Șezătoare de Mărțișor în Țara Silvaniei

Mă bucur ori de câte ori se întâmplă ceva fain în Sălaj, fie că e vorba de un eveniment cultural sau de unul etnografic. Și am observat în ultimul timp că Sălajul nu duce deloc lipsă de astfel de evenimente. Se poate spune că asistăm la o revigorare a activității culturale într-un județ, aflat mai mereu în umbra județelor vecine. Meritul pentru această stare de fapt le aparține, în bună măsură, și celor de la Colțul Românesc. După succesul proiectului ”Colțul Românesc - Suvenir de Sălaj”, iată că asistăm la debutul altui proiect frumos: ”Șezători în Țara Silvaniei”.

Cum ar fi ca prin satele sălăjene tradițiile să fie reînnodate; vechile șezători (sau habe cum li se mai spune prin Sălaj) să aibă loc, fie și o dată pe lună? Cu siguranță zestrea etnografică ar merge mai departe, din generație în generație. Iată ce-și propune Fundația pentru Educație și Dezvoltare locală AGAPIS: să deruleze în anul 2017 proiectul itinerant ”Șezători în Țara Silvaniei”. ”Un proiect care își propune să adune la un loc iubitorii de cultură populară sălăjeană, specialiști, meșteri, gastronomi, povestitori și instituții cu atribuții în promovarea cultural - artistică și de patrimoniu a Sălajului” se arată în evenimentul de facebook creat special pentru acest eveniment.

Iar debutul proiectului a fost pe măsura ambițiosului proiect. În sălile ce adăpostesc colecția etnografică - una reprezentativă pentru județul Sălaj - a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, a fost o adevărată desfășurare de forțe. Un grup numeros de doamne îmbrăcate în frumoase costume populare și-au adus ”de lucru” dar au venit și cu buna dispoziție și dorința de a face un bine. Căci, șezătoarea a fost dedicată apropiatei sărbători a mărțișorului, o parte din produsele finale realizate fiind donate pentru o cauză nobilă.

 
Și ca la orice șezătoare, nu au lipsit bucate alese, aproape fiecare participant aducând de acasă câte ceva: cârnați, slănină și brânză; plăcinte cu brânză și mărar sau cu cartofi; zacuscă cu vinete; miere cu cacao, cu ghimbir sau scorțișoară; prune uscate umplute cu nucă; clătite cu silvoiță; cozonac cu nucă; sirop de mentă; produse pe bază de lavandă; pălincă de Bădăcin și multe altele. O adevărată desfătare a gusturilor!

Dincolo de faptul că un grup de doamne s-au adunat la o șezătoare, este important că la eveniment au fost prezenți principalii actori ai culturii sălăjene. De fapt asta a fost și una dintre intențiile organizatorilor, de a-i aduce împreună pe cei care cred în cultura autentică. Au fost astfel prezenți Daniel Săuca - managerul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, în calitate de gazdă; doamna Doina Cociș - manager al Direcției Județene pentru Cultură Sălaj; doamna Camelia Burghele - etnolog și cercetător științific în cadrul Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău; doamna Laura Chirilă - director al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară ”Sălaj Plus”; domnișoara Ligia Alexandra Bodea - cunoscută colecționară de artă populară și proprietara unui muzeu etnografic la Iaz; doamna Bianca Pop - director al Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Zalău; domnul Mircea Groza - maestru bucătar și promotor al gastronomiei sălăjene; domnul Daniel Stejeran - director al Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Șimleu-Silvaniei. 

 

A fost, fără discuție, un eveniment reușit. Pentru prima dată după mult timp, muzeul etnografic din incinta Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj a devenit unul viu, animat. Și, din câte spun organizatorii, este prima șezătoare din cele 12 pe care le vor realiza, câte una pe lună, din ciclul de șezători itinerante prin Țara Silvaniei.  

Mă bucur și de faptul că afișul evenimentului se bazează pe o fotografie ce-mi aparține. A fost realizată la Galeria de Artă ”Ioan Sima”, secție a Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău, cu ocazia vernisajului expoziției ”Acasă, de Crăciun” din 5 decembrie 2014. Un pat cu perne decorate în motive tradiționale sălăjene și un scaun superb decorat ilustrează foarte bine ideea de șezătoare, de habă. Am acceptat cu drag propunerea ca această fotografie să fie pe afișul evenimentului și-i mulțumesc doamnei Alina Zară Prunean pentru alegerea făcută.