luni, 25 iunie 2012

Sălajul turistic (9) - Monumentul de la Guruslău


La 12 kilometri de municipiul Zalău, pe drumul european E 81, se află pe dealul Guruslăului, monumentul ridicat în cinstea victoriei din 3 august 1601 a lui Mihai Viteazul împotriva lui Sigismund Báthory.

Bătălia a avut loc în contextul istoric în care Mihai Viteazul își vedea năruit  visul de unitate a celor trei provincii românești. În urma înfrângerii de la Mirăslău din toamna anului 1600, polonezii au ocupat Moldova și l-au impus pe tron pe Ieremia Movilă. Mihai a pierdut și bătăliile de Bucov și Curtea de Argeș, astfel că domn al Țării Românești a devenit Simion Movilă. În Transilvania, Sigismund Báthory a revenit pe tron, ceea ce afecta interesele politice ale Imperiului Habsburgic. În acest context, împăratul Rudolf al II-lea, aliat al lui Mihai Viteazul îl întâlnește pe acesta la Praga (1-5 martie 1601). Îl sprijină financiar în vederea formării unei armate de 10.000 de oameni care alături de alți 8000 de soldați imperiali sub comanda lui Giorgio Basta se vor confrunta la 3 august 1601 cu armata lui Sigismund Báthory, la Guruslău, foarte aproape de Zalău. Acestea sunt faptele istorice. Pentru mai multe detalii, recomand articolul lui Ancu Damian ce poate fi citit aici.
sau cel al lui Györfi Deák György pe care-l puteți citi aici.

La monument se ajunge ușor. Din drumul european, se vede sus pe culme, înconjurat de pini, monumentul. După ce treci calea ferată și un pod de lemn destul de șubred, urci doi kilometri pe un drum alfaltat, care doar sus, aproape de culme este într-o stare avansată de degradare. Urcând te rogi să nu dai de o mașină care coboară, drumul fiind extrem de îngust. Odată ajuns sus, constați că te afli într-o poiană cu iarbă înaltă și flori multicolore. Drumul, devenit între timp de țară, neasfaltat, continuă pe culmea dealului către viile ce se văd în zare. Imaginea asupra câmpiei este spectaculoasă. Mașinile gonesc pe drumul european spre Satu Mare sau spre Zalău. Orașul se vede printre păduricea de pini.



Monumentul impunător se ridică falnic spre cerul albastru. Din locul în care mă aflu disting sus cele trei steme ale provinciilor românești și o scenă de luptă sculptată în piatră. Mă apropii de monument și constat cu amărăciune că este neîngrijit și pe alocuri într-o stare avansată de degradare. Pe soclul mare cresc buruieni și scai prin care cu greu îți faci loc fără să te zgârii. 

urme ale ”civilizației” la baza monumentului

La baza treptelor, un flacon de plastic, cutii de conserve și hârtii aruncate peste tot. Este imaginea deplorabilă a majorității monumentelor românești. Este efectul lipsei de interes a instituțiilor locale și județene dar și mentalitatea așa zișilor turiști. Despre mizeria fizică și morală în care se găsește monumentul, de care oficialitățile își aduc aminte doar în preajma zilei de 3 august, s-a mai scris în presa sălăjeană. Un articol destul de critic se găsește la această adresă



Dar să revenim la monument, o adevărată operă de artă. Monumentul este opera sculptorului sălăjean Victor Gaga (1930-2003), inaugurat la 21 octombrie 1976, pe locul altui monument din 1928 care a fost ridicat aici în amintirea victoriei lui Mihai Viteazul, înlăturat în 1941 după ocuparea Transilvaniei de către trupele hortyste.  Actualul monument este din beton armat și travertin. Are o înălțime de 26 de metri, fiind format din trei lamele paralele, înalte de beton, simbolizând cele trei provincii românești. Pe două dintre lamele, cele laterale, dinspre sud și nord, se află sculptate stemele acestora: în ordine de sus în jos, stema Țării Românești, stema Moldovei și stema Transilvaniei. Deasupra stemei Transilvaniei, dinspre sud, păsările, probabil berzele, și-au făcut cuib.



Lamelele sunt susținute de un brâu sub formă de cub, pe fețele căruia sunt sculptate scene de luptă. 

Astfel, pe fața dinspre răsărit, este sculptată figura Marelui Voievod alături de cinci ostași în picioare. Doi dintre aceștia au fața îndreptată spre răsărit și poartă lănci cu bardă. Ceilați trei, întorși cu fața spre Voievod, poartă stindardele celor trei provincii.
fațada dinspre răsărit

figura Voievodului

Stemele provinciilor românești
Fața dinspre nord, conține figura lui Mihai Viteazul călare, având în mână celebra-i bardă, urmat de patru lăncieri. În fața calului se află un alt soldat având stindardul cu stema Voievodului, rezultată din îmbinarea celor trei steme.
fațada dinspre nord
Fața dinspre apus a monumentului, conține stema ce a reprezentat timp de mai bine de trei secole, idealul de unitate a tuturor românilor. Este de formă circulară având două personaje încoronate ce țin stema Moldovei, cu zimbrul, soarele, luna și stelele. Aceasta este sprijinită pe doi lei. Deasupra personajelor se află vulturul cu inelul în cioc, de pe stema Transilvaniei. Stema conține textul ”Io Mihai Voievod, domn al Țării Românești, al Transilvaniei și a toată țara Moldovei”.  

Stema lui Mihai Viteazul - fațada vestică
Dedesuptul stemei se află sculptat în piatră semnătura lui Mihai Viteazul ”Mihail Voivod” iar alăturat, textul ”Guruslău 1601”. Dedesupt se află textul: ”Aici la 3 august 1601, oștile conduse de marele voivod Mihai Viteazul au cucerit o strălucită victorie în lupta pentru apărarea unității tuturor românilor, pentru libertate și neatîrnare”. Mai jos se poate citi ”inaugurat în prezența tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România. 21 octombrie 1976”. Din acest text, lipsește cuvântul ”Ceaușescu”, șters probabil după Revoluție de către emanații acesteia. Parcă ștergând un nume, poți să ștergi zeci de ani de istorie. 
inscripție pe fațada vestică a monumentului




Tot pe această față a monumentului se află inscripții realizate de ”turiști” sau de ”idolii marelui voievod”. Una dintre ele scrijelită în placa de travertin atrage atenția ”Nora szeretlek Csaba”. Replica vine imediat, scrisă cu marker-ul în limba română: ”Csabi + Maria = ...”. Cine o fi oare acest Csaba (Csabi) atât de adulat de fetele unguroaice și de cele românce?

inscripții ale ”turiștilor”

Ultima față a monumentului, cea dinspre sud, care se vede prima atunci când ajungi sus pe culme, conține o scenă de luptă, formată din 9 personaje. Primele 3 sunt în poziție de luptă cu săbiile scoase din teacă. Următoarele 3 sunt cu sulițele ridicate deasupra capulu, în timp ce ultimele trei sunt cu arcurile gata de tragere.

fațada dinspre sud

Stemele provinciilor românești pe lamelele monumentului
Monumentul de la Guruslău este spectaculos, maiestuos. Albul travertinului luminat de soarele puternic al după-amiezii, proiectat pe bolta de un albastru infinit al cerului și înconjurat de verdele crud al pajiștii, crează o imagine superbă, aproape mistică. Te cuprinde sentimentul că pe aici a trecut acum 411 ani, cel care a reușit să unească pentru prima dată cele trei provincii românești și care avea să fie asasinat mișelește lângă Câmpia Turzii la 9 august 1601. Sentimentul de mândrie națională, de patriotism sincer este umbrit de amărăciunea că acest monument zace uitat de turiști și că încet, încet este năpădit de ”buruieni”.
panoramă a orașului Zalău de pe dealul Guruslăului

Monumentul de la Guruslău - vedere de pe dealul Guruslăului

La întoarcere, nu am mai avut șansa de la urcare de a nu întâlni o altă mașină pe parcurs, așa că am fost nevoit să dau cu spatele aproape 500 de metri pentru a face loc mașinii aflate în urcare. 

Jos, la baza dealului, atrage atenția o scenă de beton, unde probabil că au loc ceremoniile dedicate aniversării bătăliei de la Guruslău. În mijloc tronează o stemă, destul de prost realizată (să fie oare stema localității?) flancată de steagul României și un steag alb cu aceeași stemă. Deasupra este scris textul ”Guruslău 410”. Ultimele două cifre sunt diferite de celelalte, probabil după inițial scria ”Guruslău 400” iar anul trecut, când s-au aniversat 410 ani de la celebra bătălie, au șters doar ultimele două cifre. Nu au fost în stare însă să le reproducă identic ca pe celelalte.
Scena de festivități


Plec cu gândul că voi reveni în august să văd pe viu manifestările dedicate aniversării a 411 ani de la strălucita victorie a lui Mihai Viteazul.
Monumentul văzut de pe drumul european



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...