duminică, 3 mai 2015

Catedrala Sfinții Pentru și Pavel a Abației Melk

Nu am dedicat până acum un articol exclusiv unei biserici, din cele pe care le-am văzut în călătoriile mele prin țările Europei, de regulă am scris despre acestea în contextul mai larg al unui material legat de un loc, de un oraș. De data aceasta am să fac o excepție și am să scriu despre una dintre bisericile care îmi vor rămâne mult timp în memorie. Este vorba despre Catedrala Sfinții Petru și Pavel din cadrul Abației Melk.





Abația din Melk, obiectiv turistic major al Austriei, străjuiește valea Dunării prin silueta ei maiestuoasă ce este vizibilă de la mare depărtare, atât de pe autostrada A1 (Westautobahn) ce leagă Viena de Linz, cât și de pe cursul Dunării ce trece la mai puțin de un kilometru de zidurile sale. Merită să te abați din drum ca să vizitezi Abația Melk și implicit catedrala acesteia fie și din motiv că din anul 2000, abația este parte a Patrimoniului Mondial UNESCO. Am scris un material larg despre ce pot vedea turiștii în cadrul abației, articol ce poate fi citit aici. Însă oricât de frumoasă ar fi abația în întregul ei, oricât de tare ar impresiona muzeul sau biblioteca, ca să nu mai vorbim de panorama deosebită asupra orașului și a unei părți din valea Dunării, cireașa de pe tort rămâne Catedrala Sfinții Petru și Pavel. Poate de aceea, aceasta este lăsată la urmă, circuitul prin abație, pe care-l poți face individual sau cu ghid, are ca punct final vizitarea bisericii. 

La început vei fi impresionat de fațada catedralei. Este clar că ai de a face cu stilul baroc, este evident acest lucru în fiecare detaliu. Fațada are trei registre: primul, cel de la bază are un portal principal și alte două porți laterale, sub cele două turnuri gemene. Deasupra intrării apare inscripția în latină VENITE ADOREAMUS iar deasupra într-o fereastră apare și simbolul abației Melk - cele două chei încrucișate. Balconul sprijinit pe cele două rânduri de coloane, adăpostește două statui înaripate, una pare a fi a Arhanghelului Mihail. 




Cel dea-l doilea registru al fațadei este dominat vizual de statuile celor doi apostoli, patronii spirituali ai bisericii: în stânga este Sf.Petru ce ține o carte în mâna stângă și cheia împărăției în mâna dreaptă. De cealaltă parte, în dreapta stă Sf.Pavel având o carte deschisă în mâna dreaptă și o sabie în mâna stângă. Între cele două statui, o mică fereastră și un cap de înger cu inscripția  DIVIS PETRO ET PAULO APOSTOLORUM PRINCIPIBUS. Mai sunt două statui, mai mici la colțurile celor două turnuri.



Al treilea registru al fațadei catedralei, cel superior, este dominat de cele două turnuri cu ceas și de grupul statuar dintre ele. Turnurile gemene sunt bogat ornamentate, au multe elemente specifice barocului. Mântuitorul Christos este reprezentat într-o statuie de mari dimensiuni ținând crucea, flancat de doi îngeri cu ramuri aurite în mâini. 




Vizualizarea tuturor elementelor decorative ale fațadei, este facilitată de faptul că de pe terasa sub formă de potcoavă ce unește cele două laturi ale abației, privitorul se află sus, undeva la nivelul superior al primului registru. Practic ești deasupra curții Sf.Coloman - denumită așa după statuia acestuia, cam la același nivel cu statuile Sfinților Petru și Pavel.

Arhitectul Jakob Prandtauer - celui care i se datorează actuala biserică, așa cum o vedem astăzi, a reușit prin acea platformă panoramică suspendată între cele două corpuri de clădiri, să creeze o imagine spectaculoasă asupra fațadei bisericii. Dacă observarea acesteia s-ar fi făcut de jos, din curtea Sf.Coloman, cu siguranță s-ar fi pierdut detalii importante.

Și accesul în biserică se face într-un mod cu totul și cu totul special, prin intermediul unor scări spiralate de factură roccoco. Niciodată nu am văzut scări spiralate care să-mi lase o imagine vizuală atât de puternică. E ca și cochilia unui melc, pictura acestora, balustrada de fier forjat - toate crează o imagine superbă.






Dar, abia după ce pătrunzi în interiorul bisericii, ești bombardat vizual cu imagini ce greu pot fi șterse din memorie. Stilul baroc, de factură austriacă, este aici la el acasă. Nu știi unde să te uiți mai întâi: la altarul principal operă a lui Giuseppe Galli-Bibiena; la altarele situate de o parte și de alta a navei, câte trei pe fiecare latură; la lojele masive de lemn cu decorațiuni aurite; la superbul amvon de asemenea bogat decorat; la magnifica pictură murală de pe plafon sau la stranele de lemn care și acestea au decorațiuni în stil baroc. Practic, totul te copleșește, te strivește prin opulență și lux.





Abia după ce te dezmeticești, încerci să faci un tur acestei biserici minunate. De o parte și de alta, pe lateralele navei, există câte patru altare, care de care mai spectaculos prin ornamentele sale. Trei dintre ele sunt amplasate în câte o nișă de mari dimensiuni, care susține câte un balcon la etaj. Al patrulea altar este diferit de celelalte atât ca și formă cât și ca amplasare, fiind situat aproape de altarul principal. Dar să le luăm pe rând.

Primul altar, pe partea stângă este Altarul Sf.Sebastian. Pictura îi este atribuită lui Paul Troger (1746). Basorelieful de la bază înfățișează scena martiriului Sf.Sebastian sub împăratul Dioclețian. Pictura murală înfățișând îngeri, este atribuită lui Johann Michael Rottmayr.





Al doilea altar, este dedicat Sf.Ioan Botezătorul. Un tablou circular realizat de Johann Michael Rottmayr în 1727 înfățișează scena botezului Domnului de către Sf.Ioan. Pe pereții nișei, sunt două reliefuri circulare, aurite, reprezentând scena în care capul Sf.Ioan este adus soției lui Irod, Salome. La baza altarului, într-un sarcofag de sticlă se vede un schelet al unui sfânt necunoscut, dăruit abație de către Împărăteasa Maria Therezia în 1762.





Cel de al treilea altar de pe partea stângă, altarul Sf.Leopold provine din vechea biserică a abației și a fost pictat în 1650 de către Georg Bachmann. În cele două reliefuri circulare aurite, este înfățișat Leopold I care a fost preot la Melk în 980, iar în celălalt apare Leopold al II-lea cel care i-a chemat pe benedictini la Melk.





Ultimul altar de pe partea stângă, cel care diferă atât ca și formă cât și ca și amplasare. Este Altarul Benedictinilor, dedicat acestui ordin călugăresc. Sarcofagul de la bază este gol și poartă inscripția ”Erit sepulchrum eius gloriosum”. Un obelisc se înalță deasupra sarcofagului, iar scena de sus Îl reprezintă pe Dumnezeu Tatăl pe tronul ceresc, înconjurat de cete de îngeri. 





De cealaltă parte, dinspre altarul principal spre ușa de intrare, se desfășoară alte patru altare. Exact ca și pe latura stângă, și aici un altar face notă distinctă prin formă și amplasare. Este altarul Sf.Coloman (scris uneori și Koloman, Kálmán sau Colman). Este de origine irlandeză iar tradiția spune că a fost prins, torturat și spânzurat în 1012, în timp ce pornise într-un pelerinaj spre Țara Sfântă. După unele surse, ar fi fost fiul regelui Mael-Sechnaill al Irlandei. Este considerat a fi patronul Austriei dar și a orașului Melk. De asemenea, tradiția spune că trupul lui a rămas neputrezit timp de optsprezece luni, iar eșafodul spânzurătorii din Stockerau (oraș în Austria Superioară) a prins rădăcini și a înfrunzit. În 1014, moaștele lui au fost aduse la Abația Melk de către Mangraful (marchiz) Henry al Austriei. Zece ani mai târziu, moaștele sfântului au fost duse în Ungaria. Sf.Coloman a fost venerat de creștinii din Austria, Swabia (regiune din Germania), Ungaria sau Bavaria. În Ungaria, regele Géza I a numit unul dintre fii săi cu numele sfântului - regele Coloman al Ungariei (1095-1116). Până la urmă, moaștele Sf.Coloman au fost aduse din nou la Melk, de la catedrala din Székesfehérvár (oraș din Ungaria, la 40 km de Budapesta). Pe sarcofagul Sf.Coloman din catedrala Abației Melk, este scris în latină ”Sepulchrum Sancti Colomanni martyris”.  Un obelisc, avându-l la bază pe Mântuitorul Isus duce spre scena cu îngeri ce înconjoară monograma IHS.






Următorul altar este cel dedicat Epifaniei. Pictura ”Adorația magilor” îi este atribuită lui Johann Michael Rottmayr și datează din 1723. Basoreliefurile circulare amplasate sus, pe pereții laterali ai nișei, ilustrează fuga din Egipt și masacrul inocenților.





Altarul Sf.Mihail conține o pictură circulară a lui Johann Michael Rottmayr din 1723, înfățișându-l pe Arhanghelul Mihail în ipostaza ”clasică”, cu sabie și scut aruncând îngerii întunericului în abis. Pictura de deasupra altarului îl înfățișează pe Dumnezeu Tatăl care dă ordin Arhanghelului Mihail să-l alunge pe Lucifer. La baza altarului se află un sarcofag de sticlă cu relicvele unui sfânt a cărui nume nu este cunoscut. A fost adus la Abația Melk în 1722 de către Cardinalul Crivelli. 






În fine, ultimul altar lateral, este dedicat Sf.Nicolae. Altarul este situat în prima nișă de lângă ușa de intrare, pe partea stângă a navei bisericii. Pictura ce-l înfățișează pe Sfântul Nicolae îi este atribuită lui Paul Troger și a fost realizată în 1746. Atât basoreliefurile circulare cât și cel de la baza altarului conțin scene din viața sfântului.





Desigur, cele 8 altare laterale sunt doar o parte din minunățiile pe care le poți admira aici. Evident, punctul cel mai important din întreaga catedrală este altarul principal, în față căruia pălesc toate celelalte. Altarul principal este dedicat sfinților apostoli Petru și Pavel, patronii catedralei. Statuile celor doi sunt redate cu acuratețe și ocupă poziția centrală. De o parte și de alta se află statuile profeților Daniel, Ieremia și David (în stânga), respectiv Isaia, Ezechiel și Gideon. Altarul se continuă cu două rânduri de câte trei coloane de marmură cu capitelurile aurite, ce încadrează un blazon de factură barocă cu inscripția: ”NON CORONABITUR, NISI LEGITIME CERTAVERIT” din Epistola a 2-a către Timotei versetul 2.5 ”în afara legilor jocului nu există victorie”. Deasupra altarului, o uriașă tiară (coroană papală) iar mai sus e Dumnezeu Tatăl încadrat de Moise și Aron. Pictura murală de deasupra altarului principal este și ea spectaculoasă.






Dincolo de altare, merită să zăbovești cu privirea la stranele rezervate înalților oaspeți. Sunt și ele bogat decorate, la fel ca și amvonul complet aurit și decorat cu basoreliefuri de factură religioasă. Practic totul strălucește în acestă biserică, maiestuozitatea sa, luxul și bogăția ornamentelor de factură barocă te strivește, te fac să te simți mic și umil. Iar dacă îți ridici ochii spre tavan, pictura murală impresionantă te va copleși cu frumusețea ei. 






Am avut ocazia să văd multe biserici, îmi plac deopotrivă atât cele aparținând stilului gotic cât și cele construite și decorate în stil baroc. Este greu să spui care a fost mai frumoasă, însă cu siguranță, Catedrala Sf.Petru ți Pavel din cadrul Abației Melk este una care poate ocupa podiumul unui clasament al celor mai frumoase biserici. Iată încă un motiv în plus să vă abateți din drum și să vedeți frumusețea cu ochii voștri. Iar dacă încă nu v-am convins, iată o galerie foto a celor mai frumoase detalii de arhitectură din această biserică.












Am scris și despre:







5 comentarii:

  1. Ioana Muresan3 mai 2015, 12:13

    Pe podium tau, personal. Pe al meu -si acum vorbesc doar de clasament privind biserici baroce - locurile sunt ocupate de Borromini( San Carlo alle Quatro Fontane), Bernini (SantÁndrea al Quirinale) si da Cortona (Santa Maria della Pace).
    Barocul austriac...câh... :). Sa-ti spun drept, voiam s-o vad doar s-o fac de rusine, comparand-o cu cele de mai sus, din Roma...:)))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Evident, orice clasament este subiectiv. Din câte biserici baroce am văzut, mărturisesc că cel mai mult mi-a plăcut Catedrala Wawel din Cracovia. Însă nefiind voie să fotografiezi înăuntru, nu am scris despre ea, pentru că nu am cu ce să ilustrez materialul. De acord, Roma este...Roma. Unică și inegalabilă, chiar și în ce privește barocul.

      Ștergere
    2. Ioana Muresan3 mai 2015, 12:54

      Bernini si Borromini sunt "inventatorii" barocului. Barocul, la baza, e spectacol si emotie (o idee/poveste pusa in scena din punct de vedere arhitectural si decorativ) iar din punct de vedere arhitectural e inovatie, ingeniozitate si nu lux, opulenta etalata si o aglomerare de detalii, ceea ce gasesti in barocul german sau austriac.

      Ștergere
  2. Răspunsuri
    1. Așa este. Impunătoare, frumoasă, misterioasă.

      Ștergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...