miercuri, 4 iunie 2014

Evreii din Sălaj

Caracterul multiconfesional și multietnic al județului Sălaj, rezidă din faptul că de-a lungul istoriei pe acest teritoriu au conviețuit diferite etnii. Alături de români au trăit maghiari, evrei, slovaci, romi, fiecare având cultura și religia proprie. Cu unele excepții, etniile de aici au conviețuit pașnic, destinul lor împletindu-se în mod armonios. Una dintre minoritățile Sălajului, importantă din punct de vedere numeric până înainte de cel de-al doilea război mondial, a fost comunitatea evreiască. Totul s-a transformat în calvar odată cu cedarea Ardealului de Nord și implicit a Sălajului istoric, Ungariei Hortyste în august 1940. În acei ani, comunitatea evreilor aproape a dispărut, odată cu deportările în lagărele de exterminare nazistă. Au urmat anii comunismului când evreii care au supraviețuit au emigrat în Europa de Vest, peste Ocean sau în nou înființatul stat Israel. Însă în ultimii ani, încet, încet, comunitatea evreilor pare să-și revină miraculos, renăscând din propria-i cenușă la fel ca Pasărea Phoenix. La împlinirea a 70 de ani de la deportările din Transilvania de Nord, blogul Foto-Travel se alătură evenimentelor de comemorare, prin publicarea unei serii de articole dedicate acestei comunități. 



Sălajul avea o comunitate evreiască puternică înainte de 1900

Actualul județ Sălaj, reînființat în 1968 după 18 ani în care nu a existat pe hartă, cuprinde teritorii din fostele județe Sălaj și Someș. Conform recensământului din 1930, în Sălajul istoric (ce se întindea până la granița cu Ungaria) trăiau peste 343.347 de locuitori dintre care 3,9% erau evrei. În mediul urban, dintre cei peste 31.8300 de locuitori 13,4% erau evrei. Conform aceluiași recensământ în fostul județ Someș (a cărui teritoriu se regăsește azi în județele Sălaj, Maramureș, Cluj și Bistrița Năsăud) trăiau 219.335 locuitori dintre care 20,1% se declarau evrei. Ca o dovadă a numărului mare de evrei înainte de primul război mondial, stau în primul rând numărul lăcașurilor de cult, a sinagogilor şi a caselor de rugăciune. Astfel, conform documentării realizate de Mircea Moldovan în lucrarea ”Lăcașuri de cult evreiești din România”, disponibilă on-line aici existau pe teritoriul actualului județ următoarele sinagogi: Buciumi (1850); Cehu Silvaniei (1820 - minian, 1901); Crasna (1820);  Gâlgău (1850, 1900); Hida (1800, refăcută 1900-1910); Ileanda (1883); Jibou (1840 - minian, 1890 - sinagogă); Surduc (1850 - minian); Șimleu Silvaniei (1830 - minian, 1850 - prima sinagogă, 1883 - templu, 1880 - patru case de rugăciune ale hasimidilor); Zalău (1870 - minian, 1880 - sinagogă). Conform tradiției iudaice, pentru existența unei case de rugăciune sau a unei sinagogi trebuiau să existe în acea comunitate cel puțin 10 bărbați evrei (pe linie maternă). Se spunea că există un ”minian”.  Dintre toate sinagogile, doar una mai stă azi în picioare. Este vorba despre sinagoga din Șimleu Silvaniei, transformată în Muzeul memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, singurul de acest fel din țară. 

Sinagoga din Cehu Silvaniei - 1910
Sinagoga din Șimleu Silvaniei
Sinagoga din Zalău - 1900

70 de ani de la deportările din Transilvania de Nord

Cum s-a ajuns în situația ca o comunitate destul de numeroasă înainte de cel de-al doilea război mondial, să ajungă practic până în pragul dispariției totale? Înainte de 1989, doar două județe din țară nu aveau lăcașe de cult. Este vorba despre județele Covasna și Sălaj. De asemenea, în 1987 existau pe actualul teritoriu al județului Sălaj 28 de cimitire. Toate aceste date spun multe despre o comunitate care practic nu mai exista. 

Ardealul de Nord cedat Ungariei în 1940
În primul rând, de vină au fost cele trei valuri de deportări din lunile mai-iunie 1944. Atunci nu mai puțin de 7851 evrei au fost deportați din Ghetoul Cehei la Auschwitz-Birkenau. Au fost trei transporturi, care conform datelor existente în gara din Kosice (Cașovia - în română / Kassa - în maghiară), ar fi tranzitat orașul slovac în datele de 31 mai (3106 evrei), 3 iunie (3161 evrei), 6 iunie (1584 evrei). În total, din întreg Ardealul de Nord, au fost trimiși spre exterminare aproximativ 166.000 de evrei. Foarte puțini dintre aceștia au supraviețuit.

Poarta de intrare în lagărul de la Auschwitz
Vagon cu care erau transportați evreii, garat la peronul din Auschwitz-Birkenau
La comemorarea a 70 de ani de la tragicele evenimente, Federația Comunităților Evreiești din România în colaborare cu Institutul Național pentru Studierea Holocaustului ”Elie Wiessel” a organizat în multe locuri din fosta zonă de ocupație hortystă evenimente ce au adus încercat să păstreze vie memoria celor dispăruți. Unul dintre evenimente a constat în montarea pe gările de unde au plecat ”trenurile morții” a unor plăcuțe comemorative, scrise în limbile maghiară și română. Pe parcursul lunii mai 2014, Institutul ”Elie Wiessel” în colaborare cu Ministerul Transporturilor a dezvelit aceste plăcuțe în gările din Baia Mare, Târgu Mureș, Reghin, Sighetu Marmației, Vișeu de Sus, Dej, Cluj-Napoca, Satu Mare, Șimleu Silvaniei și Bistrița. 

La Șimleu Silvaniei a avut loc în acest context, în data de 29 mai 2014 o serie de activități comemorative la care au participat personalități importante ale comunității evreiești din România și din lume dar și oficialități județene ori locale. Printre aceste oficialități se numără Shelly Hagler adjunctul ambasadorului Israelului la București; Elly Berkovits Gross - supraviețuitor al Holocaustului, originară din Șimleu Silvaniei; Alex și Vera Hecht; dr.Aurel Vainer - președintele Federației Comunităților Evreilor din România; Nicolae Decsei - președintele comunității evreilor din Satu Mare; Dan Has - președintele comunității evreilor din Sălaj; Daniel Stejeran – directorul Muzeului Memorial al Holocaustului din Transilvania deNord; Lucian Bode - deputat de Sălaj; Septimiu Țurcaș - primarul orașului Șimleu Silvaniei; Rafael Scaffer - rabinul Federației Comunităților Evreilor din România; rabinul Zvika Kfir; Gheorghe Bancea - inspector școlar general. Au mai participat o delegație a comunității evreilor din Oradea, ai Asociației Culturale Hebraica Nușfalău dar și familii ale descendenților celor deportați sau a supraviețuitorilor. 

”Marșul Vieții” Șimleu Silvaniei, 29 mai 2014
După o rugăciune în Sinagogă în memoria celor dispăruți s-a ținut un Kadish (rugăciune rostită de obicei de o persoană aflată în doliu) pe locul Ghetoului din Cehei, localitate situată la 3 km de orașul Șimleu Silvaniei. Apoi, a fost organizat un marș de la Ghetou la gara Cehei, unde a fost dezvelite plăcuțele comemorative. Textul inscripționat pe acestea, în limbile română și maghiară este următorul: ”În lunile mai-iunie 1944, 131639 de evrei, bărbaţi, femei şi copii din Transilvania de Nord aflată sub ocupaţia fascistă a guvernului Horthy, au fost deportați de către jandarmeria horthystă și predați autorităților naziste. Aproape toți au fost exterminați. Din gara Șimleu Silvaniei au fost deportați în zilele de 31 mai, 3 și 6 iunie 7851 de evrei . Fie ca memoria acestei tragedii să rămână vie ca un avertisment pentru generațiile următoare. Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România  ”Elie Wiesel” - mai 2014”.

După 70 de ani, Tora a revenit în Sinagoga din Șimleu

Un eveniment aparte în șirul celor dedicate comemorării a 70 de ani de la deportarea evreilor, a fost acela în care Sefer Tora - sulurile ce conțin Cartea Sfântă a Iudaimului - a fost adusă la Șimleu. Sefer Tora reprezintă o copie scrisă de mână a Torei, ce trebuie să respecte reguli stricte. În orice Sinagogă, acesta se găsește într-o nișă numită Aron Kodesh (Arca Sfântă), aflată în peretele dinspre Ierusalim. Aducerea Torei în Sinagoga din Șimleu Silvaniei este un motiv de sărbătoare, sulurile fiind purtate în brațe de rabini și de președintele comunității, într-un dans ritualic pe străzile Șimleului. Introducerea sulului Torei într-o sinagogă, este un ceremonial vechi, numit Hachnasat Sefer Tora,  a cărui origine se pierde în negura vremii.  

Hachnasat Sefer Tora - un moment de bucurie pentru comunitatea evreilor sălăjeni.
Sursa foto: colectia personala Dan Has
Sefer Tora în fața sinagogii din Șimleu. Sursa foto: colecția personală Dan Has

Renașterea comunității evreilor din Sălaj 

La fel cum statul evreu a renăscut din cenușă acum 64 de ani, tot așa comunitatea evreilor sălăjeni renaște. Dacă până nu demult, puținii evrei care mai trăiesc în Sălaj erau considerați o obște afiliată comunității din Cluj, iată că încă de anul trecut, aceștia au primit aprobarea Federației Comunităților Evreilor din România - for suprem în administrarea și îndrumarea comunităților, dreptul de a se constitui într-o comunitate. Asta pentru că sunt deja 48 de membri activi și încă 28 de evrei proveniți din căsătorii mixte. Președintele comunității evreilor din Sălaj, Dan Has face parte dintr-o familie mare de evrei, familia Lubovic, stabiliți la Antwerp în Belgia. Revenit acasă, la Zalău, s-a dedicat în întregime comunității pe care o conduce. Comunitate care deși nu foarte numeroasă, se pare că are un viitor.

Ca orice tânăr, responsabil pentru comunitatea căreia i se dedică, are vise și planuri mărețe. Unul dintre ele, este pe cale de a se materializa. Dan Has își dorește pentru comunitate nici mai mult, nici mai puțin, decât construcția unei sinagogi la Zalău. Da, este posibil! A identificat terenul, o parcelă din curtea cimitirului evreiesc. Are deja aprobarea Federației Comunităților Evreiești din România, următorul pas este acela în care prim rabinul șef al Londrei, Abraham Ginsberg - director executiv al Comitetului pentru Conservarea Cimitirelor Evreiești din Europa va veni la Zalău pentru a-și da acordul și pentru a verifica că pe acel teren nu sunt morminte.

În sinagoga care s-ar putea ridica în următorii 3 ani, Dan Has are de gând să dedice două săli pentru lectura Talmud Tora. Știe și cum se vor numi cele două săli: ing.Felix Kopelman și dr. Aurel Vainer - în cinstea celor doi mari prieteni ai evreilor sălăjeni. Primul dintre ei este președintele Comunității Evreilor din Oradea iar cel de-al doilea este însăși președintele Federației Comunităților Evreiești din România.

Până atunci însă, comunitatea evreilor din Sălaj încearcă să ”iasă în lume”. Are o pagină de Facebook și se lucrează la un blog care să reflecte activitatea acesteia. O activitate din ce în ce mai bogată. 

Istoria unei comunități, scrisă în piatră

Dar până la demararea construcției, primul pas este realizarea unor lucrări de protejare și conservare a cimitirelor evreiești de sine stătătoare sau a mormintelor răspândite prin alte cimitire. Cimitirul evreiesc din Zalău are nevoie urgentă de înlocuirea actualului gard care mai mult nu protejează de hoții de fier vechi și de profanatorii de morminte, cu unul compact, de zid. 

Alte proiecte ce vizează comunitatea evreilor sălăjeni, sunt legate de cartografierea fiecărei pietre funerare din cimitirele aflate pe teritoriul județului și realizarea unei baze de date a acestora. Ca la orice comunitate de altfel, cimitirele reprezintă istorie scrisă pe pietrele funerare, un adevărat patrimoniu. Conservarea și protejarea acestora este un gest moral, absolut necesar.

Pietre funerare în cimitirul din Jibou
Monument închinat evreilor din Jibou deportați
Cele 28 de cimitire evreiești de pe teritoriul județului Sălaj, sunt ca niște cărți deschise, fiecare piatră reprezintă o pagină din istoria zbuciumată a unei comunități ce odinioară era prosperă. Acum, cu toată strădania membrilor comunității, unele dintre cimitire arată jalnic: pietrele stau să cadă, cimitirele sunt năpădite de buruieni, pe alocuri hoții își fac de cap. Cu mari eforturi, sunt păstrate în stare relativ bună cimitirele mari, din Jibou și Zalău. 

Morminte în cimitirul evreiesc din Zalău
Pietre funerare în cimitirul evreiesc din Zalău


4 comentarii:

  1. Foarte interesant articolul. Am aflat de el accesand www.ziare100.ro/Salaj

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc pentru aprecieri.

      Ștergere
    2. Samuel Feldman23 mai 2015, 00:55

      Stimate d-le Mátyás,

      Referitor la blogul d-voastră: http://mirel-matyas.blogspot.ro/2014/09/cimitirul-evreiesc-din-jibou.html aș avea o întrebare personală.
      Este posibil a vă contacta în mod privat (e-mail)?

      Vă mulțumesc anticipat.

      Ștergere
    3. Buna ziua. Ma puteti contacta la adresa matyasmirel@gmail.com

      Ștergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...