23 iar copii au mâine școală. Așa că ne strângem toate lucrurile și o luăm spre mașini. Abia acum, la coborâre realizăm ce lung e drumul. Când ajungem la baza dealului, de izbește frigul. Avea dreptate Sergiu, aici jos e mai rece. 

La locul în care am lăsat mașinile, ne strângem mâinile, ne îmbrățișăm și ne luăm rămas bun. A fost o excursie faină și iată, nu ne-am întors dezamăgiți. Ba din contră, spectacolul oferit de Natură ne-a bucurat pe toți. Rămâne să descărcăm pozele, să le edităm și de ce nu, să le arătăm tuturor. pentru că nu-i așa, bucuria e deplină dacă este împărtășită!

ultimele faze ale eclipsei, așa cum s-au văzut din Moigrad, Sălaj