Inițiativă a Consiliului
Județean Sălaj, manifestarea ”Satul Sălăjean” a ajuns în anul acesta la a VI-a
ediție. An de an, manifestarea s-a dezvoltat grație unui management de succes
și a unei promovări de anvergură. Dacă edițiile trecute s-au desfășurat în diverse
locații, ultima fiind în cadrul Complexului Arheologic de la Porolissum –
Moigrad, pentru ediția din acest an a fost aleasă curtea interioară a fostului
Centru Militar, astăzi Centrul de Dezvoltare Culturală și Turistică.
Curtea acestuia s-a dovedit neîncăpătoare, mai ales spre seară, când sute
de zălăuani dar nu numai, au ales să viziteze standurile cu produse
tradiționale sau să asculte concertele de muzică populară autentică.
La intrarea în curtea interioară, chiar în gang sunt expoziții de carte cu
și despre Sălaj. Cărțile sunt expuse de către Biblioteca Județeană ”Ioniță
Scipione Bădescu”, multe dintre ele trezind interesul vizitatorilor. Tot aici a
fost realizat un panou ce conține informații inedite și imagini ale
obiectivelor turistice sălăjene.
Odată pătruns în curtea interioară ești întâmpinat de o lume pestriță
formată în special din oameni simpli care au venit să vadă ce se întâmplă dar
și din meșteri populari îmbrăcați în haine tradiționale sau muzicanți și
dansatori ce urmează a urca pe scenă.
Aleea principală duce spre scena amplasată în spatele curții, chiar
lângă gard. Pe scenă tocmai evolua un grup folcloric format din elevi ai
Clubului Copiilor din Cehu Silvaniei. Cei mai mulți spectatori erau în partea
stângă, la umbra oferită de zidurile clădirii.
Aici, sub arcadele clădirii fostului Centru Militar, sunt expuse diverse
standuri cu produse meșteșugărești. Sunt articole tricotate, diverse țesături
cu motive populare, vase de lut, coșuri de nuiele, diverse obiecte realizate
din lemn, produse de marochinărie etc.
Mi-a atras atenția standul domnului Ștefan Bara din Fildu de Sus. Sunt
expuse superbe obiecte din lemn de diferite esențe, sculptate cu motive
geometrice de o frumusețe rară. Cel mai impozant obiect este o poartă de lemn
specifică Fildurilor. Din discuții avute cu meșterul popular am aflat că
secretul realizării acestor obiecte constă în alegerea lemnului potrivit.
Desigur, pentru realizarea obiectelor este necesară multă migală.
Interesant este și standul unui meșter sticlar din Turda care pe baza
principiului vaselor comunicante a reușit să creeze pahare de sticlă de diverse
forme, unele chiar îndrăznețe.
Admirabile sunt și sculpturile și desenele realizate în corn, unele dintre
aceste obiecte de colecție se pot achiziționa la prețuri nu tocmai mici.
Icoanele pe sticlă realizate de doamna Pop Ana din Zalău sau cele pe lemn
realizate de doamna Lina Niste din Zalău atrag ca un magnet vizitatorii. Unele
sunt atât de expresive încât pentru moment uiți că sunt doar picturi.
Expoziția de costume populare, de țesături cu diverse motive geometrice ori
populare întregește acest sector al meșterilor populari. Sunt prezenți cu exponate etnografice doamna Florica Criste din Cizer - meșter și rapsod popular și Ligia Alexandra Bodea din Iaz - cea mai tânără colecționară de artă populară. Impresionează faptul
că kitsch-ul nu-și are locul aici, toate
produsele sunt autentice și de mare valoare artistică. Absolut toate
exponatele poartă etichete cu însemnele manifestării, textul acestora este
bilingv, român-englez. Prin acest aspect, manifestarea a câștigat din punct de
vedere al identității vizuale.
De cealaltă parte a curții, lângă zidul ce dă spre Casa de Cultură sunt
standurile producătorilor agricoli. Am admirat produse de apicultură, diverse
sucuri naturale din cătină, coacăze, mure și alte fructe. Sunt de asemenea
standuri cu produse de panificație dar și băuturi alcoolice, la mare căutare
fiind celebra țuică de Zalău sau spumantele Silvania.
Câteva comune, din zone etnografice diferite, au ales să se prezinte la acest eveniment cu produse culinare specifice locului. Acestea sunt Pericei – celebră pentru ceapa care se produce aici, Cizer – care s-a prezentat cu sarmale în foi de viță și Crasna cu celebrul bogracs gulas. Fiecare te îndeamnă să guști din bucatele gătite.
Câteva comune, din zone etnografice diferite, au ales să se prezinte la acest eveniment cu produse culinare specifice locului. Acestea sunt Pericei – celebră pentru ceapa care se produce aici, Cizer – care s-a prezentat cu sarmale în foi de viță și Crasna cu celebrul bogracs gulas. Fiecare te îndeamnă să guști din bucatele gătite.
Revenind la scena pe care se desfășoară spectacolul artistic, am admirat ansambluri folclorice românești dar și maghiare care au oferit celor prezenți recitaluri de o înaltă ținută artistică.
La fel ca la edițiile anterioare, organizatorii au pregătit și un inedit concurs de curățat ceapă. Premiul a fost adjudecat de domnul Pop Emeric - primarul comunei Crasna.
Ediția din acest an a Satului Sălăjean a fost una de succes, organizatorii Consiliul Județean Sălaj, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Centrul de Cultură al Județului Sălaj și Camera Agricolă a județului Sălaj merită din plin felicitări.
Ecourile manifestării se regăsesc și în paginile cotidianelor și posturilor TV locale: Magazin Sălăjean sau Graiul Sălajului TV.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu