Zalăul de Altădată: Acum 100 de ani (1)

M-am hotărât să reiau un proiect mai vechi, abandonat acum mai bine de un an. proiectul intitulat ”Zalăul de Altădată / Az Egykori Zilah” își propunea să prezinte aspecte din istoria Zalăului prin prisma presei vremii. Un fel de revistă a presei de acum 100 de ani. Și cum la Zalău erau doar publicații în limba maghiară, cel mai la îndemână ziar era fără îndoială Szilágyság. Despre istoria acestui ziar, primul care apărea în Sălaj am scris un amplu material (aici și aici) , preluat apoi de cotidianul Magazin Sălăjean și de revista de cultură Caiete Silvane. Ne propunem așadar să reluăm acest proiect și iată, venim în fața celor care iubesc istoria Zalăului cu un rezumat al ediției ziarului de exact acum 100 de ani! Pentru traducere am apelat la doamna Iudit Kovacs căreia îi mulțumesc și pe acestă cale.

Pe 9 februarie 1917, exact acum 100 de ani, vedea lumina tiparului la Zalău numărul 6 din al VIII-lea an al săptămânalului Szilágyság. pe frontispiciul ziarului scria ”Szilágyság. Politikai és Társadalmi Hetilap. A Szilágyvármegyei Községi és Köriegyzok Egyesületének Hivatalos Lapja” (Sălajul. Săptămînal politic și social. Ziarul oficial al asociației secretarilor de comună și plasă).

Ziarul apărea săptămânal în format mare (dimensiuni 41 x 28,5 cm) și avea 4 pagini. Ca și astăzi, prima pagină conținea de regulă un articol de fond, o știre importantă și o rubrică literară. Nu ne-am propus să prezentăm întregul număr, nici nu o să luăm pe rând fiecare ziar. Însă vrem să începem de undeva acest proiect și pentru început vom prezenta conținutul primei pagini.

Iată conținutul primei pagini a ediției ziarului Szilágyság din 9 februarie 1917: 

Articolul de fond: ”Aszabadságharc most kezdödik igazán” (Războiul libertății acum începe cu adevărat)  este un eseu despre situația socială și schimbările de comportament ale oamenilor. Sunt redate câteva cugetări ale unui mare gânditor al vremii: ”Diferența dintre onestitate și lipsa de onestitate este că întotdeauna cei lipsiți de onestitate sunt câștigători. Un om onest folosește rațiunea și are limite. Cei lipsiți de onestitate nu au limite”. Foarte mulți au tras foloase necuvenite în perioada războiului, folosindu-se de conjunctura de moment, în detrimentul celor mulți. Comercianții au mărit prețurile, apar și comisionarii care au dezvoltat o adevărată afacere în interesul lor propriu, din tranzacțiile între producători și comercianți. Articolul îndeamnă lumea la cumpătare în toate planurile. Pentru a face față situației și a trece cu bine perioada ce urmează sunt date cinci direcții de acțiune: 

1.  A face profit de pe urma războiului este imoral;
2. Oricine nu-i denunță pe profitori este vinovat;
3. Este dezgustător să duci o viață de lux, din bogăția obținută prin scumpirea prețurilor în timpul războiului;
4. Desconsiderarea autorităților de către speculați pe de o parte și neobservarea și nepedepsirea acestora de către autorități pe de altă parte;
5. Depozitarea excesivă a alimentelor este considerată infracțiune publică.

Se mai arată în articolul de fond că ”toți cei care acționează și se îmbogățesc în interes personal în detrimentul altora, sunt vinovați. Aceștia trebuie eradicați. Nu mai tolerăm nemunca, egoismul și lăcomia; din contră trebuie să sprijinim hărnicia, să respectăm altruimul. Acestea trebuie să devină un program, țara trebuie să protejeze interesele războiului, nu doar armata trebuie să apere țara.” 

Tot pe prima pagină apare programul teatrului Urania al Colegiului Reformat Wesselényi (A Wesselényi-kollégium Uránia szinháza). Astfel, duminică 11 februarie 1917, programul conține în prima parte proiecția despre înmormântarea împăratului Franz Jozef I (1830-1916) care a decedat în urmă cu doar câteva luni, pe 21 noiembrie 1916. În partea a doua va fi o dramă în trei părți cu titlul ”Mica Eroină” (A kis hösnö). Spectacolul are loc la orele 15:30, 18:00 și 20:30 iar un bilet pentru adulți costă 80 filleri iar pentru copii 40 filleri.

În fine, prima pagină a ziarului de acum 100 de ani, conține tradiționala rubrică literară. Să nu uităm că aici, a debutat în anul 1896, în ediția din 22 martie a ziarului Szilágy (precursorul ziarului Szilágyság ce a apărut între anii 1883 - 19010) renumitul poet Ady Endre. Rubrica este intitulată TÁRCA (Foileton) și conține povestioara ”Az égi őrjárat”  (”Santinela cerească”) semnată Punktum, probabil un pseudonim. Este readat dialogul dintre Îngerul Bătrân și Micul Îngeraș. Aceștia trec pe ulița satului într-o iarnă cu multă zăpadă și cu multe grade sub minus. Pe ulită observă o mulțime de oameni și se apropie de aceștia. oamenii încălzesc corzile înghețate ale viorii și cântă versuri triste...”nu plânge, nu plânge porumbița mea, mă voi întoarce după trei ani”...erau tinerii satului înrolaţi în armată şi duşi în război. Un soldat șterge lacrimile mamei sale cu mîneca mantalei, în timp ce pe ulița satului zumzăie un cântec: ”csak egy kis lány van a világon” (”Numai o fetiță este pe această lume).

Redacția ziarului și mica publicitate

Să nu uităm că acum 100 de ani Europa era răvășită de Primul Război Mondial ce încă era departe de final. Oricât ar vrea editorii ziarului să ascundă dramele conflictului în plină desfășurare, este imposibil. Războiul marchează viața unui oraș de provincie, deși frontul este departe de porțile lui. Toată lumea încearcă să-și ducă mai departe viața, puțini sunt poate aceia care simt că nu peste mult timp, întreaga lume se va schimba ireversibil.