duminică, 26 februarie 2017

Sălajul Etnografic: 10 muzee și colecții etnografice



Am primit de curând o provocare: să răspund la întrebarea dacă județul Sălaj este o destinație turistică. M-am gândit ce aș putea spune despre obiectivele turistice ale județului, căci fără obiective turistice nici nu se poate vorbi de turism. Prima categorie de obiective la care m-am gândit au fost cele etnografice. Da, din acest punct de vedere, Sălajul poate fi o destinație turistică. Există pe teritoriul județului Sălaj câteva locuri care adăpostesc colecții etnografice de excepție, realizate din pasiunea pentru frumos, pentru autentic și din dorința de a salva de la uitare zestrea poporului român. Unele dintre aceste colecții, ce pot fi considerate, fără a exagera muzee etnografice, sunt rodul unor proiecte de succes; altele s-au constituit prin forțe proprii ale celor care au astfel de preocupări. Enumerăm o parte dintre acestea, fără a avea pretenția că avem de a face cu un clasament al acestora.



1. Muzeul de Artă Populară ”Ligia Alexandra Bodea”  Iaz
Situat în localitatea Iaz, comuna Plopiș, este cu siguranță cea mai mare colecție etnografică din județul Sălaj. Cele trei case tradiționale (Casa Muzeu, Casa Birăiții și Casa Slovăcească) ce alcătuiesc un veritabil muzeu în aer liber, adăpostesc o impresionantă colecție ce cuprinde: costume populare, țesături, ceramică, obiecte de uz gospodăresc, icoane pe sticlă, elemente de mobilier. Dacă Ligia Alexandra Bodea a moștenit casa bunicii pe care a transformat-o în Casa Muzeu, celelalte două case au fost cumpărate de către familia ei și relocate în curtea familiei. Ceea ce este cu adevărat impresionant este că acestea, în special Casa Birăiții, sunt locuibile fiind mobilate exact ca pe vremuri. Oricine dorește poate experimenta cum e să stai într-o casă tradițională, cum e să dormi pe un pat de paie, cum e să mânânci din farfurii de lut, cu linguri de lemn. Muzeul este unul viu, aici au loc o serie de evenimente etnografice (habă, tabără de pictură de icoane pe sticlă, etc).







2. Colecția Etnografică de la Ciumărna.
Doamna Ileana Grațiana Pop, rapsod și meșter popular, a reușit să adune o colecție impresionantă de obiecte, costume populare sau ceramică, care amintesc vizitatorilor de obiceiurile de odinioară. Muzeul se află la ieșirea din sat, pe șoseaua ce duce spre Cluj-Napoca. De asemenea, doamna Ileana Grațiana Pop mai are în sat, casa părintească, o casă tradițională ce a fost reabilitată și inclusă în circuitul turistic grație proiectului fiananțat prin AFCN (Administrația Fondului Cultural Național) ”Acasă, ca demult” și implementat de Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj.








3. Muzeul etnografic de la Cizer
În localitatea Cizer, doamna Florica Criste este una dintre păstrătoarele de rost. Grație aceluiași proiect, ”Acasă, ca demult”, o casă tradițională ridicată în 1886 – denumită ”Casa lui Fănuță” a fost reabilitată și adusă la strălucirea de odinioară. Este o casă cu trei încăperi (târnaț, tindă și camera propriu-zisă) cu lut pe jos, decorate în mod tradițional, din care nu lipsesc cele de trebuință unei gospodării: cuptorul de copt pâine sau războiul de țesut. Gospodăria situată pe malul râului Crasna mai conține o șură de lemn, hambar pentru cereale dar și alte dependințe. Gardul de nuiele ce delimitează proprietatea și puntea de lemn peste râul Crasna întregesc imaginea unei case tradiționale. 





4. Colecția Etnografică a Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău.
Așa cum este firesc, muzeul din Zalău adăpostește o impresionantă colecție etnografică ce acoperă aproape toate regiunile etnografice ale județului. În urma reabilitării muzeului, colecțiile acestuia – deci și cea etnografică, au fost redefinite astfel încât vizitatorul să nu fie pus doar în situația de a admira în vitrine diferite obiecte, ci de a fi parte a colecției respective. Conceptul de ”live history” duce vizitatorul într-un târg orășenesc, ai impresia că te-ai întors cu peste 50-70 de ani în timp și te afli într-o zi de târg la Zalău. Manechine îmbrăcate în costume populare, tarabe la care se vând diferite produse, ceterași care întrețin atmosfera – iată câteva din punctele de atracție ale colecției permanente. Desigur, în afara colecțeiei de bază, muzeul are colecții importante de costume populare, ceramică, lăzi de zestre, alte obiecte de uz gospodăresc. Toate acestea sunt aduse în fața vizitatorilor cu ocazia diferitelor expoziții temporare.




 
5. Muzeul etnografic al Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj
Tot la Zalău, un mini-muzeu etnografic este adăpostit de Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj – isntituție aflată în subordinea Consiliului Județean Sălaj și care este responsabilă de desfășurarea a numeroase concursuri și festivaluri cu caracter etnografic. Colecția etnografică cuprinde trei săli amenajate ca și cum ar fi o gospodărie tradițională. Aici se regăsesc elemente de mobilier și decoruri specifice oricărei case din vremea de demult. 







6. Muzeul Școlar din Gâlgău pe Someș
Vis-a vis de Liceul Comercial Gâlgău se află o casă veche, țărăneacă situată pe o coamă de deal. Casa a fost construită în 1972 pentru a adăposti colecția etnografică pe care familia de profesori Lar Vasile și Margareta au inițiat-o. Totul a început prin achiziția unui plug de lemn în anul 1965. Astăzi colecția este una extrem de bogată, cele două camere sunt ticsite de obiecte de uz gospodăresc. Ceea ce face ca acest mic muzeu să fie cu adevărat special este colecția de cusături tradiționale realizate de elevi sub coordonarea doamnei profesoare Lar Margareta. 







7. Muzeul satului din Crasna
Județul Sălaj este unul interetnic, comunitatea maghiară având o pondere însemnată. Este firesc așadar ca la Crasna să existe un Muzeu al Satului (Falumúzeum Faluház) care încearcă să păstreze memoria unor vremuri de mult apuse. În încăperile unei case tradiționale maghiare sunt reproduse un interior de început de secol XX dar și o bogată colecție de obiecte gospodărești: război de țesut, vârtelnițe și alte ustensile necesare prelucrării inului și a cânepei. De asemenea sunt o mulțime de prosoape de bucătărie (ștergare) și nenumărate farfurii de lut (blide). Este un obiectiv turistic ce nu trebuie ratat de turiștii care ajung în zonă.





8. Colecția etnografică din Borza
Se poate numi și muzeu școlar, asta pentru că întrega colecție a fost realizată de domnul învățător Traian Ience. Punând mult suflet, domnul învățător a reușit să creeze un spațiu care cinstește tradiția, cultura și arta. Alături de obiectele de factură etnografică conținând diferite costume populare sau obiecte de uz gospodăresc și agricol, acest muzeu conține și diferite mijloace didactice folosite în sistemul românesc de învățământ. Cu siguranță cei ce-l vizitează vor avea o revelație. Tot aici, vizitatorii vor fi plăcut impresionați de numărul mare de icoane pe sticlă expuse într-un din fostele săli de clasă.



9. Muzeul Școlar de Etnografie și Istorie din Cehu Silvaniei
Clubul Copiilor din Cehu Silvaniei adăpostește o colecție etnografică specifică zonei folclorice de Sub Codru. Prima sală, întitulată ”Curte țărănească” cuprinde o serie de utilaje agricole specifice gospodăriilor țărănești. O altă încăpere este dedicată meșteșugurilor tradiționale: prelucrarea cânepii, olăritul sau prelucrarea lemnului. O a treia încăpere este mobilată în stilul anilor de început ai secolului XX: dulap, masa și laviță, pat acoperit cu cuverturi tradiționale; pereții sunt decorați cu blide de lut împodobite cu ștergare. Mai există o încăpere cu rol de muzeu de istorie, ce conține diferite obiecte specifice. O însemnată contribuție la realizarea muzeului a avut-o și proiectul ”Luminile Codrului” finanțat prin AFCN.






10. Casa memorială Vasile Avram din Lemniu
Fără a ieși de tot din sfera a ceea ce înseamnă un muzeu sau o colecție etnografică, casa părintească a celui care a fost profesorul și scriitorul Vasile Avram (1940-2002). Casa este una tradițională, cu prispă și trei camere. Acestea sunt decorate astfel că intrând în ele ai impresia că te-ai întors cu 50-60 de ani înapoi în timp. Pe lângă decorarea camerelor, casa memorială conține și date despre personalitatea pe care o evocă, cărți ce i-au aparținut acesteia dar și alte lucuri legate de viața și opera lui Vasile Avram. 





Cu siguranță, în Sălaj mai există astfel de colecții etnografice, grupate de regulă în mici muzee ale satului. Nu le-am uitat și nici nu le-am desconsiderat. Prezentarea de față se referă strict la acele colecții și muzee pe care le-am văzut și fotografiat.

Un comentariu:

  1. Felicitări pentru acest articol! Minunat! Sălajul este o zoną etnografică incă vie!

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...