Avanpremieră: colecția Mari Idei ale Matematicii

Întotdeauna mă bucur când dau de o carte bună de popularizare a științelor sau a matematicii în special. Spre diferență de tratatele științifice, accesibile doar specialiștilor, cărțile de popularizare pot fi citite de aproape oricine, cu sau fără cunoștințe din domeniul pe care-l abordează. Pe de altă parte, aceste cărți au și avantajul că sunt un bun instrument didactic, au marele merit că pot să-l scoată pe elev din rigiditatea manualului oferindu-i o altă perspectivă asupra subiectului respectiv. Recent am cumpărat primul volum al unei colecții ce se anunță a fi impresionantă atât prin numărul de volume ce vor fi publicate cât mai ales prin tematica abordată. Citesc, cu creionul în mână, cartea ”Secțiunea de aur și nu numai. Constantele matematice” de Fernando Blasco.

Oameni și locuri: profesorul Varga Lajos Ludovic

Matematica este, pentru cei mai mulți, o adevărată piatră de moară. Este considerată a fi o disciplină grea de către cei mai mulți dintre elevii de azi. Ar fi multe de spus pe marginea acestui subiect, poate vom reveni. Poate că exemplele de bună practică ar putea schimba puțin percepția asupra disciplinei numită, pe bună dreptate, ”regina științei”. În timp ce sute de mii de elevi lenevesc la propriu în vacanța de vară, lăsându-și mintea să lâncezească, sau ocupându-se cu tot felul de nimicuri, la Șimleu Silvaniei, un profesor pensionar de 85 de ani studiază matematica. Și nu o face la nivel elementar ci este preocupat de rezolvarea unei probleme ce ține de istoria multimilenară a matematicii.

Traseele caselor tradiționale sălăjene: Casa de la Bodia

Prin proiectul ”Traseele Caselor Tradiționale Sălăjene” derulat de Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, în parteneriat cu Asociația Sinaptica București, cofinanțat prin Administrația Fondului Cultural Național, județul Sălaj are șansa de a valorifica din punct de vedere turistic o parte din casele tradiționale care au supraviețuit asaltului modernismului. Acestea sunt răsfirate prin câteva sate sălăjene, iar un prim demers în implementarea proiectului este acela de a le promova, aducându-le în atenția celor interesați, în primul rând al turiștilor. Urmând unul dintre traseele propuse prin proiect am ajuns la Bodia, sat din comuna Buciumi. Aici se află Casa Tradițională a familiei Pecea.

Traseele caselor tradiționale sălăjene: Casa Morarului din Răstoci

Printre puținele case tradiționale care au mai rămas în Sălaj, una se detașează de toate celelalte. Asta pentru că e o casă vie, o casă locuită, ce se încăpătânează să reziste timpului alături de proprietara ei. Este vorba despre Casa Morarului din Răstoci, iar proprietara acesteia este tanti Iulica. De când a fost (re)descoperită și adusă în atenția publicului de către jurnalistul Călin Pavăl, atât casa cât mai ales tanti Iulica au trecut de mult granițele județului. Aproape că nu există zi în care cineva să nu-i oprească în poartă și să o întrebe de sănătate. 

Petroglifele din Sălaj (1)

Sălajul este fascinant! Aici găsești mereu câte ceva ce merită să fie povestit. Și nu mă refer doar la peisajele minunate, la varietatea formelor de relief sau la satele ce încă mai păstrează tradiții și obiceiuri. Nu mă refer nici la salba de biserici de lemn - cele mai multe dintr-un județ, mai multe decât cele mai titrate, din Maramureș. Nici măcar la monumentele istorice, unele lăsate în paragină, dar care chiar și așa au un farmec aparte. Mă refer la Sălajul neștiut, la Sălajul inedit. Acel Sălaj ce se lasă descoperit doar celor care-l iubesc! Și, Slavă Domnului, există oameni care caută și descoperă locuri minunate, în acest Sălaj de poveste. Nu cred că e un secret pentru nimeni, unul dintre acești oameni faini este Călin Pavăl. Cine nu a auzit de Sălajul Pur și Simplu (transformat între timp în Reporter Pur și Simplu)? Acea publicație electronică (dar care apare și pe print) ce are darul ca prin reportajele faine, cum numai Călin le poate realiza, să te ducă într-o lume mirifică. O lume despre care ai crede că nici nu există, dacă nu ar fi amintite nume de locuri pe lângă care treci des. 

Și credeți-mă, e un privilegiu să-l ai pe Călin Pavăl ca și ghid. Mai ales dacă te duce în locurile descoperite de el. Așa s-a întâmplat zilele trecute, când Călin m-a dus în cel mai frumos loc, unul plin de mister, în care straturile istoriei se suprapune unul peste altul. Am văzut, cu ochii mei, petroglifele din Sălaj!

Traseele caselor tradiționale sălăjene: Casa Culii din Meseșenii de Sus

Meseșenii de Sus sau Cățălul Românesc, așa cum s-a mai numit satul până la 1964, este una din localitățile județului Sălaj care au reușit, prin intermediul diferitelor colecții particulare, să conserve o parte din zestrea etnografică a zonei. Este atributul zonei etnografice Meseș, subzona denumită Sub-Meseș, de a fi foarte conservativă, poate și datorită faptului că este relativ departe de aglomerările urbane. Așa că nu trebuie să ne mire dacă, spre diferență de alte sate unde cu greu mai poți găsi câteva obiecte vechi, aici se găsesc mai multe colecții etnografice, dar și case vechi.

Un exemplu în acest sens este Casa Culii, ce-l are ca proprietar pe Gligor Milaș.

Traseele Caselor Tradiționale Sălăjene: Casa Biriș din Meseșenii de Sus

Ideea includerii unor case tradiționale sălăjene într-un circuit turistic, mi se pare a fi una salutară. În primul rând, aceste ”crâmpeie din trecut” sunt scoase din uitarea în care le-a aruncat, pe nedrept, tăvălugul modernismului. Pe de altă parte, este evidențiat meritul unor iubitori de frumos și autentic, asociații culturale sau persoane fizice, care au contribuit la salvarea acestor case. 

Pornim așadar într-un periplu virtual prin județul Sălaj care ne va duce la 13 case tradiționale, cu îndemnul de a le vizita pe viu, atunci când veți avea drum prin zonă. 

Prima casă tradițională, de care personal sunt atașat, fie și prin prisma faptului că am avut ocazia să asist acolo la un eveniment etnografic de amploare, este casa-muzeu din Meseșenii de Sus, cunoscută după numele ultimului proprietar: Casa Biriș

Surprizele tavanului casetat din Biserica Reformată Crasna

Octombrie 1517. Martin Luther (1483-1546) preot catolic, doctor în teologie, nemulțumit de faptul că din punctul său de vedere Biserica s-a îndepărtat de misiunea pe care o are în lume prin vânzarea indulgențelor, a redactat 95 de teze despre care legenda spune că le-ar fi bătut pe ușa bisericii din Wittenberg. Fără să vrea, momentul a reprezentat scânteia Reformei din Germania care se va propaga cu repeziciune în întreaga Europă. Nici Transilvania nu a scăpat de ”vâlvătaia” reformei religioase, cele trei națiuni favorizate, ungurii, sașii și secuii, care erau catolici, au trecut pe rând, în marea lor majoritate, la Reformă.

În anul 2017, creștinii reformați (luterani, calvini sau unitarieni) au marcat o jumătate de mileniu de la începutul Reformei, prilej cu care, biserici reformate din întreaga lume au ajuns în centrul atenției. În Sălaj (Szilágy vármegye în maghiară), comitat înființat în 1876 prin unirea comitatelor Crasna și Solnocul de Mijloc, regiune revenită apoi Regatului României după tratatul de la Trianon din 1920 și reorganizată în perioada interbelică și apoi în 1968, se găsesc numeroase biserici reformate aparținând credincioșilor de etnie maghiară. 

Multe dintre ele sunt adevărate bijuterii arhitectonice, care uimesc în special prin celebrele tavane casetate, unele pictate cu motive florale, zoomorfe sau antropomorfe. Despre una dintre aceste biserici reformate, printre cele mai frumoase din Sălaj și poate chiar din Transilvania, vom vorbi în cele ce urmează. 

Proiect cultural dedicat vechilor biserici de lemn codrenești

Dacă ar fi să ne raportăm la numărul bisericilor, Sălajul ar trebui să fie considerat ”județul bisericilor de lemn”. Chiar dacă nu sunt la fel de cunoscute ca și cele din Maramureș, turiștii care ajung să le viziteze vor fi cu siguranță impresionați de frumusețea lor. La capitolul promovare turistică mai trebuie lucrat, asta pentru că încă sunt puțini turiști care vizitează zona și implicit bisericile de lemn. Din acest punct de vedere, orice proiect ce-și propune să contrubuie la promovarea turistică a  bisericilor de lemn, este binevenit. Recent, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale ”Liviu Borlan” Maramureș, a câștigat un proiect AFCN prin care își propune să promoveze bisericlor de lemn din Țara Codrului - regiune etnografică ce cuprinde comunități din județele Satu-Mare, Maramureș și Sălaj.

Descoperire arheologică importantă în Sălaj

Recent, arheologii Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău au făcut o descoperire extrem de importantă. În localitate Pericei, pe locul pe care se presupune că a existat o biserică care a fost distrusă cel mai probabil odată cu invaziile tătare din sec XVI, într-un cimitir medieval, a fost descoperit un mormânt ce se presupune că ar fi aparținut unui nobil local.

Mormântul unui cavaler în armură. Sursa foto: M.J.I.A. Zalău