Speram încă de pe atunci că la un moment dat va avea loc o lansare a acestor volume. Când, în sfârșit a avut loc acel eveniment public prin care Camelia Burghele și-a lansat monografia, din motive independente de voința mea, n-am reușit să ajung la eveniment. Am fost însă oarecum inspirat să o caut pe autoarea acestor cărți de excepție, în vacanța inter-semestrială și să discutăm pe marginea monumentalei lucrări dar și despre antropologie sau etnologie privite ca științe. Câteva zile mai târziu, aveam să intru și în posesia cărților, astfel că am putut să le răsfoiesc și să înțeleg ceea ce înainte doar discutasem.
Fără a avea pretenția că pot face o recenzie a unei lucrări atât de complexe, dintr-un domeniu atât de vast care, recunosc, uneori mă depășește, am să încerc totuși să fac o prezentare a acestor cărți de referință pentru etnografia sălăjeană.
Întotdeauna am iubit cărțile, atât conținutul acestora cât și forma lor de prezentare. Cred că ideea de marketing - văzut ca știință a vânzării - se aplică și în cazul cărților. O carte, oricât de valoroasă ar fi, dacă nu are și o ținută grafică pe măsură nu reușește să atragă, să incite. Din acest punct de vedere, cele patru volume ale lucrării ”Satele sălăjene și poveștile lor” - apărută la editurile ”Etnologica” București și ”Caiete Silvane” Zalău și realizate de către Tipografia Color Print Zalău, surprind în mod plăcut prin forma de prezentare. Trebuie spus că tipărirea acestor cărți a beneficiat de sprijinul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj și al companiei TenarisSilcotub.
Satele sălăjene și poveștile lor
Proiectul editorial ”Satele sălăjene și poveștile lor” își propune o abordare antropologică a satelor sălăjene. Din acest punct de vedere lucrarea reprezintă o monografie etnografică completată cu studii de caz antropologice. Nu este așa cum s-ar crede la prima vedere o monografie etnografică în sens clasic ci o viziune mai amplă a satului sălăjean, în care etnologul devine povestitor. Camelia Burghele: ”Satele sălăjene și poveștile lor este cel mai ambițios proiect al meu care reușește să mă definească ca etnolog al spațiului cultural sălăjean”.
În fața unei astfel de mărturisiri, realizezi complexitatea acestui demers publicistic. Iar dacă lecturezi prefața primului volum (demers absolut necesar) vei înțelege resorturile aflate în spatele proiectului editorial. Camelia Burghele: ”Împreună cu Daniel Săuca, managerul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, am îndrăznit să ne gândim la o descriere etnografică a satelor sălăjene, la mai bine de trei decenii după ”Zona etnografică Meseș” semnată de Ioan Augustin Goia și în lipsa altor abordări monografice sistematice despre acest areal. A fost rolul și privilegiul meu să gândesc o serie de volume, cu o anumită coerență internă, care să se apropie de viziunea de ansamblu a satelor sălăjene reclamată de un demers antropologic modern. Unele texte sunt reeditări (ale doctoratului, ale bursei postdoctorale la Academia Română, ale unor cărți mai vechi care necesitau o revizuire), altele sunt scrieri noi, ”calde”: o serie care s-ar vrea o descriere antropologică amplă și cât mai completă a satului sălăjean de la începutul mileniului III (am început cercetările în 1995 iar în 1999 îmi apărea prima carte; până în 2015 sunt, așadar, cercetări de teren ce acoperă 20 de ani). Cu modestie spus, nu știu ca la momentul apariției primelor volume din acestă serie să mai fie, în România, vreun județ care să beneficieze de o asemenea descriere antropologică - sistematică, unitară, coerentă, semnată de un autor unic. Fără laudă, dar cu mândrie. O formulă de patriotism sincer, într-o vreme în care patriotismul a devenit ceva desuet.”
Primul dintre volumele seriei ”Satele sălăjene și poveștile lor” se intitulează ”Ritmurile cotidianului. Dimensiuni feminine / masculine ale satului sălăjean tradițional”. Volumul se deschide cu o serie de articole care sunt de fapt o pledoarie pentru o globalizare moderată. În redactarea acestui volum, doamna Camelia Burghele a pornit de la teoria genurilor culturale, aceea că bărbatul și femeia au roluri diferite: bărbatul - activism social iar femeia - activism magico-spiritual. Sunt abordate dintr-o perspectivă antropologică ocupațiile tradiționale ale femeilor respectiv ale bărbaților, sunt făcute referiri la meșterii satelor, la costumul popular sălăjean sau la arhitectura țărănească.
Al doilea volum, intitulat ”Ritual, ceremonial, sărbătoresc. Bucurie și tristețe în satul sălăjean tradițional” continuă același registru al teoriei genurilor culturale dar privite acum din perspectiva evenimentelor (vesele sau triste) care pigmentează viața dintr-un sat tradițional: registrele magice și contextele religioase ale sărbătorilor populare, cumpenele vieții - cum sunt văzute botezul, nunta sau înmormântarea; mecanismele de socializare în spațiul rural. Fiecare dintre aceste prime două volume cuprind o serie de studii de caz dar și ample rezumate în limbile engleză și franceză.
Cel de-al treilea volum al seriei, ca de altfel și următoarele (al patrulea publicat deja și celelalte patru aflate în stadiul de proiect) abordează viața spirituală a satului sălăjean din perspectiva religioasă și magică. Volumul, cel mai amplu dintre cele patru tipărite, se intitulează sugestiv ”Cămașa ciumei. Mentalitate și praxis magico-ritual în satele sălăjene”. Avem de a face, așa cum remarcă doamna dr. Antoaneta Olteanu în prefața volumului cu o ”monumentală antropologie a sănătății”. O lucrare cu același titlu a fost publicată de Camelia Burghele în anul 2005 la Editura Paideia, Colecția de studii și eseuri - Antropologie, însă volumul de față a fost revizuit și adăugit. Așa cum spune autoarea ”prezentarea acestui text este un preambul pentru volumele de studii de riatual magico-religios observate în satele sălăjene, studii ce vor urma să fie integrate în seria Satele sălăjene și poveștile lor”.
În fine, volumul al patrulea al seriei ”Satele sălăjene și poveștile lor” reprezintă o reeditare a cărții ”Studii de antropologie a sănătății - note pentru legitimarea magică, religioasă și medicală a actului terapeutic”, apărută la Editura NereaMia Napocae, Serie Ethnos, Cluj-Napoca în 2004. În prefața semnată de prof.univ. Nicolae Panea se arată că acest volum reprezintă ”o radiografie a magiei populare din descântece cu exemple sălăjene, a sacroterapiei aflate la marginea miraculosului terapeutic, a pieței terapeutice situate între tratamentul medical și cel ritual.”
Chiar și pentru un nespecialist, fiecare dintre cele patru volume editate în cadrul seriei ”Satele sălăjene și poveștile lor” reprezintă o lectură accesibilă, o incursiune în magia satului tradițional sălăjean. Un demers pe care-l apreciez ca fiind unul strict necesar, mai ales în contextul alterării ”tradiționalului” și al invaziei ”modernismului” adus de globalizare.
Lansarea volumelor - o sărbătoare a satului sălăjean
Un astfel de demers publicistic, nu putea trece fără a fi marcat așa cum se cuvine. Editura ”Caiete Silvane” a organizat un eveniment public găzduit de sala ”Dialoguri Europene” a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, marți 23 februarie 2016.
Lansarea volumelor seriei ”Satele sălăjene și poveștile lor”. Sursa foto: salajulpursisimplu.ro |
Aspecte de la lansarea volumelor doamnei Camelia Burghele. Sursa foto: www.salajulpursisimplu.ro |
Când am ajuns în Sălaj, am intrat în biblioteca centrală și am întrebat dacă pot găsi cărți despre Sălaj care să mă ajute să înțeleg mai bine geografia, sociologia și cultura sălăjeană. Cele mai multe cărți pe care l-am primit erau ale doamnei Camelia Burghele :D ! Apoi, am avut prilejul să o cunosc. Iar astăzi aflu că a reușit să finalizeze și alte volume.
RăspundețiȘtergereDacă ar fi în fiecare județ câte o ”Camelia Burghele” ( în unele județe există :p ) atunci am ”reînvia” spiritul și stilul de viață al satului românesc cel puțin prin documentare.
Mirel, ca de obicei, mă ajuți să rămân conectat cu viața Sălajului. Mulțumesc pentru articol, poze și distribuire.
Multă veselie să ai :D !
Domnule Matyas, oare in Zalau unde as putea gasi de cumparat aceste carti? Multumesc anticipat!
RăspundețiȘtergere