Primul kit de promovare autentic românesc a fost lansat în Sălaj

Sunt mai bine de patru ani de când scriu pe acest blog despre turism în general și despre promovarea turistică în special. Urmăresc cu interes dezvoltarea industriei turistice (oare se poate numi așa?) din România, cu preponderență pe cea din Sălaj. Chiar dacă, din punctul meu de vedere, lucrurile se mișcă lent, remarc în ultimul timp o serie de proiecte din domeniul promovării turistice care ies din cotidian, care încearcă să surprindă prin abordarea inedită. Iată că noul an 2017 debutează în mod fericit cu lansarea în Sălaj a primului kit de suveniruri românești, grație unui proiect pilot al Fundației pentru Educație și Dezvoltare Locală Agapis - Sălaj, în parteneriat cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Sălaj Plus, proiect cofinanțat de Centrul de Cultură și Artă al județului Sălaj.

Ne-am săturat cu toții să vedem peste tot suveniruri ”made in China”, de cele mai multe ori de prost gust, ca să nu mai vorbim de imitații ieftine ale unor articole de îmbrăcăminte tradițională. Toate promovate ca fiind ”autentic românești”. Nu, nu este adevărată afirmația potrivit căreia nu mai există meșteșuguri locale, nu se mai produc suveniruri cu specific tradițional românesc. Poate doar lipsa ideilor creative și o oarecare stare de ”lasă-mă să te las” sunt de vină pentru invazia kitsch-ului și în acest domeniu. Nu cred că la noi nu se poate, iar peste tot în lumea largă, turistul care vizitează un loc, un obiectiv, oricât de neînsemnat ar părea, are ce să-și cumpere ca amintire. 

Iată de ce, orice inițiativă în acest domeniu este lăudabilă. Cu atât mai mult cu cât, în cazul acestui prin kit de suveniruri românești, efortul depus în realizarea acestora este unul apreciabil. A fost nevoie de un proiect bine scris (dovadă că a fost finanțat de centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj), de un an întreg în care au fost mai multe etape prin care s-a ajuns la un concept grafic reprezentativ pentru Sălaj, de o colaborare fructuoasă cu Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău și atelierul-șezătoare Mândră Chic & Muzeul de Pânze și Povești și desigur, de o echipă entuziastă formată din meșterițele Alina Zară Prunean, Alina Goga, Eva Tuglodi, Marcela Domuța, Maria Borhidan, Silvia Hodiș și Octavia Lung.

Alin Prunean președintele Fundației pentru Educație și Dezvoltare Locală Agapis - Sălaj, explică: ”Ideea proiectului a venit mai demult, când constatam, cu tristețe că, în călătoriile noastre prin țară, nu găseam suveniruri autentice! E o pasiune a noastră să căutăm specificul local peste tot unde ne ducem: de la port și mâncare până la obiecte de tip suvenir. Eu și Alina ne descurcăm, că porneam în căutarea meșterilor locali pe străduțe lăturalnice și nu ne lăsam până nu îi găseam. Dar ne întrebam ce face turistul? Ce îi oferim noi străinului? Obiecte made in China, de care avem parte peste tot în lume? Ce își va lua cu el amintire de aici, ce le va duce în dar prietenilor și rudelor? Cu un suvenir autentic îi poți cuceri și pe cei care nu ajung direct în România. Un suvenir autentic îi poate aduce pe urmele produsului, la el acasă! Și de aici se poate dezvolta o întreagă poveste care să genereze bunăstare și echilibru local.”

 
Avem de a face cu un kit. Căci, așa cum o să vă dați seama, nu este vorba de suveniruri răzlețe, ci de un pachet închegat, coerent, al cărui liant este fără îndoială autenticul românesc. Chiar dacă acesta costă. Și este normal să coste, căci în spatele oricărui produs sunt multe ore de muncă. Ceea ce cred că dă o notă de certă autenticitate acestui proiect pilot, este însăși ideea de kit. Iar dacă ai și informația că acest kit poate fi personalizat la cerere, este cu atât mai valoros. 

Kit-ul de suveniruri românești, primul de acest fel lansat pe piață, conține o serie de produse ce fac parte din portofoliul ”Colțul Românesc”: perne de zestre și decor, zadii de socăcit cu aplicații manuale, tricouri cu aplicații cusute, cărți poștale sau obiecte de tip suvenir. La acestea se adaugă alte produse inovative, realizate în cadrul proiectului pilot derulat în Sălaj - straițe urbane sau podoabe inspirate din tezaurul dacic.

Concret, kit-ul de suveniruri ”Colțul Românesc - Suvenir de Sălaj” conține:

• perne de decor și zestre, din materiale naturale cu aplicații lucrate manual sau țesute după izvoade vechi locale. Sunt perne ce au forma clasică de ”puiuț” dar și altele, ”perne colț” văzute ca o reinterpretare a unui vechi simbol popular românesc, colții lupului;
• zadii de socăcit cu aplicații manuale. Sunt șorțuri de bucătărie dichisite cu aplicații cusute manual sau țesute după izvoade vechi locale, descoperite în muzee sau cărți de specialitate. Au aplicate pânze cusute manual cu diferite cusături tradiționale sau cu reinterpretări ale unor elemente cu specific loca cum ar fi ceapa de Pericei sau pasărea de pe ceramica de Zalău;
• podoabe inspirate din tezaurul dacic. Este un produs inedit gen suvenir, realizate din argint; replici ale unor monede antice - tetradrahmă dacică, denari romani. Podoabele au atașate o curelușă de piele și sunt livrate în borcane pe post de ”cutie de bijuterii”;
• straițele urbane sunt personalizate pentru diferite localități sălăjene; au cusută pe ele conturul hărții județului iar personalizarea se face printr-un element găsit pe diferite motive sălăjene - inima. Dacă mai adăugăm mânerele de feștilă, obținem un produs suvenir inedit, autentic românesc, cu specific sălăjean;
• tricouri faine cu aplicații cusute, dezvoltă și extinde colecția de tricouri marca ”Colțul Românesc” și le adaptează  pe care le adaptează la specificul local. Astfel, se văr găsi elemente ce țin de etnografia locală sau de locurile de poveste ale Sălajului - Porta Praetoria din cadrul complexului de la Porolissum sau bisericile de lemn;
• cărțile poștale cu poveștile locului continuă un proiect mai vechi, cel prin care era încurajat scrisul de mână, într-o lume care folosește excesiv tastaura calculatorului sau a telefonului mobil. Sunt 10 cărți poștale reprezentând pe de o parte grafici reprezentative pentru Sălaj dar și fotografii semnate de Sebastian Olaru, Mircea Groza, Alin Prunean, Alin Milaș sau Mirel Matyas;
• obiectele clasice gen suvenir (magneți, tricouri, insigne, brelocuri etc) vin să completeze kit-ul, însă toate sunt personalizate cu elemente ce țin de Țara Silvaniei;

Toate produsele au atașate o etichetă, care certifică autenticitatea acestora și care spun povestea produsului. Și, ceea ce este și mai interesant, toate produsele sunt prezentate în catalogul ce însoțește kit-ul.

Am avut și eu o contribuție modestă la acest proiect, în sensul că patru dintre imaginile ce ilustrează cărțile poștale îmi aparțin:
- Ligia Alexandra Bodea, cunoscuta colecționară de artă populară a fost surprinsă în Casa Birăiții - casă veche tradițională ce se află în curtea muzeului din Iaz ce-i poartă numele. Ilustrata conține textul: ”fetele de pe al noi sunt nealcoșe tare! Cu chimeșile lor cu ciupag, sau cu tot tezaurul de motive țesute ori cusute pe ele, zâmbesc frumos a lumină!”
- Nunta de la Marin - este surprins momentul în care carul plin cu zestrea miresei, cu mirii și nașii îmbrăcați în costume populare, pleacă de la casa miresei. A fost realizată în vara anului 2016, cu ocazia reconstituirii nunții de acum 70 de ani, în rolul miresei fiind tânăra Patricia Toma. Textul de pe acestă carte poștală este următorul: ”Nunta pe la noi e un spectacol popular, bucurie colectivă a unor oameni care se gătesc cu aura de țăran autentic, șlefuită de vremuri. Pe aici sunt încă rădăcini adânci, ce poartă mai departe taina cununiei, îmbrăcată în straie de sărbătoare și în căruțe trase de cai cu ciucuri tricolori”;
- Omagiu civilizației lemnului din Transilvania este o ilustrată alb-negru, realizată în localitatea sălăjeană Noțig, care pune accent pe taina lemnului. Textul de pe ilustrată este sugestiv: ”Uneori, Dumnezeu se odihnește de amiază, rezemat pe o troiță din Transilvania...Și în toată lumea se așterne liniștea! E un răgaz infinit de duios în fiecare cruce și biserică de lemn de pe meleagurile noastre!”;
- Paznicul pălincii este denumirea ilustratei care combină o imagine surprinsă într-una din pălinciile din județ cu o idee grafică a Roxanei Petric. Textul are rol explicativ: ”O combinație sugestivă între zmeul - balaur și resursa reprezentativ - identitară de pe la noi. Pălinca: elixirul diplomatic, care dezleagă limbi, leagă prietenii și trebuie păzit cu strășnicie!”

Am vrut să știm și părerea celor care au lucrat efectiv la realizarea cusăturilor de pe aplicații. Cel mai la îndemână ne-a fost să o abordăm pe doamna profesoară Alina Goga, ce face parte alături de alte doamne din grupul ”Semne Cusute” coordonat de doamna arhitect Ioan Corduneanu. Alian Goga: ”Colaborarea cu Alina Zară Prunean, Octavia Lung și celelalte doamne din echipă în cadrul atelierelor Mândra Chic era una firească, deoarece împărtășim o pasiune comună: broderia tradițională românească. Ne-am cunoscut în grupul ”Semne Cusute în acțiune”, cea mai mare comunitate - șezătoare virtuală fondată și coordonată de către arhitecta Ioana Corduneanu, grup în care învățăm să coasem corect cămășii - ii din zonele etnografice ale țării. Această implică o serioasă muncă de cercetare și înțelegere a ceea ce are specific fiecare zonă. Normal, am ajuns să cercetaăm și să cunoaștem destul de bine cămășile din Sălaj aflate în colecția Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău. Ne-am inspirat din aceste surse și am creat aplicații pentru tricouri pe care reproducem motive brodate de pe aceste cămăși în diferite puncte de cusătură. Ne-am inspirat și din albume pentru modele de perne.”

Primele 50 de kit-uri cu suveniruri românești au luat drumul unor instituții, ONG-uri sau oameni cu potențial în promovarea turistică. Scopul lor este de a promova aceste produse autentice dar și Țara Silvaniei. 

Taote produsele, dar și multe altele, vor fi disponibile și vor putea fi achiziționate din magazinul virtual. La cerere, suvenirurile pot fi personalizate. Oricum, proiectul ”Colțul Românesc - suvenir de Sălaj” va fi extins și la nivelul altor  regiuni din țară. Faptul că el a fost lansat în premieră în Sălaj, este încă un motiv de mândrie locală.