Acasă la Iuliu Maniu: Muzeul familiei Maniu

Mi-am dorit de mult timp să ajung să văd cu ochii mei Casa Memorială Iuliu Maniu de la Bădăcin. Nu am să invoc aici motivele pentru care am ajuns atât de târziu acolo, sunt de domeniul trecutului și nu mai contează. A fost poate nevoie ca ideea de proiect ”Hoinar prin Sălaj” să prindă contur, pentru a ajunge în sfârșit Acasă la ”Sfinxul din Bădăcin”. În mod normal, când spui ”casă memorială” te gândești la un mic muzeu, unde elemente de mobilier sau obiecte care au aparținut personalității evocate să-ți spună povestea, să te ajute pe tine ca și vizitator să înțelegi viața acestuia. Dar, spre surprinderea mea, lucrurile nu stau deloc așa. Muzeul este amenajat în demisolul bisericii greco-catolice iar ceea ce ar trebui să fie casa memorială este aproape o ruină.

Este meritul Campaniei Publice ”Salvați istoria națională! Salvați Casa Iuliu Maniu” de a face ca lucrurile să se miște din loc, pentru ca un simbol al românismului transilvănean - așa cum consider eu a fi acest loc - să nu fie făcut una cu pământul. Campania inițiată de jurnalistul Călin Pavăl de la publicația Sălajul pur șiSimplu și la care au aderat diferite instituții, organizații dar și mass-media locală și regională a reușit să schimbe destinul casei în care s-a născut Iuliu Maniu. Chiar dacă mai sunt multe de făcut, cei aproape 40.000 de lei strânși în cele 4 luni de campanie, dovedesc încă o dată că opinia publică poate fi mobilizată într-o astfel de campanie și că ajutorul nu vine întotdeauna doar de la autorități. 

Blogul Foto-Travel dar și proiectul fotografic ”Hoinar prin Sălaj” se alătură campaniei publice amintite. O fac cu convingerea că istoria națională nu trebuie să ajungă la coșul de gunoi, că tinerii de astăzi trebuie să vadă cu ochii lor acele ”locuri sfinte” ale istoriei noastre pentru a avea ce povesti apoi copiilor și nepoților lor. Ne alăturăm campaniei ”Salvați Casa Iuliu Maniu” și din dorința de a promova din punct de vedere turistic județul Sălaj, care iată are atâtea și atâtea locuri remarcabile, încărcate de istorie.  Vom scrie mai multe articole despre ceea ce am văzut la Bădăcin. Pentru început, vom prezenta muzeul dedicat familiei Maniu.

Testamentul lui Iuliu Maniu

Muzeul dedicat familiei ilustrului om politic Iuliu Maniu se află la demisolul Bisericii Greco-catolice din localitatea sa natală și este îngrijit de către credincioși și administrat de părintele paroh Cristian Borz. De ce se află muzeul la biserica greco-catolică? Se știe că Iuliu Maniu a fost credincios greco-catolic, mama sa Clara Maniu (1842-1929) (născută Coroianu) fiind fiica preotului greco-catolic Denetriu Coroianu din Bobota. Și tatăl său, Ioan Maniu (1833-1895) provenea dintr-o familie unită (greco-catolică) fiind fiul lui Teodor Man (descendent al lui Laurențiu Man - nobil român înnobilat de către împăratul Leopold I la Viena pe 7 decembrie 1699) și al Ilenei Bărnuțiu (sora revoluționarului Simion Bărnuțiu). Toți înaintașii lui Iuliu Maniu erau credincioși greco-catolici. În testamentul său din 8 februarie 1941 dat la Brașov în fața notarului dr. Nicolae Ioaneș, Iuliu Maniu scria: „Întreaga moşie, toate casele, edificiile, toate imobilele din comunele Şimleu, Bădăcin, Lampert şi Ilişina, cu tot fondul, viu şi mort, ca tot ce aparţine acestor realităţi, le las şi vor deveni proprietatea venerabilului Capitlu episcopesc greco-catolic intact român din Oradea, pentru scopurile ordinului de călugăriţe române greco-catolice franciscane din care face parte sora mea Cornelia. Dacă acest ordin de momentul morţii mele nu va fi organizat, eu doresc să fie organizat, iar averea aceasta să fie conservată sub denumirea Fundaţiei Ioan, Clara şi Cornelia Maniu. Pe imobilul din Bădăcin să se organizeze un claustru de călugăriţe, menit să ocrotească şi să instruiască tineri români greco-catolici şi să se îngrijească bolnavi. La educaţia băieţilor şi fetelor educaţi în acest institut să se pună fondul principal pe dezvoltarea caracterului şi a simţului de morală creştină şi de iubire de neam ca devotament pentru muncă şi altruism. Dacă veneratul Capitlu, din orice motiv, ar fi împiedicat să înfiinţeze acest institut, averea se va folosi pentru alte scopuri culturale şi de binefacere româneşti…”. 

Așa că nu trebuie să mire pe nimeni că la Bădăcin, campania publică de salvare a casei memoriale este dusă de părintele Cristian Borz. După câteva încercări de a ajunge la Biserica Greco-Catolică din localitate, acolo unde știam că există un mic muzeu amenajat în memoria lui Iuliu Maniu, iată că am reușit să ne corelăm programele, astfel că duminică 28 iunie 2015, împreună cu ”hoinarul” Cezar Fodoca am ajuns în curtea bisericii, cu puține minute înainte de sfârșitul Sfintei Liturghii. N-am vrut să tulburăm solemnitatea momentului, nici să distragem atenția credincioșilor cu tricourile noastre inscripționate cu logo-ul proiectului ”Hoinar prin Sălaj” așa că am așteptat terminarea slujbei. Părintele paroh Cristian Borz ne-a primit cu deschidere, bucuros că are oaspeți. Părintele ne-a prezentat biserica, construcție nouă ce a fost sfințită pe 25 iulie 2010, pe un teren dăruit în 1933 de către Iuliu Maniu cu scopul de a se construi o școală, o casă parohială și o biserică. Toate trei au fost construite, școala în 1937 iar biserica și casa parohială 63 de ani mai târziu. Biserica este simplă, păstrează oarecum arhitectura specific românească dar are și elemente de inspirație italienească. La jumătatea turnului se găsește o statuie a Fecioarei Maria. O altă statuetă, a Sfântului Anton se află în curte, în fața bisericii. La intrare în biserică, pe stânga se află la loc de cinste blazonul localității Bădăcin, portretul lui Iuliu Maniu, un rozar, ”actul fundațional” al bisericii și statuetele Fecioarei Maria și respectiv a Domnului Iisus. Turnul are o terasă descoperită de unde ai o panoramă deosebită asupra satului.

părintele paroh Cristian Borz

interiorul bisericii greco-catolice

Panorama din turnul bisericii

Hoinari prin Sălaj: Cezar Fodoca și Mirel Matyas

La demisolul bisericii, se află Muzeul Iuliu Maniu. La intrare, este amenajat un colț etnografic foarte frumos. Impresionează costumele populare autentice, specifice zonei alături de obiecte de uz gospodăresc sau vase de ceramică. Trecem apoi în sala principală, acolo unde se află Muzeul dedicat familiei Maniu. Muzeul este unul provizoriu, până se vor termina lucrările de reabilitare a casei memoriale. A fost inaugurat în 2010 și de atunci prin donații și achiziții s-au strâns o mulțime de obiecte care fie i-au aparținut ilustrului om politic, fie amintesc de acesta. Părintele Borz, ne este ghid. Vorbește cu dezinvoltura unui preot obișnuit cu predicile, dar și având solide cunoștințe istorice. Ascultându-l ai impresia că ești într-un muzeu adevărat. 

Costum popular specific zonei

Remarc blazonul familiei Man - cea înnobilată de împăratul Leopold I. Ghidul nostru ne ține o adevărată lecție de istorie ce ne poartă din timpurile străvechi până ajungem la istoria familiei Maniu. Pereții sunt tapetați cu bannere ce conțin informații despre istoricul localității sau ale familiei din care se trage Iuliu Maniu. Pe diverse piese de mobilier, unele recuperate din casa memorială, altele achiziționate sau donate de diverse persoane, se găsesc copii ale unor documente importante din istoria familiei și până la urmă din istoria Transilvaniei și a României. Remarc unele documente (în copie) interesante cum ar fi testamentul său din 1941 sau foaia matricolă (scisă în maghiară, firește) de la absolvirea Colegiului Reformat ”Wesselényi” din Zalău. Un alt document mi se pare a fi extrem de interesant. Este vorba despre o carte de apartenență scrisă în limba germană, un fel de plăcuță de identificare dar din carton, pe care a avut-o Iuliu Maniu în primul război mondial. Este datată 1915. Sunt multe alte documente importante, toate amintind de viața celui care a făcut România Mare. Fiecare obiect are povestea lui, părintele Borz știe povestea fiecăruia.

Cartea de identitate a lui Iuliu Maniu din Primul Război Mondial

În partea din față a încăperii se află și cele mai importante obiecte care i-au aparținut lui Iuliu Maniu. Un birou pe care se află o pălărie, un baston, o mariță de încălțat cizme și o batistă cu monogramele I.M. Bastonul și pălăria sunt cele care se aflau la el în momentul arestării, în 1947. Pălăria i-a fost făcută cadou lui Maniu și are inscripționat în interior anul nașterii sale 1873. Și povestea recuperării acestora este una interesantă. În 2006, fostul ofițer politic al închisorii Sighet, acolo unde a murit în 1953 Iuliu Maniu, Alexandru Satmari a încercat să vândă obiectele pe piața neagră. Un jurnalist află de intenție și anunță procuratura militară care prin procurorul Seserman de la Cluj începe o anchetă. Ancheta a ajuns Parchetul de pe lângă Inalta Curte de la București, obiectele ajungând și ele acolo ca și probă în dosar. Între timp Alexandru Satmari moare iar dosarul este închis. Obiectele sunt restituite familiei, iar de acolo în 2012 ajung acasă la Bădăcin. 

Pălăria și bastonul cu care a fost arestat Iuliu Maniu

Dincolo de birou, înainte de a trece în cealaltă încăpere, pe pereți se găsesc două tablouri ale părinților lui Iuliu Maniu încadrate de portrete ale suveranilor României, cei sub a căror domnie s-a înfăptuit Marea Unire: Regele Ferdinand și Regina Maria. Între portretul lui Ioan Maniu și cel al Regelui Ferdinand se află la loc de cinste drapelul regal al României. Un simbol puternic care atestă, dacă mai era nevoie, că familia Maniu și comunitatea greco-catolică din Transilvania a contribuit decisiv la formarea României Mari.

Muzeul mai este completat cu o serie de cărți și obiecte religioase, unele foarte valoroase. Sunt așezate pe o măsută acoperită de o față de masă din 1937 cu monograma Corneliei Maniu. Piesa de rezistență este un Liturghier ediția lui Timotei Cipariu – primul cu caractere latine. Un alt obiect interesant reprezintă un altar din lemn sculptat, care a fost recuperat din vechea biserică greco-catolică. Pe talpa obiectului se poate vedea din nou monograma C.M. (Cornelia Maniu), anul 1923 și textul: ”Planul și desenele de Cornelia Maniu de Bădăcin / construit de Pentek Miklos meșter din Șimleu / încrustat de Traian Lupo fiu de țăran din Sici”.

Liturghier, ediția Timotei Cipariu

Altarul capelei familiei Maniu - machetă de lemn

Sunt multe alte obiecte, fiecare cu povestea lui. Ți-ar trebui câteva ore ca să afli toate poveștile, extrem de interesante de altfel. Însă la Bădăcin timpul nu mai are răbdare. Depinde doar de noi să dăm o șansă casei memoriale a lui Iuliu Maniu, iar toate aceste obiecte care i-au aparținut sau care amintesc despre viața și activitatea sa politică să se întoarcă acolo unde le este locul.

Doritorii pot să sprijine acest proiect, donând în conturile:

Lei: RO22RZBR0000060002085400
Euro: RO18RZBR0000060002899205
Dolari: RO11 RZBR 0000 0600 1092 7730
Cont PayPal: salvaticasamaniu@yahoo.com

deschise la Raiffeisen Bank, Agenţia Şimleu-Silvaniei, jud. Sălaj