110 ani de la moartea unui mare sculptor: Fadrusz János

Acum 110 ani trecea la cele veșnice un sculptor care în cei 45 de ani de viață a avut o carieră artistică fulminantă, considerat de critica de specialitate unul dintre cei mai de seamă sculptori al secolelor XVIII-IX și care și-a lăsat amprenta asupra aspectului urban a orașelor transilvănene Zalău și Cluj-Napoca: Fadrusz János. De numele lui se leagă două din cele mai frumoase grupuri statuare din Transilvania, cel al ilustrului rege al Ungariei Matia Corvin ce domină centrul vechi al Clujului și cel al baronului Wesselényi Miklós din centrul vechi al Zalăului. Într-un demers editorial de readucere în atenția opiniei publice a personalității sculptorului Fadrusz János, puțin cunoscut în mediile culturale românești, blogul Foto-Travel a prezentat o serie de articole dedicate împlinirii a 111 ani de la inaugurarea celor două grupuri statuare éi a 110 ani de la moartea sculptorului. Acest demers continuă cu articolul de față dedicat autorului acestora, și va culmina în săptămânile următoare prin organizarea la Zalău a unei dezbateri privind viața și opera sculptorului Fadrusz János.

Monumentul funerar al sculptorului Fadrusz János. Sursa foto: wikipedia.com

Culorile toamnei sălăjene - GALERIE FOTO

Toamna reușește să ne surprindă de fiecare dată cu o paletă de culori fantastice. Natura se dezbracă de verdele care ne-a obosit privirea o vară întreagă și ne dovedește că poate mai mult decât atât. Poate cea mai frumoasă lună de toamnă este octombrie, asta și pentru că este asimilată cu luna recoltelor bogate. Acum se culeg roadele unui an întreg de muncă, acum viile sunt mai frumoase ca oricând. 

O evadare în natură, în zilele frumoase de toamnă, când soarele nu mai are puterea de peste vară dar te încălzește cu razele lui, poate fi o experiență unică, plină de farmec. Dacă ai șansa să locuiești într-o zonă cu dealuri acoperite de păduri de foioase, atunci spectacolul pe care Natura ți-l oferă este total. Monotonia de verde este spartă de infinite nuanțe de galben și ruginiu. Frunzele încep să îngălbenească însă nu toate deodată, acum se distinge cel mai bine diversitatea copacilor care alcătuiesc pădurea.

Cum se face ...țuica de Zalău

Zalăul este cunoscut în toată țara și datorită celebrei țuici care se fabrică aici: țuica de Zalău. Produsă în special din prune iar uneori și din alte fructe, țuica de Zalău a devenit un brand local cunoscut și apreciat de către cunoscători. Dacă în alte zone ale țării acest distilat din fructe se numește rachiu, vodcă  (în sudul țării) sau horincă (în Maramureș), în Sălaj se întâlnește denumirea de țuică sau pălincă (din maghiarul pálinka). Există o întreagă dispută care țuică este mai bună: cea produsă la Zalău, cea de Bihor sau cea de Maramureș ori Satu Mare. În principiu, fiecare din zonele respective fabrică cam aceeași țuică, doar sentimentul de mândrie locală va înclina balanța.

Biserica Reformată din Zalău, cea mai mare din Europa de Est

În data de 14 octombrie 2013, cotidianul ”Magazin Sălăjean” publica sub semnătura directorului acestuia, domnul Daniel Mureșan, un interesant articol despre una din bisericile emblematice ale Zalăului. Este vorba despre Biserica Reformată, situată în centrul vechi al orașului. Este bine cunoscută preocuparea domnului Daniel Mureșan de promovare a istoriei, culturii și spiritualității sălăjene în general și a celei zălăuane în mod special. Impresionanta colecție de ilustrate, cărți poștale sau vederi cu Zalăul de odinioară sau coagularea unui grup pe rețeaua de socializare Facebook, intitulat ”Amintiri despre Zalău” sunt exemple în sprijinul celor afirmate mai sus. Articolul  publicat de Magazin Sălăjean sub titlul ”Biserica Reformată din Zalău, cea mai mare din Europa de Est” - pe care blogul Foto-Travel în reproduce în totalitate cu acordul autorului - nu face decât să readucă în atenția publicului aspecte din trecutul locașului de cult, care pe alocuri se întrepătrunde cu trecutul orașului. Fotografiile de epocă sunt din colecția personală Daniel Mureșan.

Biserica Reformată Zalău.  Vedere din colecția personală Daniel Mureșan

Statuia lui Matia Corvin împlinește 111 ani

În centrul istoric al capitalei Transilvaniei, La Cluj-Napoca (Kolozsvár în maghiară, Klausenburg în germană sau Claudiopolis în latină), tronează de peste un secol statuia ecvestră a unuia dintre cei mai iubiți fii ai orașului: Matia Corvin. În aceste zile se împlinesc 111 ani de la inaugurarea monumentalului grup statuar, pentru care sculptorul Fadrusz János a fost distins cu marele premiu la Expoziția Mondială de la Paris din anul 1900. 

Tezaurele de la Șimleu Silvaniei

De curând, la Șimleu Silvaniei a avut loc lansarea unei cărți inedite prin conținut și tematica abordată. Este vorba despre lucrarea profesorului Dumitru Corbeanu ”Adevăr și mit despre tezaurele șimleuane”. Aceasta aduce în atenția opiniei publice istoria celor trei tezaure găsite aici de-a lungul anilor, care au făcut cunoscut orașul în lumea științifică internațională. Înainte însă de a prezenta cartea, se cuvine să trecem în revistă câteva aspecte istorice ce au marcat aceste locuri.

Cartea ”Adevăr și mit despre tezaurele șimleuane”. Autor Dumitru Corbeanu

Tendințe în Social Media - august 2013

Deși am întârziat puțin cu publicarea acestui articol, continuăm să scotocim prin cea mai populară rețea de socializare din România, în căutarea acelor proiecte ce au de a face cu zona de travel. Și în această lună am găsit inițiative interesante, unele chiar valoroase prin potențialul turistic pe care-l au. Vi le prezentăm în cele ce urmează, mulțumind administratorilor acestora pentru informațiile furnizate.

Ordine, Rigoare, Identitate - caracteristici ale sașilor transilvăneni

Din punct de vedere cultural, Zalăul surprinde din nou, prin organizarea unei expoziții inedite dedicată sașilor și rânduielii acestora. Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău în colaborare cu Muzeul de Etnografie Săsească ”Emil Sigerus” din Sibiu, propune vizitatorilor o expoziție ce îndrăznește să recompună prin intermediul patrimoniului, ca într-un puzzle, spiritul de ordine și rânduiala, considerate specifice comunităților săsești din sudul Transilvaniei.

Expoziția ”Rânduiala săsească”, a cărui vernisaj a avut loc marți 17 septembrie 2013 și care va fi deschisă publicului până la data de 15 octombrie 2013, aduce în spațiul cultural zălăuan, exact ceea ce-i lipsește societății românești de azi: ordinea, disciplina, rigoarea. Potrivit curatorului expoziției, Simona Malearov ”spiritul de ordine al comunității sașilor ardeleni devine vizibil și pentru ceilalți și prin rânduiala mersului la biserică, purtatul straielor de sărbătoare, ordinea ocupării locurilor în biserică, rânduiala butoaielor din pivniță, rânduiala bucăților de slănină din Turnul Slăninii dar și prin rânduiala broderiilor și a mobilierului pictat din camera cea bună”.

Grupul statuar Wesselényi din Zalău, împlinește 111 ani

Astăzi, 18 septembrie 2013, se împlinesc 111 ani de la dezvelirea grupului statuar Wesselényi din Zalău. Operă a sculptorului Fadrusz János (1856 – 1903), statuia din centrul Zalăului îl reprezintă pe baronul Wesselényi Miklós - fiul (1796 – 1850) și pe ciobanul român Samson Pop din Rona, de lângă Jibou. Cele două personaje ce alcătuiesc grupul statuar sunt emblematice pentru spiritul vremii și sunt unite printr-un ideal: libertatea umană.

Romani, daci, barbari și nimfe pe străzile Zalăului

Cel mai așteptat moment al ”Festivalului Roman Zalău-Porolisuum”, ajuns la a IX-a ediție, a fost și în acest an parada costumelor istorice. Pe traseul parcarea din spatele Primăriei – bulevardul Mihai Viteazul – Perla și retur, au defilat formațiile de reconstituire istorică prezente la festival. A fost o adevărată paradă, o etalare a costumelor istorice și a armamentului din dotare. Organizatorii au avut ceva emoții, poate și datorită faptului că doar cu o zi în urmă două dintre activitățile programate au fost compromise din lipsă de public. Însă, încet, încet, străzile au început să se umple de spectatori astfel că la ora debutului paradei, au fost prezenți de-a lungul bulevardului, de la ”Silvania”,  ”la ceas” și la ”Zahana” o mulțime de zălăuani. Numărul acestora a fost însă prea mic pentru potențialul municipiului Zalău.