duminică, 29 iulie 2018

Hoinar prin Sălaj: Cronica unei eclipse (aproape) ratată

Eclipsele de Soare și de Lună nu sunt fenomente extrem de rare. Ele se petrec cu regularitate, cercetătorii sunt capabili să calculeze datele exacte ale producerii eclipselor pe intervale lungi de timp. Asta pentru că mișcarea corpurilor cerești - în cazul de față a tripletului Soare, Pământ și Lună - sunt descrise de legi clare. Chiar și așa, pentru noi muritorii, o eclipsă de Soare sau de Lună este un fenoment aparte. Asta pentru că pe de o parte nu se întâmplă în fiecare zi, iar pe de altă parte pentru că mass-media contribuie din plin la tranformarea unui fenomen natural într-unul extraordinar. Auzi frecvent termeni ca ”super lună”, ”lună albastră”, ”lună sângerie”. Iar dacă combini termenii poți obține de exemplu ”eclipsă totală de super lună albastră” (ianuarie 2018)! Cum să nu te extaziezi în fața unei astfel de denumiri ”pompoase”? Cum să nu-ți dorești să iei prte la acel fenomen pe care-l percepi ca fiind unic? Sau cum să nu reacționezi la titlurile ziarelor care anunță cu litere de-o șchioapă ”Cea mai lungă eclipsă a secolului”? 





Eclipsa totală de lună din 27 iulie 2018, a fost pe bună dreptate cea mai lungă eclipsă a acestui secol. Faza de totalitate a durat 103 minute. A mai avut o caracteristică care a făcut-o specială. Aceea că planeta Marte a fost vizibilă foarte aproape de Lună. Marte a fost în mare opoziție cu Pământul (planeta roșie a fost la periheliu - punctul cel mai apropiat de Soare iar Pământul a fost la afeliu - punctul cel mai îndepărtat de Soare). Ultima dată când s-a mai întâmplat o astfel de ”mare opoziție” a fost în anul 2003. De aceea, suprapunerea unei eclipse totale de Lună cu ”marea opoziție” a planetei Marte au determinat ca fenomenul astronomic de zilele trecute să fie unul interesant.

Cum să stai acasă când ai pe cer un stfel de spectacol? Eventual te poate împiedica stratul de nori, ce nu se mai dă dus de deasupra Zalăului. Încerci să scapi de nori și vrei să ieși în afara orașului. Așa a venit ideea să încerc să văd eclipsa de undeva din afara orașului, de pe un deal. Evit astfel ”poluarea luminoasă” și încerc să ies de sub stratul de nori. Prima locație care-mi vine în minte e Dealul Guruslău, din sus de Monumentul lui Mihai Viteazul. Ar fi frumos ca de Centenar să prind eclipsa totală de Lună la Monument...

20.00 Plec din Zalău, după ce iau de la școală telescopul. Nu este unul performant, dar cu siguranță Luna se va vedea frumos cu acesta. Telescopul este al lui Mihai Negrean - fost olimpic la astronomie și a fost împrumutat școlii noastre de către familia sa. Până la Guruslău fac în condiții normale 20 de minute, așa că voi sosi la timp, înainte de apusul Soarelui și răsăritul Lunii.

20.30 Ajung la Monumentul lui Mihai Viteazul, acolo unde mă întâlnesc cu Ionel Șanta. Altfel este când împărtășești aceeași experiență cu un prieten pasionat și el de fotografie. Locul - Monumentul lui Mihai Viteazul - este destul de frecventat de amatorii de plăceri carnale în aer liber, deci nu este potrivit pentru o staționare de câteva ore. Riști să deranjezi iubăreții...Plus că brazii de pe marginea coastei obturează orizontul. Așa că urcăm cu un kilometru mai sus.



Plecam dar nu înainte de a fotografia de lângă Monument apusul de Soare. Nu este cel mai spectaculos apus văzut, însă are o frumusețe aparte. În partea opusă a boltei cerului ar trebui să se vadă deja Luna. Însă, stratul de nori de deasupra Meseșului o ascunde vederii.




20.50 Ajungem la locul ales. Ceva mai încolo, niște tineri cu o mașină par a fi venit până aici doar pentru distracție. Se aud râsete vesele și muzică dată la maxim. Nu ne deranjează, începem să ne organizăm. Folosim telescopul pe post de ”model” și facem poze cu silueta lui în lumina apusului. Luna nu se arată, așa că avem timp să ne jucăm, să căutăm să prindem Zalăul ce se vede în zare.






21.45 Luna nu ne înșeală așteptările și-și face maiestuoasă ieșirea de sub nori. E momentul să intrăm în acțiune. Nu știm ce să facem mai întâi: să o fotografiem, să o filmăm sau să o privim prin telescop. Este deja în faza de eclipsă, a intrat în conul de penumbră al Pământului. Obțin câteva cadre bunicele, se vede clar cum conul de umbră al Pământului se întinde peste suprafața Lunii. Un fenoment spectaculos.








22.15 După o jumătate de oră, Luna s-a ascuns din nou.  Când mai avea puțin și intra în faza de totalitate...De acum înainte aveam să o vedem doar preț de câteva secunde, maxim un minut, ieșind dintre nori și ascunzându-se iarăși în grabă. Neavând ce face, ”scriem cu lumină” cuvântul ECLIPSA. Au fost nevoie mai multe încercări până am reușit. Da, am greșit litera ”S”, am uitat că trebuia să scriem în oglindă... Sau poate așa a ieșit un semn de întrebare, ca și cum ai spune ”Eclipsa?”




22.48 Luna se vede din nou. Nu mai pot focaliza pentru un cadru de aproape, cu obiectivul 55-300 așa că rămân doar cu cadrele mai largi. Însă, Zalăul se vede frumos, iar pe cer Luna e în faza de eclipsă totală, având deja o culoare sângerie. Planeta Marte, despre care unii spuneau că în acestă noapte va fi ”a doua lună” se vede și ea destul de bine.




23.30 Decidem să plecăm, nu cred că mai avem șanse să vedem ceva. Fericită alegere, pentru că la coborâre, în dreptul Monumentului lui Mihai Viteazul, Luna iese din nori. Oprim mașinile și punem farurile pe monument. Avem nevoie de lumină pentru a încerca să prindem cadrul dorit: Luna eclipsată, planeta Marte și Monumentul lui Mihai Viteazul. Până la urmă, după lungi încercări, am reușit! Poate nu este cadrul perfect, însă este cadrul pe care ni l-am dorit și pentru noi, asta contează foarte mult.





24.00 E deja miezul nopții. Tinerii care au petrecut lângă Monument, au decis să plece. Probabil sperau să mergem noi mai întâi, însă furați de spectacolul cerului am stat mai mult decât ar fi vrut ei. Nici noi nu am mai stat, e deja târziu și Luna s-a ascuns din nou după nori. Parcă a vrut să ne joace feste, parcă s-a jucat toată noaptea de-a v-ați-ascunselea cu noi...




24.30 Ajung la Zalău după un drum în care am fost tentat să opresc de mai multe ori. Asta pentru că Luna ba ieșea dintre nori, ba se ascundea din nou. Din mers, am văzut câte ceva din faza în care Luna ieșea din zona de penumbră. După ce ochii ți s-au obișnuit cu culoarea sângerie a astrului nopții, parcă lumina albă, rece a Lunii părea nefirească. Și totuși, cu această lumină o să fim până la următoarea eclipsă vizibilă din România. Nu va fi mult până atunci, eclipsa va fi pe 21 ianuarie 2019. Desigur, nu va avea caracteristicile celei de acum...



E clar, nu a fost exact ce ne-am dorit. Condițiile meteo dar și faptul că suntem novici în astro-fotografie și-au spus cuvântul. Până la urmă nici nu știu dacă a fost necesar să ies din Zalău. Am prieteni care au fotografiat Luna de lângă Zalău, de pe deal din Aghireș și au obținut cadre bune. Recunosc, eclipsa a fost un prilej de a ieși pe dealuri, de a hoinări cu prieteni, de a face fotografie nocturnă și de a ne bucura împreună de spectacolul Naturii!

4 comentarii:

  1. Felicitari pentru perseverenta si imagini minunate!

    RăspundețiȘtergere
  2. Superb material din toate punctele de vedere! Felicitari!

    RăspundețiȘtergere

  3. https://tvskybox.com
    5000 iptv ch - only 4 usd per month!
    bitmain25@gmail.com
    work on any devices like phones,tablets,smart tv,iptv set top-box...

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...