Mi-am
dorit de mult timp să ajung să văd cu ochii mei Casa Memorială Iuliu Maniu de
la Bădăcin. Nu am să invoc aici motivele pentru care am ajuns atât de târziu
acolo, sunt de domeniul trecutului și nu mai contează. A fost poate nevoie ca
ideea de proiect ”Hoinar prin Sălaj” să prindă contur, pentru a ajunge în
sfârșit Acasă la ”Sfinxul din Bădăcin”. În mod normal, când spui ”casă
memorială” te gândești la un mic muzeu, unde elemente de mobilier sau obiecte
care au aparținut personalității evocate să-ți spună povestea, să te ajute pe
tine ca și vizitator să înțelegi viața acestuia. Dar, spre surprinderea mea,
lucrurile nu stau deloc așa. Muzeul este amenajat în demisolul bisericii greco-catolice iar ceea ce ar trebui
să fie casa memorială este aproape o ruină.
Este meritul Campaniei Publice ”Salvați istoria
națională! Salvați Casa Iuliu Maniu” de
a face ca lucrurile să se miște din loc, pentru ca un simbol al românismului
transilvănean - așa cum consider eu a fi acest loc - să nu fie făcut una cu
pământul. Campania inițiată de jurnalistul Călin Pavăl de la publicația Sălajul pur șiSimplu și la care au aderat diferite
instituții, organizații dar și mass-media locală și regională a reușit să
schimbe destinul casei în care s-a născut Iuliu Maniu. Chiar dacă mai sunt
multe de făcut, cei aproape 40.000 de lei strânși în cele 4 luni de campanie,
dovedesc încă o dată că opinia publică poate fi mobilizată într-o astfel de
campanie și că ajutorul nu vine întotdeauna doar de la autorități.
Blogul Foto-Travel dar și
proiectul fotografic ”Hoinar prin Sălaj” se alătură campaniei publice amintite.
O fac cu convingerea că istoria națională nu trebuie să ajungă la coșul de
gunoi, că tinerii de astăzi trebuie să vadă cu ochii lor acele ”locuri sfinte”
ale istoriei noastre pentru a avea ce povesti apoi copiilor și nepoților lor.
Ne alăturăm campaniei ”Salvați Casa Iuliu Maniu” și din dorința de a promova
din punct de vedere turistic județul Sălaj, care iată are atâtea și atâtea
locuri remarcabile, încărcate de istorie. Vom scrie mai multe articole
despre ceea ce am văzut la Bădăcin. Pentru început, vom prezenta muzeul dedicat
familiei Maniu.
Testamentul lui Iuliu Maniu |
Muzeul dedicat familiei
ilustrului om politic Iuliu Maniu se află la demisolul Bisericii Greco-catolice
din localitatea sa natală și este îngrijit de către credincioși și administrat
de părintele paroh Cristian Borz. De ce se află muzeul la biserica
greco-catolică? Se știe că Iuliu Maniu a fost credincios greco-catolic, mama sa
Clara Maniu (1842-1929) (născută Coroianu) fiind fiica preotului greco-catolic
Denetriu Coroianu din Bobota. Și tatăl său, Ioan Maniu (1833-1895) provenea
dintr-o familie unită (greco-catolică) fiind fiul lui Teodor Man (descendent al
lui Laurențiu Man - nobil român înnobilat de către împăratul Leopold I la Viena
pe 7 decembrie 1699) și al Ilenei Bărnuțiu (sora revoluționarului Simion
Bărnuțiu). Toți înaintașii lui Iuliu Maniu erau credincioși greco-catolici. În
testamentul său din 8 februarie 1941 dat la Brașov în fața notarului dr. Nicolae
Ioaneș, Iuliu Maniu scria: „Întreaga moşie, toate casele, edificiile,
toate imobilele din comunele Şimleu, Bădăcin, Lampert şi Ilişina, cu tot
fondul, viu şi mort, ca tot ce aparţine acestor realităţi, le las şi vor deveni
proprietatea venerabilului Capitlu episcopesc greco-catolic intact român din
Oradea, pentru scopurile ordinului de călugăriţe române greco-catolice
franciscane din care face parte sora mea Cornelia. Dacă acest ordin de momentul
morţii mele nu va fi organizat, eu doresc să fie organizat, iar averea aceasta
să fie conservată sub denumirea Fundaţiei Ioan, Clara şi Cornelia Maniu. Pe
imobilul din Bădăcin să se organizeze un claustru de călugăriţe, menit să
ocrotească şi să instruiască tineri români greco-catolici şi să se îngrijească
bolnavi. La educaţia băieţilor şi fetelor educaţi în acest institut să se pună
fondul principal pe dezvoltarea caracterului şi a simţului de morală creştină
şi de iubire de neam ca devotament pentru muncă şi altruism. Dacă veneratul
Capitlu, din orice motiv, ar fi împiedicat să înfiinţeze acest institut, averea
se va folosi pentru alte scopuri culturale şi de binefacere româneşti…”.
Așa că nu trebuie să mire pe nimeni că la Bădăcin, campania publică de salvare a casei memoriale este dusă de părintele Cristian Borz. După câteva încercări de a ajunge la Biserica Greco-Catolică din localitate, acolo unde știam că există un mic muzeu amenajat în memoria lui Iuliu Maniu, iată că am reușit să ne corelăm programele, astfel că duminică 28 iunie 2015, împreună cu ”hoinarul” Cezar Fodoca am ajuns în curtea bisericii, cu puține minute înainte de sfârșitul Sfintei Liturghii. N-am vrut să tulburăm solemnitatea momentului, nici să distragem atenția credincioșilor cu tricourile noastre inscripționate cu logo-ul proiectului ”Hoinar prin Sălaj” așa că am așteptat terminarea slujbei. Părintele paroh Cristian Borz ne-a primit cu deschidere, bucuros că are oaspeți. Părintele ne-a prezentat biserica, construcție nouă ce a fost sfințită pe 25 iulie 2010, pe un teren dăruit în 1933 de către Iuliu Maniu cu scopul de a se construi o școală, o casă parohială și o biserică. Toate trei au fost construite, școala în 1937 iar biserica și casa parohială 63 de ani mai târziu. Biserica este simplă, păstrează oarecum arhitectura specific românească dar are și elemente de inspirație italienească. La jumătatea turnului se găsește o statuie a Fecioarei Maria. O altă statuetă, a Sfântului Anton se află în curte, în fața bisericii. La intrare în biserică, pe stânga se află la loc de cinste blazonul localității Bădăcin, portretul lui Iuliu Maniu, un rozar, ”actul fundațional” al bisericii și statuetele Fecioarei Maria și respectiv a Domnului Iisus. Turnul are o terasă descoperită de unde ai o panoramă deosebită asupra satului.
părintele paroh Cristian Borz |
interiorul bisericii greco-catolice |
Panorama din turnul bisericii |
Hoinari prin Sălaj: Cezar Fodoca și Mirel Matyas |
La demisolul bisericii, se află
Muzeul Iuliu Maniu. La intrare, este amenajat un colț etnografic foarte frumos.
Impresionează costumele populare autentice, specifice zonei alături de obiecte
de uz gospodăresc sau vase de ceramică. Trecem apoi în sala principală, acolo
unde se află Muzeul dedicat familiei Maniu. Muzeul este unul provizoriu, până
se vor termina lucrările de reabilitare a casei memoriale. A fost inaugurat în
2010 și de atunci prin donații și achiziții s-au strâns o mulțime de obiecte
care fie i-au aparținut ilustrului om politic, fie amintesc de acesta.
Părintele Borz, ne este ghid. Vorbește cu dezinvoltura unui preot obișnuit cu
predicile, dar și având solide cunoștințe istorice. Ascultându-l ai impresia că
ești într-un muzeu adevărat.
Costum popular specific zonei |
Remarc
blazonul familiei Man - cea înnobilată de împăratul Leopold I. Ghidul nostru ne
ține o adevărată lecție de istorie ce ne poartă din timpurile străvechi până
ajungem la istoria familiei Maniu. Pereții sunt tapetați cu bannere ce conțin
informații despre istoricul localității sau ale familiei din care se trage
Iuliu Maniu. Pe diverse piese de mobilier, unele recuperate din casa memorială,
altele achiziționate sau donate de diverse persoane, se găsesc copii ale unor
documente importante din istoria familiei și până la urmă din istoria Transilvaniei
și a României. Remarc unele documente (în copie) interesante cum ar fi
testamentul său din 1941 sau foaia matricolă (scisă în maghiară, firește) de la
absolvirea Colegiului Reformat ”Wesselényi” din Zalău. Un alt document mi se
pare a fi extrem de interesant. Este vorba despre o carte de apartenență scrisă
în limba germană, un fel de plăcuță de identificare dar din carton, pe care a
avut-o Iuliu Maniu în primul război mondial. Este datată 1915. Sunt multe alte
documente importante, toate amintind de viața celui care a făcut România Mare.
Fiecare obiect are povestea lui, părintele Borz știe povestea fiecăruia.
Cartea de identitate a lui Iuliu Maniu din Primul Război Mondial |
Pălăria și bastonul cu care a fost arestat Iuliu Maniu |
Dincolo de birou, înainte de a trece în cealaltă încăpere, pe pereți se găsesc două tablouri ale părinților lui Iuliu Maniu încadrate de portrete ale suveranilor României, cei sub a căror domnie s-a înfăptuit Marea Unire: Regele Ferdinand și Regina Maria. Între portretul lui Ioan Maniu și cel al Regelui Ferdinand se află la loc de cinste drapelul regal al României. Un simbol puternic care atestă, dacă mai era nevoie, că familia Maniu și comunitatea greco-catolică din Transilvania a contribuit decisiv la formarea României Mari.
Muzeul
mai este completat cu o serie de cărți și obiecte religioase, unele foarte
valoroase. Sunt așezate pe o măsută acoperită de o față de masă din 1937 cu
monograma Corneliei Maniu. Piesa de rezistență este un Liturghier ediția lui
Timotei Cipariu – primul cu caractere latine. Un alt obiect interesant
reprezintă un altar din lemn sculptat, care a fost recuperat din vechea
biserică greco-catolică. Pe talpa obiectului se poate vedea din nou monograma C.M.
(Cornelia Maniu), anul 1923 și textul: ”Planul și desenele de Cornelia Maniu de
Bădăcin / construit de Pentek Miklos meșter din Șimleu / încrustat de Traian Lupo
fiu de țăran din Sici”.
Liturghier, ediția Timotei Cipariu |
Altarul capelei familiei Maniu - machetă de lemn |
Doritorii pot să sprijine acest
proiect, donând în conturile:
Lei: RO22RZBR0000060002085400
Euro: RO18RZBR0000060002899205
Dolari: RO11 RZBR 0000 0600 1092 7730
Cont PayPal: salvaticasamaniu@yahoo.com
Euro: RO18RZBR0000060002899205
Dolari: RO11 RZBR 0000 0600 1092 7730
Cont PayPal: salvaticasamaniu@yahoo.com
deschise la Raiffeisen Bank,
Agenţia Şimleu-Silvaniei, jud. Sălaj
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu