Timișoara Capitală Culturală Europeană: în tramvai cu Dan Perjovschi

Pe Dan Perjovschi îl cunosc, ca artist, de multă vreme. Cine răsfoiește ”Revista 22”, va remarca desenele și textele creative și de impact, pe care artistul le inserează în paginile acesteia. În plină pandemie, prin 2020, întâmplarea a făcut ca în școală să vină sub formă de ziar, publicația ”After School”, realizată de artist prin intermediul unui proiect derulat de Asociația AltIași. O revistă numai bună de folosit la orele de dirigenție. Un an mai târziu, tot în pandemie, am organizat în școală, în ”Spațiul Expozițional API”, o expoziție cu desenele lui Dan Perjovschi la care a participat, prin zoom și autorul acestora. A fost prima întâlnire face-to-face, să spun așa, cu artistul. De atunci i-am urmărit și cu mai mult interes lucrările, iar de când războiul își zăngăne armele lângă noi, parcă desenele lui Dan Perjovschi sunt și mai de impact. Recent, aflat la Timișoara, cu ocazia Deschiderii Capitalei Culturale Europene, am avut ocazia să-l cunosc personal pe artist, ba mai mult, să-l însoțesc la o plimbare prin Timișoara într-un tramvai transformat în ”expoziție pe șine”.

Deschiderea Timișoara Capitală Culturale Europene, a reprezentat un weekend plin (17-19 februarie 2023) cu peste 130 de proiecte culturale derulate în diverse spații formale sau mai puțin formale din toată Timișoara. Era imposibil să-ți propui să ajungi la toate evenimentele, însă, expozițiile din zona centrală a orașului nu au putut fi ratate. De exemplu, expoziția colectivă centrală  ”Chronic Desire - Sete Cronică” reușește să adune împreună 35 de artiști români și străini, consacrați sau debutanți, ce abordează prin stiluri artistice diferite aceleași teme: condițiile politice și ecologice ale acestui moment. Printre cei 35 de artiști expozanți se numără și Dan Perjovschi, care propune proiectul ”Insert”.

Conform explicațiilor din cadrul expoziției, ”Insert este o infiltrare în process în media tipărită, reviste de artă, de cultură sau reviste care încă mai păstrează un interes pentru artele vizuale (”Revista 22”, Observator cultural”, ”IDEA”, ”Etaj”, ”Propagarta”, ”Orizont”, ”Timpul”, ”Scena”, ”Banatul Azi”, ”Capital cultural”), distribuite în București, Iași, Timișoara, Sibiu. Insert reprezintă în același timp, o modestă formă de susținere a presei tipărite și un portal de comunicare pentru expoziția de grup.”

La Comenduirea Garnizoanei Timișoara, în cadrul expoziției colective ”Chronic Desire - Sete Cronică”, Dan Perjovschi a decorat un avizier în stilu-i caracteristic: cu un colaj de imagini și pagini de ziar, în jurul cărora a scris cu cretă mesaje ce construiesc o istorie a relației artistului cu Timișoara. Iată câteva exemple: ”Voi știți ce-i aia cenzură? Erau 3 comisii: UAP, Cultură, Partidul unic”; ”Desire a fost mai întâi Hunger”; ”Prima expoziție liberă a generației mele. Everybody whos somebody, [...] În fine, am stat 3 zile și nopți în camera portarului performînd desen că pe vremea aia am fost supărat pe generația mea că am fost lași și nu ne-am luptat cu dictatura. [...] Acum gândesc diferit, m-am împăcat în dictaturi brutale. A face (expoziții) e act disident.” 

Ca o extensie a proiectului ”Insert” expus la Comenduirea Garnizoanei Timișoara, la câțiva pași de sediul acesteia, în Piața Libertății, acolo unde liniile de tramvai tranzitează zona pietonală, e garat un tramvai ”mâzgălit”, pardon, scris, cu mesaje text în stilul Dan Perjovschi. L-am remarcat din prima zi în care alergam prin centrul orașului să prindem evenimentele... 

Mesajele scrise pe tramvai sunt faine! Întotdeauna mi-a plăcut jocul de cuvinte pe care artistul îl face. De exemplu, scris cu litere mari, cuvântul ”SOLIDARITATE” are încercuit literele DAR. Adică nu există solidaritate fără DAR, fără a dărui. A te dărui. Sau alt exemplu, pe un colț al vagonului o mulțime de personaje care mai de care mai comice și mesajul ”N OI”. Legat se citește ”noi” iar cu spațiu ”n oi”, adică, matematic vorbind o mulțime (”n” - exprimă mulțimea) de oi. Suntem noi sau doar niște oi? Grea întrebare... La fel, în cuvântul ”IMPREUNĂ” literele ”EU” - simbolul Uniunii Europene e înconjurat de steluțe. ”MINISTERUL CULTURII” are șterse, intenționat desigur, a doua și a treia literă, astfel că a devenit ”misterul culturii”. Și exemplele pot continua. 

În a treia zi, duminică 19 februarie 2023, trecând prin zonă, mi se părea că-l văd pe artist scriind ceva pe tramvai. Într-adevăr era el, în carne și oase. Era supărat că niște puști i-au stricat opera, mâzgălind și ei cu carioca câteva floricele și inimioare. Ce mai, suntem în ”luna dragostei”, între Valentine's Day și Dragobete... Și ce mai contează o mâzgălitură într-un oraș ”murdar”, în sensul că aproape că nu există un perete al unei clădiri nemâzgălit...

Desigur, din punct de vedere al artistului, intervenția puștanilor nu este artă. Nu știu ce să zic, pe de o parte îi înțeleg supărarea, vandalism se numește orice intervenție neautorizată. Pe de altă parte, aș fi lăsat acele mâzgăleli, eventual le-ași fi scos cumva în evidență, și aș fi adăugat un mesaj cu impact educativ. Dar, nu eu sunt artistul... Dan Perjovschi a preferat să le acopere cu pătrate negre. 

M-am bucurat să-l întâlnesc. M-am prezentat și i-am strâns mâna. Părea că-și amintește de intervenția on-line la expoziția din școala mea. Nu am stat mult de vorbă, era înconjurat de multă lume care aștepta să pornească în călătorie cu tramvaiul. Așa am aflat că peste aproximativ o oră, tramvaiul-expoziție va pleca într-o primă călătorie. Perfect, avem timp să vedem spectacolul cu marionete gigant al celor din Veszprém, oraș ce este și el Capitala Culturală Europeană alături de Timișoara și Elefsina din Grecia. 

Ne-am întors la tramvaiul lui Dan Perjovschi exact în momentul când câteva picături de ploaie ne-au determinat să urcăm în vagoanele acestuia. Erau atât de mulți doritori încât s-a stabilit ca tramvaiul să facă două curse, fiecare cu durata de 45 de minute.

Am pornit! Cineva ni l-a prezentat la microfon pe artist, de parcă ar mai fi avut nevoie de prezentare. Dar mă rog, așa sunt uzanțele... Apoi, pe parcursul călătoriei, artistul a vorbit în română și engleză despre experiențele sale cu Timișoara, despre conceptul expoziției din care este parte, despre problemele din cult(ura) mioritică. Și despre câte și mai câte... E o adevărată plăcere să-l asculți. Dan Perjovschi nu numai că desenează bine, vorbește la fel de bine. E coerent, plin de umor, nu îi este teamă să spună lucrurilor pe nume. Mi-a plăcut mult. 

E drept, la începutul călătoriei a fost un mic ”incident”, dacă-i pot spune așa. În tramvai s-a urcat și o echipă de reporteri de la Euro News România, un post de televiziune pe care-l respect și-l urmăresc cu plăcere. Ei bine, a fost o neînțelegere, o neconcordanță, între artist care a început să vorbească și reporteriță care a vrut să-și realizeze materialul. Ce-i doi s-au suprapus: Dan Perjovschi vorbind la microfon din primul vagon, iar doamna transmițând din al doilea vagon. Artistul părea să fie ușor deranjat, astfel că la un moment dat a spus ”mă bruiază ce-i de la Euro News!” Și câțiva din ”călători”, prieteni sau colegi de breaslă ai artistului, care au ținut să-l însoțească, păreau a fi deranjați că din cauza reporterilor nu-l auzeau pe maestru. În fine, un mic incident ce ar fi putut fi evitat.

reportajul Euro News din tramvaiul lui Dan Perjovschi.
Captura de ecran, realizată de Florentina Stanciu Gorun

Însă acesta nu a știrbit cu nimic bucuria de a fi împreună, în tramvaiul-expoziție, ghidați de artistul Dan Perjovschi într-o călătorie faină. Nu doar a fost o călătorie pe străzile Timișoarei, un oraș superb, ce atrage chiar și așa cu zidurile mâzgălite sau cu clădirile istorice nerenovate, ci a fost, fără îndoială, una dintre cele mai inedite experiențe culturale la care am participat. Ce poate fi mai interesant decât să admiri din tramvai Timișoara în timp ce-l asculți performând pe artistul Dan Perjovschi? 

A fost extrem de interesant de urmărit reacția pietonilor de pe străzile orașului, sau a șoferilor ori pasagerilor din autoturisme, atunci când observau tramvaiul. O doamnă s-a oprit, și-a strâns umbrela și a fotografiat tramvaiul. Un alt domn ce-și plimba câinele ne-a urmărit cu privirea. Interesant experiment și acesta...

Este cunoscut faptul că Dan Perjovschi e un exponent al artei contemporane. Și sunt cunoscute de asemenea părerile lui vis-a-vis de arta din România. Nici de data aceasta nu s-a putut abține să nu fie acid, atunci când a vorbit despre expozițiile permanente ale Muzeului Național de Artă din Timișoara. ”Asta-i relația cu Timișoara, prima stare de libertate. A menținut întotdeauna o aripă de avangardă, mai experimentală a artelor vizuale, pe o moștenire Sigma, pe care nu o vedeți. Eu tot nu înțeleg cum de în orașul ăsta nu aveți un jumătate de muzeu cu Sigma ce este într-o zonă open, mai progresistă, și în schimb e Baba, care e ultraconservator. De ce se preferă ramele și nu designul în peisaj?” Să specificăm, Grupul Sigma a fost un proiect cultural ce a implicat artiști timișoreni în perioada 1969-1978, iar Corneliu Baba (1906-1997) a fost un pictor cunoscut mai ales pentru portretele sale. La Timișoara, la Muzeul Național de Artă există colecția Baba, o impresionantă colecție de peste 90 de lucrări ale artistului, ce se constituie într-o expoziție permanentă. 

Desigur, nu am putut rata o fotografie amintire cu artistul meu preferat. A acceptat cu plăcere să ne facem un selfie. Că tot e la modă să demonstrezi că ai fost în cutare loc sau că te-ai întâlnit cu cineva. De parcă simpla ta afirmație nu este credibilă. Așa că, acum trebuie să mă credeți: m-am întâlnit cu Dan Perjovschi!!!