Foto travel: Toscana văzută de sus (1)

duminică, 4 august 2013

Toscana văzută de sus (1) - Torre delle Ore / Lucca

Blogul Foto-Travel publică un miniserial intitulat ”Toscana văzută de sus” în care sunt descrise experiențele a patru ascensiuni, în patru locuri, de unde ai o panoramă deosebită asupra Toscanei. În acest prim episod, despre panorama asupra orașului Lucca.

Lucca este unul dintre cele mai frumoase orașe medievale din Toscana. Situat la 80 de kilometri de capitala regiunii, Florența și la doar 17 kilometri de Pisa, orașul vechi se ascunde în spatele zidurilor masive ale vechilor fortificații. Orașul te va cuceri din primele minute după ce te lași purtat pe străzile lui înguste. Dacă apuci pe una dintre aceste străzi, Via Fillungo, la intersecția cu Via dell Arancio, vei da de un turn ce are sus, aproape de vârf un orologiu. Este Torre delle Ore, cel mai mare dintre cele 150 de turnuri pe care le avea orașul în evul mediu. Nu la fel de celebru ca Torre Guingi, recunoscut datorită unui pâlc de stejari ce crește deasupra acestuia, Turnul Orologiului este în ciuda aparențelor impresionant.

Construcția turnului se pierde undeva în secolul al XIII-lea. În 1390, municipalitatea din Lucca a decis să construiască un orologiu care să marcheze timpul. La început, curgerea timpului era marcată doar prin bătăi de clopot. Administrația orașului a încredințat sarcina realizării unui mecanism lui Labruccio Cerlotti, cel mai celebru constructor de orologii din acea vreme. Abia în 1471 ceasul a fost achiziționat ca bun public, procesul de achiziție durând mai bine de 20 de ani din cauza moștenitorilor ceasornicarului. Cadranul ceasului a fost refăcut în 1754 de către Luis Simon din Geneva, fiind introdusă numerotarea cu cifre romane. Actualul mecanism datează din secolul al XVIII-lea și este unul dintre cele mai interesante mecanisme de ceas în funcțiune din Europa. Turnul ce adăpostește orologiul este zvelt, are 50 de metri înălțime și se termină cu o clopotniță cu patru ferestre mari arcuite.

Turnul este deschis publicului primăvara, vara și toamna. Iarna, este închis din noiembrie până în februarie. Trebuie să urci 207 trepte pentru a-ți da seama de frumusețea orașului văzut de sus. Biletul de urcare în turn costă 4 euro și se achiziționează direct de la intrare.

Scările sunt masive, din lemn și au o balustradă solidă. Înconjoară turnul prin interior, având din loc în loc platforme unde dacă ai obosit, te poți odihni. Este ca și cum ai urca pe jos într-un bloc turn. Din loc în loc, pe pereți sunt poze cu turnul din perioade diferite ale anului, însă acestea sunt dispersate și nu alcătuiesc neapărat o expoziție. Este ca și cum cineva le-ar fi uitat pe acolo.

Înainte de a ajunge la platforma exterioară din vârf, treci pe lângă mecanismul ceasului. O mulțime de roți dințate și axe de metal, fac să funcționeze orologiul cu precizie. Stai și te minunezi de tehnologia veche de câteva secole.

Însă nimic nu se compară cu panorama de 360 de grade asupra orașului Lucca și asupra dealurilor din jur. În orice direcție te-ai uita, vezi acoperișul caselor și străzile înguste delimitate de acestea. Pe fiecare latură, este montată o plăcuță pe care este marcat obiectivul turistic ce se vede în acea direcție. Într-o parte se vede clădirea masivă a Domului cu a sa campanilă. Lângă Dom se distinge silueta bisericii Sf. Giovanni ce are de asemenea un turn clopotniță. În altă parte se văd încă două turnuri, unul având de asemenea un orologiu iar celălalt, Torre Guingi, este faimos datorită copacilor din vârf. Se pot număra cel puțin alte șapte turnuri, mai mari sau mai mici ce se înalță deasupra acoperișurilor clădirilor.

Domul şi biserica Sf. Giovanni

Turnul Guingi

Sus în turn sunt și două clopote, nu foarte mari care anunță sonor ora exactă. Sunt conectate la mecanismul ceasului. Clopotele sunt pătate de excremente de porumbei, la fel ca și panoul cu poze, amplasat acolo.

panou cu fotografii ale turnului, murdărite de porumbei

Întotdeauna mi-a plăcut să privesc orașele de sus. Uitându-te cu atenție poți observa stilul de viață al locuitorilor acelui oraș. Distingi antene parabolice, terase amenajate sus deasupra caselor, flori și rufe întinse la uscat. Dacă te ajută zoom-ul aparatului de fotografiat, poți distinge chiar și oamenii care se plimbă pe străzi. Orașul vechi se distinge de cel modern, prin linia de verdeață dată de copacii plantați de-a lungul zidurilor. Dincolo, în zare se disting clădirile moderne ale orașului și mai departe dealurile ce-l înconjoară.

Îți vine greu să cobori din turn. Nu te mai saturi să admiri panorama și să faci poze. Însă, cu gândul la următoarele obiective pe care le ai de vizitat, și cu imaginile panoramice ale orașului Lucca, cobori din nou cu picioarele pe pământ.