Mobila SIMEX - de la brand sălăjean la brand național

Nu știu de ce, în ultimii 25 de ani, România aproape că s-a sinucis din punct de vedere economic. Branduri autohtone de prestigiu au dispărut fie din neglijență fie sabotate de cei care pentru a-și umple buzunarele au vândut industria românească la fier vechi. Desigur, nu puțini vor fi aceia care vor spune că acestea sunt legile economiei de piață, că e normal ca firmele să dispară înlocuite de altele mai competitive. De acord cu aceste observații, însă nu înțeleg de ce branduri locale competitive, care asigurau de lucru unei comunități, au fost lăsate să moară încet. Sunt și exemple care dovedesc că pe ruina unor astfel de firme, oameni cu inițiativă au reușit să reclădească și să formeze un brand care astăzi aduce faimă localității, județului sau chiar țării. În periplul nostru prin județul Sălaj, în cadrul proiectului fotografic ”Hoinar prin Sălaj” nu aveam cum să ratăm un astfel de brand. Este vorba de fabrica de mobilă SIMEX din Șimleu Silvaniei (parte a grupului de fabrici SIMEX).

O primire călduroasă

Am ajuns să vizitez fabrica SIMEX de la Șimleu Silvaniei și să stau de vorbă cu directorul general domnul Dumitru Blaga și cu directorul comercial Gabriel Lavrincic, oarecum întâmplător. De mai multă vreme intenționam să mă întâlnesc cu domnul Gabriel Lavrincic - cunoscut pentru recordul mondial Guiness Book cu cele mai multe scrisori primite într-o viață. Intenția s-a concretizat în acestă vară când, am planificat o întâlnire la biroul din cadrul fabricii Simex. Chiar dacă discuția noastră amicală a atins și povestea scrisorilor (rămâne să public în toamnă un material pe acestă temă), am dat o altă turnură discuției mai ales că a fotografia secțiile de producție, a reprezentat o provocare. Așa cum spuneam, proiectul fotografic ”Hoinar prin Sălaj” iată, se deschide și spre acestă direcție, a fotografiei industriale, a fotografiei de produs.

Am ajuns la Șimleu Silvaniei cu puțin înainte de ora planificată. Am remarcat încă de la început că am de a face cu o firmă serioasă, în momentul în care gardianul m-a legitimat și primind acordul directorului comercial, domnul Gabriel Lavrincic m-a lăsat să trec de barieră, dându-mi un ecuson de ”vizitator”. Am fost întâmpinat de domnul Lavrincic și condus într-un birou care este mobilat cu gust, cu mobilă stil, produsă aici la Șimleu Silvaniei. O masă mare ovală are în zona centrală vreo 20 de stegulețe ale statelor cu care SIMEX are relații comerciale. Majoritatea țărilor sunt din spațiul ex-sovietic dar sunt și țări din vestul Europei. 

SIMEX a mobilat palatul prezidențial din Turkmenistan

Trebuie spus de la început: SIMEX a reușit prin calitatea produselor sale să pătrundă masiv pe piața spațiului ex-sovietic, acolo unde mobila românească este de mult timp cunoscută. În prezent, grație și relațiilor stabilite de directorul comercial, domnul Gabriel Lavrincic, mobila produsă aici și în celelalte unități de producție din “orașul mobilei” Șimleu Silvaniei și Nusfalău ajunge în 19 țări din Europa de est / Eurasia și în 7 țări din Europa de vest. În Rusia și spațiul ex sovietic mobila românească este cotată, percepută și vândută ca fiind cea mai bună și eleganta mobilă din lume, fără pic de gluma acolo se spune că fiecare copil născut în URSS a fost “conceput” într-un pat pe care scrie “Made in Romania”.

Pe lângă piața rusă, Mobila Românească SIMEX este prezentă și se vinde cu succes și pe piața vest-europeana, SIMEX participă regulat la toate expozițiile de profil din Paris, Köln, Birmingham, Milano, etc.

beneficiind de subvenție din partea statului român prin APMR.

Desigur, cele două piețe de desfacere sunt diferite. În timp ce est-europenii și asiaticii preferă în continuare mobila stil, din lemn masiv, cu multe decorații, cei din vest preferă o mobilă simplă, în linii drepte, rustică. Însă muncitorii din fabricile SIMEX se străduiesc să satisfacă toate exigențele. 

Poate una dintre cele mai mari realizări ale brandului SIMEX, este realizarea unei garnituri de mobilă unicat, pentru mobilarea palatului prezidențial din Ashgabat, capitala Turkmenistanului. Orice firmă din lume ar fi mândră de o asemenea realizare, așa cum ar trebui să fim și noi românii. Iar dacă avem în vedere faptul că în Sălaj, la Șimleu Silvaniei au fost confecționate componente ale acestui mobilier, atunci mai avem un motiv de mândrie locală.

De curând, eforturile de a pătrunde în spațiul ex-sovietic au fost concretizate prin inaugurarea în orașul Klaipeda din Lituania, Reprezentanța de Mobilă românească SIMEX (depozit, magazin expoziție permanentă) cu scopul de a promova mobila românească în zona Țărilor Baltice. Pentru mai multe informații vezi articolul următor.

Performanțele companiei Simex

Chiar dacă degringolada ce a urmat căderii comunismului, a afectat puternic și industria mobilei, România rămâne una din țările europene cu o puternică tradiție în industria prelucrării lemnului, fapt demonstrat de creșterea continuă a exporturilor în acest sector. În momentul de față, România se află pe locul 13 în lume la exportul de mobila, locul 28 la producție și locul 48 la consumul de mobilier. Valoarea importurilor de mobilă este de 351,2 milioane de euro, în timp ce valoarea exporturilor se ridică la 1,421 miliarde de euro pe an. Industria mobilei din România reprezintă peste 3.000 de firme cu o cifra de afaceri de 2.025 milioane de euro, în acest sector fiind angajate aproximativ 56.500 de persoane. Volumul producției de mobilă a depășit 2,2 miliarde de euro în anul 2014 și se estimează o creștere de peste 8% pe anul 2016. Mobila, sector de tradiție în România, rămâne în acest fel unul dintre puținele domenii care contribuie pozitiv la balanța comercială (exporturile fiind de patru ori mai mari ca importurile) și care aduc profit pentru companiile producătoare. România beneficiază de un fond forestier diversificat, de o experiență bogată, de costuri relativ reduse în ceea ce privește producția de mobilă, astfel țara noastră este foarte bine poziționată pentru o dezvoltare sustenabila a acestui sector și bineînțeles pentru consolidarea statutului de exportator.

Platforma SIMEX de la Șimleu Silvaniei, pe care aveam să o vizitez, a fost construită în 1986, fiind una dintre cele mai importante investiții în industria mobilei făcută de regimul comunist. Născut în cea mai prolifică zona a mobilei din România – regiunea de Nord-Vest, SIMEX a devenit deja un brand consacrat, cu sediul central în orașul Simleu Silvaniei, situat în inima Transilvaniei, care a devenit un loc însemnat pe harta națională și internațională a industriei de mobilă. Brandul de mobilă SIMEX aparține șimleuanilor care l-au creat în timp, cu multă muncă și dăruire în profesia de tâmplar. Generațiile actuale au datoria de a duce spre viitor această meserie, lăsând-o la rândul lor moștenire generațiilor următoare. 

L-am rugat pe domnul Gabriel Lavrincic, directorul comercial al companiei să ne prezinte pe scurt performanțele aceteia. Ascultându-l cu câtă pasiune vorbește despre mobila românească în general și mai cu seamă despre cea produsă de grupul SIMEX, dorința de a vizita fabrica de la Șimleu Silvaniei a devenit arzătoare. Gabriel Lavrincic: ”Compania SIMEX este constituită din 4 fabrici de mobilă care funcționează fără întrerupere din anul 1950. Avem 920 de angajați, ateliere proprii de creație cu designeri specializați, utilaje performante și cei mai buni profesioniști în arta prelucrării lemnului. Deținem o largă rețea de distribuție în România, Europa, Rusia, Kazahstan, Uzbekistan și Ucraina. Tradiția unică a meșteșugului de mobilă românească SIMEX se transmite din generație în generație de peste un secol. Sub brandul arhicunoscut «Stil, Confort, Durabilitate – Mobila Românească SIMEX» producem o gama largă de mobilier: dormitoare, camere de zi, sufragerii, biblioteci, birouri, scaune, mese, comode TV, fotolii, canapele, mobilă tapițată, mobilă pentru copii, toate tipurile de mobilier mic și mare etc. în stiluri și culori (finisaje) variate din lemn masiv: stejar, fag, tei, paltin, cireș, nuc. Precizăm că producem și mobilier pentru hoteluri din care de asemenea oferim un asortiment bogat. Mobila reprezinta design-ul nostru însă producem ș mobilă presonalizată la comanda clientului. SIMEX poate produce orice din lemn masiv la nivel de arta!. Mai mult decât o fabrică de mobilă, SIMEX este în primul rând o dorință, dorința de a satisface gustul pentru frumos, eleganța, echilibru și rafinament, Simex însemnând mobilă artă sau arta de a face mobilă. SIMEX mai înseamnă natura vie – omul și natura, lemnul și căldura lui. SIMEX reprezintă provocarea de a concura cu cei mai buni, este o ambiție, ambiția de a fi cel mai bun. Mobila românească este cunoscută în Europa, de mai mult de 300 de ani, este frumoasă, naturală, ecologică, rezistentă, «fără vârstă» și nobilă. Mobila SIMEX împodobește unele interioare de la Kremlin, Sankt Petersburg, Palatul Prezidențial din Turkmenistan, Palatul Parlamentului din România, Castelul Peleș și diferite castele și institutii celebre din Europa.”

Mai trebuie amintit un aspect ce demonstrează că România trebuie să exporte nu materia primă - materialul lemnos, ci produsul finit - mobila. La export, un metru cub de buștean costă 150 euro. Același metru cub, transformat în mobilă, costă de 6-8 ori mai mult. Plus locurile de muncă create și tot ce înseamnă asta.

Vizita la fabrica SIMEX din Șimleu Silvaniei

După ce am primit informațiile necesare din partea conducerii companiei SIMEX, personal din partea directorului general, domnul Dumitru Blaga, am pornit însoțit de domnul director comercial Gabriel Lavrincic să vizităm fabrica. I-am mărturisit de la început că mă interesează să surprind în fotografii, atât cât era posibil, întregul proces tehnologic. Așa că n-am fost surprins de faptul că prima dată am fost dus în curtea fabricii, acolo unde stă frumos stivuită cheresteaua - materia primă din care apoi iese superba mobilă atât de apreciată. 

Fiecare stivă de cherestea, etichetată și purtând diferite coduri știute de către cei care o manevrează, trece prin câteva cicluri de ”soare – umezeală”. Cheresteaua este lăsată intenționat afară în soare și ploaie pentru ca fibra lemnului de tei, fag sau stejar să se maturizeze. Urmează să fie adăpostită în spațiul de depozitare apoi din nou scoasă afară. Acest ”tratament” aplicat lemnului garantează că produsul finit - mobila de lux va avea calitățile necesare.

Am aflat că materia primă, cheresteaua este fie de provenință românească, fie este importat din Ucraina. Din considerente economice, desigur.

Trecem pe lângă un tir în care muncitorii tocmai încărcau mobilă pentru piața vestică (Germania). Aici primesc explicații referitoare la ceea ce solicită clienții din țările Europei de Vest. Aceștia vor mobilier rustic, din lemn masiv, căruia i se pun în evidență eventualele ”neconformități” (crăpături, noduri etc). Cutii mari de carton inscripționate simplu ”SIMEX furniture” sunt gata de încărcat.

Fiind în zonă, domnul Lavrincic mă duce să-mi arate secția unde muncitorii asamblează un fel de etajere pentru piața germană. Câțiva muncitori chiar măresc crăpăturile naturale ale scândurii, în timp ce utilaje complexe asamblează dulapuri cu un design minimalist, format din linii simple, drepte, fără niciun fel de ornament. Până la urmă, dacă asta cere clientul...

Mergem spre alte secții. De fapt, fabrica SIMEX de la Șimleu Silvaniei este o mare hală. Spațiile sunt deschise, iar secțiile delimitate de panouri care spun că te afli într-o secție anume de care răspunde o anumită persoană. Trecem pe lângă tot felul de utilaje care mai de care mai complexe și pe lângă stive de componente de mobilier aflate în diferite stadii de execuție. În ciuda faptului că ne aflăm într-o fabrică de mobilă, praful este aproape inexistent. Aerul e curat, respirabil. Domnul director mă lămurește că asta se datorează filtrelor și aerisitoarelor care au tocmai acest rol. Acum observ acele instalații, acele conducte ce pornesc de la câte un stand de lucru și urcă spre tavan, acolo unde conductele mai subțiri ”se varsă” în conducte mai mari care apoi la rândul lor duc spre altele și mai mari...Ca o rețea de râuri, de afluenți ai unui fluviu.

Mă opresc la câteva standuri, diferite mașinării îmi trezesc interesul. Apoi, observ ornamentele care dau stil mobilei SIMEX. Deși sunt încă neșlefuite, arată bine. Vreau să știu cum sunt realizate și sunt condus spre un utilaj, o mașină complexă cu comandă numerică (CNC) care are mai multe freze, execută o operație complexă ”de sculptare”.

Ceva mai încolo văd deja un prim corp de mobilă, pare a fi o vitrină, probabil de la seturile consacrate (Cleopatra, Cristina, Venetia Lux, Royal, etc.) așa cum am văzut în catalog. E nefinisat, lemnul are culoare naturală, dar deja ornamentele aplicate îi dau stil. Trecem pe lângă alte secții, pe lângă alte utilaje, pe lângă alte și alte sub-ansamble, părți componente ale viitoarelor garnituri atât de apreciate. Văd și partea componentă a unei viitoare canapea. E atât de frumos executat ornamentul, încât mai că-ți vine să o iei acasă...

Ajungem și la secția unde deja mobila prinde culoare. O culoare albă, interesantă, cu ornamentele discret aurite, este mobila cerută pe piața ucraineană, în zona Sankt Petersburg. Un lucru e evident, e multă muncă înmagazinată în fiecare piesă de mobilier.

Mobilă cu foiță de aur

Într-una din secții, deja le-am pierdut numărul, găsesc două doamne care dau strălucire la propriu ornamentelor unui dulap. Aplică pe ornamentele sculptate o foiță de aur. Da ați citit bine: foiță de aur! Urmăresc cu interes ce se întâmplă: foița se aplică pe unele părți ale ornamentului care în prealabil au fost date cu un strat de adeziv special, apoi cu o pensulă se aplică foița, iar la final se îndepărtează surplusului de foiță și în fine se finisează lucrarea prin aplicarea unui strat de lac. O muncă migăloasă, care cere mult timp și îndemânare.

Stau de vorbă cu una dintre doamne. Se vede că are experiență, lucrează aici de mai bine de 30 de ani. Doamna Emilia Vereș lucrează la laborator, așa cum se numește acestă parte a fabricii. Ne explică cum decurge întregul proces: ”Aceasta este foița, iar aici pe ornament este adezivul aplicat deja. Dacă puneți degetul se vede că se lipește. Foița se aplică, apoi vine curațată și se mai corectează unde nu a ajuns adezivul. Se duce în finisaj unde se aplică un strat subțire de lac, pe urmă se antichizează cu patină, așa îi spunem noi; se șterge cu o cârpă și primește forma finală.” Întrebarea clasică ”vă place ce faceți?”, rostită instantaneu, aproape că nu-și are rostul. Doamna Vereș explică: ” pentru lucrarea asta trebuie răbdare, îndemânare. Nu poți să pui pe oricine, chiar nu poți! Lucrez aici de o viață, de 31 de ani. De când e SIMEX-ul aici pe platformă. Ceea ce fac îmi place!”

Nu mergem până când doamna Vereș ne arată și o ușă pictată și decorată de asemenea cu foiță de aur. Lucru frumos, care ar satisface și cele mai exigente gusturi. Așa cum mă lămurește ghidul meu prin fabrică domnul Lavrincic, garnitura este pregătită pentru Târgul Internațional de Mobilă, echipamente și accesorii de la București (BIFE-SIM) care va avea loc în luna septembrie a acestui an. Este extrem de important pentru viitoarele oportunități de afaceri să te prezinți la târg cu produse de calitate, cu produse noi, inovative.

Atelierul de sculptură: artă în lemn

Ajungem și în cea mai interesantă secție a fabricii: atelierul de sculptură. Aici când am intrat abia și-au ridicat privirea vreo doi-trei muncitori, atât erau de concentrați pe lucrul migălos pe care-l făceau. Abia când am salutat și-au ridicat cu toții privirea, dar n-au fost deloc timorați de prezența directorului comercial printre ei. Ba mai mult, cu unii chiar se cunoștea de mult, din copilărie. 

Aici e altă atmosferă. Locul mașinilor mari și complicate, ori a celor cu comandă numerică este luat de unelte simple: daltă, ciocan. Fiecare își vede de treaba lui, gălăgia din celelalte secții este luată de o liniște aproape perfectă. Doar ciocanul lovește ritmic iar dalta scrâșnește în lemn...În sală sunt 15 persoane, bărbați și femei, maghiari și români. În spatele sălii, la ultimul stand, Ballai László - coleg de școală cu Gabriel Lavrincic, pare a fi un fel de șef de secție. Spre el ne îndreptăm în timp ce ceilalți își văd de lucru.

Ballai László lucrează la un prototip, la un baldachin, la structura de lemn ce vine prins undeva sus pe tavan. Este din lemn de tei, lemn de esență moale. Pe banc-ul de lucru are o grămadă de scule, dalte de diferite forme, împrăștiate printre rumeguș și așchii de tei. Remarc că sunt inscripționate cu ”Ballai L.”, ceea ce dă deja o notă de profesionalism. Se știe că un meșter adevărat are întotdeauna sculele necesare la el. Se vede că e un profesionist și din bucata de lemn curbată pe care o sculptează. 

Pe perete sunt diferite schițe, desene destul de complicate, realizate manual de către artist. Se ocupă cu sculptura de vreo 18 ani și deși a fost plecat pentru o vreme din țară lucrând ca zilier în agricultură s-a întors la ceea ce știe el să facă cel mai bine. Sunt norocoși cei de aici de la SIMEX cu un astfel de om. Practic el este cel care aduce mereu un suflu nou într-o industrie aflată într-o competiție acerbă cu alți producători. 

Artistul Ballai László îmi explică: ”Acesta este prototipul. Am o idee, mă consult cu cei din conducere care-mi spun ”da, e bun. Putem începe”. După care mă duc și vorbesc cu câțiva colegi de la prototip care mă ajută. După ce ajungem într-o anumită fază mă ajută și colegii de aici. Cam așa se întâmplă lucrurile aici.” Încerc să-l provoc cu o întrebare capcană: ”Câte idei, prototipuri v-au fost refuzate?” însă cu o stăpânire dată de cunoaşterea perfectă a rolului său în companie şi cu o modestie demnă de toată lauda îmi spune: ”Decizia e a șefilor, eu am partea asta de a crea...”. Este conștient de valoarea muncii sale, de faptul că o idee de a sa poate duce la creșterea exporturilor pentru un anumit segment. Ballai László: ”Ai un sentiment inexplicabil, e un lucru frumos să faci ceva nou ce n-a mai făcut nimeni până acuma. ”

Mergem împreună și-mi arată cum lucrează alți doi colegi de-ai lui, Sajter Ferencz și Saska Lórand András care lucrează la același prototip. Artiștii nu par a fi deranjați de prezența noastră, își văd de treaba lor. E frumoasă atmosfera aici, e atelierul care pe mine m-a impresionat cel mai mult. Atelierul în care se dovedește că pentru a avea succes în industria mobilei ai nevoie și de oameni talentați, de artiști. Sunt foarte curios să văd ce reacție vor avea clienții de la BIFE-SIM când vor vedea prototipul creat de Ballai László. 

Expoziție de mobilă

În fine, părăsim secțiile fabricii SIMEX de la Șimleu Silvaniei nu înainte de a vedea o expoziție de mobilă. Domnul Lavrincic îmi explică că acum expoziția nu e chiar pregătită, că sunt într-o fază de aranjare a acesteia. Însă insist să văd produsul finit, o garnitură de mobilă. Ce frumos arată lemnul adus prin diferite etape de producție la produsul finit. 

Abia acum înțeleg că ceea ce se întâmplă aici la Șimleu Silvaniei și desigur în celelalte fabrici ale grupului SIMEX, este demn de toată lauda și admirația noastră. Realizez ce important este să lupți pentru a menține în viață o industrie la care pe vremuri am fost competitivi și la care aproape am renunțat. Și ce important este să nu exporți, așa cum din păcate se întâmplă astăzi, materie primă - în cazul nostru lemn brut, bușteni - ci să-i dai lemnului plus-valoare iar apoi să exporți produsul finit. 

Mă bucur că am avut ocazia să vizitez și să fotografiez această fabrică etalon pentru industria lemnului din Sălaj. Da, SIMEX este un brand internațional al județului, al țării!