luni, 20 iulie 2015

Zambia și Franța, via Jibou

Zilele trecute am fost în...Zambia. Da ați citit bine, e vorba de statul din centrul Africii, acolo unde Dumnezeu a creat una dintre cele mai spectaculoase minuni ale naturii: Cascada Victoria. Am ajuns în Zambia, virtual desigur, via Jibou. Nu că nu s-ar putea ajunge în Zambia sau în orice alt colț al lumii din Jibou - orașul de pe malul Someșului este un important nod de cale ferată - însă de data aceasta călătoria a fost una virtuală. Însă a fost atât de bine regizată de artistul vizual Lucian Muntean, amfitrionul întâlnirii, încât realmente aveai impresia că ești acolo, în mijlocul Africii. Totul în cadrul evenimentului conex Simpozionului de artă vizuală ”Arta în Grădină” ce are loc în fiecare vară în Grădina Botanică ”Vasile Fati” din Jibou.





Așa cum am scris într-un material anterior, l-am cunoscut pe artistul Lucian Muntean prin intermediul rețelelor de socializare (na că sunt bune și acestea la ceva). M-a atras proiectul lui prin care fotografii reprezentând aspecte ale realității satului transilvănean au ajuns să fie expuse în Franța. Expoziția ”Asta e viața - mediul urban și rural românesc în Europa de azi”, realizată în colaborare cu artistul fotograf Jonas Mercier vernisată în orășelul Meysee din sudul Franței prin intermediul Galeriei La fabrique de i’mage este una inedită. Inedită prin faptul că o parte a fotografiilor au fost expuse în spații neconvenționale cum ar fi un aprozar sau o cafenea. 

Am început acest material vorbind despre expoziția din Franța din două motive. În primul rând pentru că la Jibou au venit, la invitația lui Lucian Muntean, o familie din localitatea Rogojel de la poalele Vlădesei, care au pozat și apar în fotografiile din Franța. Pe de altă parte, pentru că pe când mă aflam la Jibou, prietenul meu Mirel Magop, globetrotter-ul, se afla chiar la Meysee, convins de mine să facă un ocol pentru a vedea expoziția. Iată o sincronizare fericită.




Tristan Zilberman, curatorul expoziției din Franța

Dar să revenim la prezentarea de fotografie de călătorie susținută de Lucian Muntean, motivul principal al vizitei mele la Jibou. Așa cum spuneam, în cadrul proiectului ”Arta în grădină” ce adună an de an la Jibou, în spațiul generos al Grădinii Botanice o serie de artiști plastici consacrați, au avut loc în fiecare seară câteva evenimente conexe interesante. Unul dintre ele, intitulat ”Zambia. O incursiune fotografică” a fost susținut de foto-jurnalistul Lucian Muntean. A fost o călătorie fascinantă într-un spațiu exotic, atât de departe de noi. Preț de o oră și jumătate cât a durat expunerea, am avut impresia că sunt și eu parte din delegația de jurnaliști de la Adevărul. Practic, prin intermediul acelei delegații din 2009, a avut Lucian șansa de a vizita Zambia, mai exact regiunea din jurul orașului de frontieră Livingstone. 

Am ajuns la Jibou mai repede cu o jumătate de oră. Am avut astfel timp să vizitez împreună cu prietena mea Laura Galvácsy și cu încă două colege de ale ei de la Școala ”Mihai Eminescu” din Zalău o parte din grădina japoneză. Motiv, evident, de a face câteva poze în ton cu tema din acest an al simpozionului: apa. Întotdeauna mi-a plăcut să fotografiez reflexii ale diferitelor obiecte în apă, m-a fascinat simetria ce se formează. Ce să-i faci, defect profesional...


reflexii în grădină

Laura Galvácsy s-a bucurat să-l reîntâlnească peste ani pe fostul ei coleg de facultate, pe Lucian Muntean. Cei doi au avut timp să depene câteva amintiri înainte de a începe prezentarea. Evenimentul, care din punctul meu de vedere n-a fost mediatizat deloc, a reușit să strângă doar vreo 20 de persoane, cu noi patru veniți din Zalău și cu familia venită din Rogojel. Să nu fi știut jibouanii de eveniment? Sau ceea ce am observat în ultimii ani la Zalău - lipsa de interes a publicului față de evenimentele culturale - să fi molipsit și Jiboul?


Lucian Muntean și Laura Galvácsy, doi foéti colegi de facultate
Lucian Muntean și-a început prezentarea prin intermediul unei scurte biografii. Născut în 1974 și absolvent al Facultății de Geologie din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, a început să lucreze ca fotoreporter în cadrul diferitelor redacții, încă din anul II de facultate. Așa că nimeni nu s-a mirat când prima fotografie prezentată a fost o colecție de legitimații de presă. În februarie 2009, a călătorit în interes de servici în Zambia. Călătoria a fost una inopinată, așa că n-a mai fost timp pentru a face vaccinurile necesare. A zburat de la București la Londra și de acolo cu o cursă charter până la Livingstone. La sosire, în timp ce toată lumea stătea la o coadă imensă, inclusiv cetățenii de atunci ai UE, grupul de români a fost invitat să iasă în față, întrucât Zambia și România aveau un tratat diplomatic care printre altele, cetățenii celor două state nu aveau nevoie de viză. 
Legitimațiile de presă ale lui Lucian Muntean

Potrivit lui Lucian Muntean, din punct de vedere turistic, condițiile de atunci, din 2009, erau peste așteptări. Hotelul curat, elegant, serviciile turistice la înălțime. Nu trebuie să mire pe nimeni că lângă terasa hotelului, zebrele se plimbau nestingherite. Apropo, știați că țara de origine a măgarului este Zair și că acesta se înrudește direct cu zebra? Fotografiile cu zebre realizate de Lucian sunt foarte reușite, e drept l-a ajutat și cromatica acestora. 


Cel mai spectaculos loc vizitat de Lucian a fost desigur, Cascada Victoria ce se găsește pe cursul râului Zambezi, râu ce separă Zambia de Zimbabwe. Magnifica cădere de apă este din 1989 parte a Patrimoniului Mondial UNESCO. Primul european care ajunge la cascadă a fost David Livingstone în 1855, care a numit-o Victoria în cinstea suveranului coroanei britanice. Băștinașii numesc cascada Mosi-oa-Tunya adică Fumul Tunător, de la ceața emanată de vaporii de apă pe care-i produce căderea de apă. Practic, acea ceață care te învăluie pur și simplu și care este extrem de greu de fotografiat, dă tot farmecul cascadei. Nu puține sunt pozele în care razele soarelui formează adevărate curcubee prin vaporii de apă. Lățimea cascadei este de 1708 metri iar căderea debitului de apă este de 110 metri. Pelerinele de nailon cu care te dotează personalul autorizat al parcului natural, practic nu te ajută mai deloc, cu sau fără pelerină vei fi la fel de ud. 

”Este un peisaj impresionant, foarte greu de descris. A fost prima oară când am avut sentimentul acesta în fața Naturii. Chiar dacă de multe ori ne poziționăm așa, cu solemnitate, în fața peisajului și avem impresia că putem cuceri orice munte, sau orice formă de relief, aicea realmente m-am simțit extrem, extrem de mic și de nesemnificativ în raport cu Natura”  - spune Lucian Muntean și acum la mai bine de șase ani de la acel eveniment.


De altfel, a avut șansa să surprindă frumusețea cascadei din diverse unghiuri, fie prin intermediul unei drumeții (în afara celor standard) care a dus grupul de jurnaliști români până la baza podului, fie prin intermediul trenului turistic ce-i duce pe vizitatori peste podul Victoria Fall Bridge construit în 1905, dar mai ales de la bordul unui elicopter. Imagini pus și simplu spectaculoase.

Un alt moment al prezentării fotografice susținută de Lucian Munteana fost cel în care am vizualizat fotografii realizate în cadrul unui safari organizat în Parcul Național Mosi-on-Tunya. Trecând prin orașul Livingstone, Lucian a remarcat capace de cutii de cremă de ghete. Mirarea a fost cu atât mai mare cu cât acolo, populația folosea preponderent sandale. Până la urmă misterul a fost dezlegat, practic cu cremă de ghete se dădea lustru statuetelor din lemn pe care comercianții locali încercau să le vândă turiștilor. Interesant este și episodul în care, o mașină taie calea autobuzelor cu turiști, din ea coboară doi localnici care gesticulează și strigă, asta pentru că cineva din grup și-a uitat ochelarii într-o farmacie. Gestul spune multe despre ospitalitatea localnicilor și modul în care îi respectă pe turiștii care le aduc un venit important.

Am urmărit cu foarte mare interes prezentarea. Este poate pentru prima dată când călătoresc virtual, prin intermediul fotografiilor într-o țară africană. Iar Lucian este dincolo de un foto-reporter versat și un povestitor foarte bune. Practic nici n-am simțit când a trecut timpul. Noroc cu țuica autentică de Rogojel pe care am gustat-o la final. La final am mai zăbovit puțin ca să povestim despre expoziția din Franța. Lucian Muntean ne-a arătat o parte din documentarul ”Rogojel - tradiții în tranziție. Viața într-un sat de munte din Apuseni în pragul aderării României la Uniunea Europeană 200-2006”. Acesta poate fi vizualizat și pe canalul youtube aici.

La plecare am admirat în avanpremieră o parte din tablourile lui Lucian Muntean (da, este și un pictor veritabil) ce au fost expuse duminică (19 iulie 2015) în cadrul vernisajului ”Arta în Grădină”. 


Lucian Muntean alături de două din picturile sale



Nu știam că Lucian Muntean este și pictor. De fapt am fost surprins să aflu că una din preocupările lui, unul din proiectele la care lucrează este aceea de a picta ”hărți imaginare”. Inspirația i-a venit tot din acea expediție în Zambia, când din avion a văzut peisajul caroiat al solului. Aici la Jibou, conform site-ului modernism.ro pe care-l administrează, a avut ocazia să experimenteze cum e să pictezi ”harta unei picături de apă”. Nimic mai simplu: apa prelevată din serele grădinii botanice a fost vizualizată la microscop, mărită de sute de ori, apoi transpusă pe hârtie și de aici reprodusă pe pânză. Ingenios, nu-i așa?


Lucrând la proiectul experimental ”harta unei picături de apă”. Sursa foto:www.modernism.ro



Iar când să părăsim grădina, am întâlnit două fetițe care aveau un pui de mierlă. La întrebarea mea: ”cum îl cheamă?”, una dintre ele mi-a răspuns foarte senin: ”norocosul șoim piu piu”. Văzând mirarea mea, fetița mi-a tradus: ”e norocoasă că am găsit-o, e frumoasă ca un șoim și face piu piu”. Ce simplu era!


Fetița cu ”norocosul șoim piu piu”
În timp ce colegele mele merg spre mașină, mai am timp să urc cele câteva trepte ce duc pa intrarea în castelul Wesselényi și să fac o poză la Piscuiul Ronei - acel vârf de deal pe care l-am urcat primăvara trecută și despre care n-am apucat încă să scriu.


Piscuiul Ronei văzut din Castelul Wesselényi din Jibou
UPDATE: 

  • 21 iulie 2015: Lucian Muntean mi-a trimis câteva fotografii de la vernisajul celei de a IV-a ediții a taberei de creație ”Arta în Grădină”, vernisaj ce a avut loc duminică 19 iulie 2015 la ora 19. Spațiul ales pentru expunerea tablourilor a fost unul inedit, fațada manejului castelului Wesselényi.











Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...