Festivalul minorităților din Sălaj

Zălăuanii care au avut curiozitatea să treacă duminică, 23 iunie 2013, prin parcarea din spatele Primăriei Municipiului Zalău, au avut plăcuta surpriză să constate că minoritățile din Sălaj sunt în festival. Festivalul Minorităților Naționale din Sălaj, aflat deja la a treia ediție, este organizat de către Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR) cu sprijinul Consiliul Județean Sălaj și Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj. 

Conform recensământului din 2011, în județul Sălaj, conviețuiesc alături de români, nu mai puțin de 8 grupuri etnice. Cei mai mulți sunt maghiarii, 50.659 de persoane adică 23,24%, urmați de romi 15137 reprezentând 6,94% și slovaci 1133 de persoane adică 0,5%. Celelalte etnii sunt: germani (44 persoane), italieni (38 de persoane), ucrainieni (29 de persoane), ruși lipoveni (5 persoane) și alte etnii (102 persoane). 579 de persoane nu și-au declarat naționalitate. Populația totală a județului Sălaj, conform datelor furnizate de comisia județeană pentru recensământul populației și al locuințelor, făcut public printr-un comunicat în februarie 2012, a fost de 217.895 persoane.

Festivalul Minorităților Naționale din județul Sălaj, constă în etalarea tradițiilor culturale, folclorice și gastronomice specifice acestor minorități. Fiecare dintre cele aproximativ 20 de comunități ale minorităților maghiară, slovacă și romă, prezente la festival, și-au amplasat câte un cort în care și-au cinstit musafirii, așa cum știu ei mai bine: cu bucate tradiționale și cu vin produs în cramele proprii. Corturile au fost amplasate pe strada Unirii, pe latura cu primăria respectiv cu strada Crasnei. Este de admirat modul în care s-au organizat comunitățile prezente la festival. Fiecare a încercat să-și individualizeze cortul, fie prin amplasarea stemei localității – în cazul comunităților din Șamșud (Szilágysámson) și Sărmășag (Sarmaság), fie prin pancarde care arată meșteșugurile tradiționale specifice zonei – în cazul comunităților din Sălățig (Szilágyszeg), Carastelec (Kárásztelek) sau Camăr (Kémer). 

Cei din Pericei (Szilágyperecsen) au ținut să amintească tuturor că localitatea lor este în Cartea Recordurilor din 2002, când producătorii de ceapă din zonă, au împletit cea mai lungă cunună de ceapă din lume, având lungimea de 4581 metri. Comuna Crasna, una dintre cele mai mari din Sălaj, a avut printre cele mai mari corturi. Aici, membrii comunității, în frunte cu primarul Pop Emeric, și-au așteptat oaspeții cu sarmale și bogrács gulyás (Gulyas la ceaun).

Pop Emeric - primarul comunei Crasna

Pe scena amplasată pe latura dinspre Poștă, au urcat pe rând, grupuri de dansatori aparținând fiecărei din cele trei etnii prezente la festival. Aceștia i-au încântat pe cei prezenți prin dansuri populare specifice fiecărei comunități și fiecărei localități. Desigur, maghiarii au fost cei mai numeroși, dar la fel de aplaudați la scenă deschisă au fost și slovacii, respectiv romii.

O prezență inedită a fost aceea a unui cuplu, având costumaţia păstorilor din pusta maghiară. Au venit cu un cal și un ponei, iar curioșii s-au strâns imediat roată în jurul lor. Copiii au încălecat poneiul iar cei mai curajoși dintre adulți s-au urcat în șaua calului.

Unul dintre cele mai așteptate momente, mai ales de către copii, a fost acela în care reprezentanții UDMR Sălaj le-au împărțit dulciuri. Organizatorii au ținut să-i felicite și să-i răsplătească pe reprezentanţii comunităţilor prezente cu  o diplomă de participare.

Am stat de vorbă cu domnul Szilagyi Robert, președintele executiv al UDMR Sălaj, care a avut amabilitatea să ne spună câteva cuvinte despre festival. ”Ne-am gândit că ar fi bine să facem și noi un festival prin care să arătăm Zalăului și întregului județ, care sunt valorile noastre, care sunt obiceiurile noastre, de fapt ceea ce ne reprezintă pe noi ca și etnie. Suntem deja la a treia ediție și ne bucurăm că festivalul are succes”. Referitor la celelalte ediții și la noutățile aduse de actuala ediție, domnul Szilágyi Róbert afirmă: ”Prima ediție a fost una doar cu dansuri populare. Anul trecut ne-am dorit ca festivalul să fie mai colorat, așa că am invitat comunitățile să vină și cu partea de gastronomie. În acest an numărul de participanți este mai mic, mulți sunt plecați prin străinătate.”

Toată lumea s-a simțit bine, am văzut mulți români care au venit fie să asculte muzica tradițională, fie findcă au prieteni sau vecini printre membrii comunităților etnice. Singurul inconvenient a fost, din punctul meu de vedere, acela că prezentările s-au făcut exclusiv în limba maghiară. Este firesc ca limba maternă a unei comunități să primeze într-un astfel de festival, însă cred că o deschidere spre ceilalți ar fi binevenită. Aștept cu interes următoarea ediție a festivalului și sper ca pe lângă dansuri populare și gastronomie, minoritățile etnice să vină și cu meșteșuguri tradiționale.