Sălajul turistic (6) - Biserici de lemn (3)

Biserica de lemn Poarta Sălajului

Pe drumul județean E 81 Cluj - Satu-Mare, în localitatea Poarta Sălajului se află una dintre bijuteriile arhitectonice ale Sălajului: biserica de lemn cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. Cum vii dinspre Cluj, Biserica este situată pe partea dreaptă, foarte aproape de șosea într-o curbă largă ce oferă vizibilitate de departe. Silueta bisericii se înalță zvelt pe dealul din apropiere.

Am trecut de multe ori pe lângă biserică, de cele mai multe ori nu am oprit, fiind în drum spre Cluj sau înspre casă. Dar de fiecare dată am remarcat frumusețea construcției și mi-am promis că voi opri data viitoare. În 2007, în ajunul Paștelui am oprit aici pentru prima dată. Veneam de la Cluj de la aeroport cu un grup de italieni, care se găseau într-o vizită Comenius în școala noastră. Era în amurg, silueta bisericii se zărea în zare dominând cerul. Am oprit din dorința de a le arăta străinilor că și la noi sunt obiective turistice de prim rang. Atunci am intrat pentru prima oară în curtea ce împrejmuiește biserica, de fapt un vechi cimitir unde străinii au făcut câteva poze.

gardul dinspre șosea

poarta de intrare în cimitir

gardul de nuiele

În urmă cu o lună, am profitat de timpul liber pe care-l aveam într-o sâmbătă și înarmat cu aparatul foto am plecat să văd bisericile din Sânmihaiu Almașului, Poarta Sălajului și Românași. Despre biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului am scris aici. În drum spre Zalău, m-am oprit la Poarta Sălajului cu intenția de a vedea de aproape biserica de lemn. În stradă există un panou care te informează că ai de a face cu un monument istoric.

poarta cu laiță

 

Gardul dinspre șosea, ce împrejmuiește cimitirul are uluci acoperiți cu acele ”coifuri” pe care le-am văzut la Bârsana (citește aici) și despre care credeam că sunt tipic maramureșene. Gardul care separă cimitirul de proprietățile din jur, este din nuiele împletite, având acoperiș de șindrilă. Pe alocuri este proptit cu câte un par ca să nu se răstoarne. Poarte de intrare este una tipic țărănească cu bancă (laiță) și stâlpi sculptați cu motive geometrice și acoperiș cu șindrilă. Ușa era deschisă așa că am intrat în cimitir. Cruci vechi de lemn, unele culcate sub greutatea timpului, alternează cu altele ”moderne” de beton sau metal. Un nuc mare străjuiește biserica. 

geam zăbrelit

luminator sub formă de floare

  

Din punct de vedere arhitectonic, biserica este o raritate dacă nu chiar un unicat (sursa wikipedia.com). Planul este dreptunghiular cu absidă în cinci laturi. Intrarea se face lateral, din păcate ușa bisericii era închisă. Ancadramentul este simplu, din două rânduri de chenare ciplite ce reprezintă motivul frânghiei. Pe partea cu ușa precum și în una din laturile absidei există ferestre mici, cu grilaj de fier și plasă, probabil pentru a împiedica păsările să intre în biserică. Pe latura de sud este decupat un mic luminator dintr-o singură bârnă sub formă de floare. Turla bisericii este zveltă, acoperită cu șindrilă.

Biserica a fost adusă în sat în anul 1835, fiind un dar al credincioșilor ortodocși din Răstolțu Mare. A fost renovată în anul 1866 dar și mai recent în tre anii 1968-1970 sau în 1993. Un alt element arhitectonic interesant și de efect îl reprezintă consolele, rezultat al îmbinării capetelor celor șase bârne de stejar de lungini diferite, unice prin fantezia lor, cioplite în aparență la întîmplare. (sursa: Ileana Petrean Păușan, Gheorghe Chende Roman, Ioan Ghiurco, Bisericile de lemn din Sălaj, Editura Silvania Zalău, 2008)

vedere de ansamblu

”piatră” funerară de lemn

 

Ca multe alte biserici de lemn din Sălaj, și aceasta duce lipsă de vizitatori. Să fie de vină oare, lipsa unei stategii coerente de dezvoltare turistică care să înscrie bisericile de lemn din județ într-un circuit turistic?