Istoria fotografiei sălăjene: Cercul foto de la Clubul Copiilor Cehu Silvaniei

În cadrul fostelor Case ale Pionierilor și Șoimilor Patriei, transformate după Revoluție în Palate și Cluburi ale Copiilor, au funcționat și cercuri de inițiere în arta fotografică. Era perioada anilor 60-70 când, sub influența țărilor din blocul comunist (în special U.R.S.S. și R.D.G.), arta fotografică avea să prindă și la noi. Dacă la Zalău, nu a mai rămas nimic în urma cercului foto, poate doar amintirile celor care au activat acolo ca și profesori sau ca și elevi / pionieri, în schimb, la Cehu Silvaniei, s-a păstrat aproape intactă baza materială din anii de glorie ai cercului. Asta pentru că, atunci când au fost casate obiectele de inventar, cineva a avut ideea de a nu le arunca, ci de a le depozita. Un gest lăudabil, ce poate sta la baza înființării unui Muzeu al Fotografiei Sălăjene, demers pe care l-am inițiat în urmă cu ceva timp și pe care-l promovez. Iată așadar, istoria Cercului Foto-Cineclub de la Cehu Silvaniei.

În anii ”epocii de aur” au fost înființate în orașe, Casele Pionierilor și Șoimilor Patriei, în care elevii de atunci, înregimentați în detașamente de ”Șoimi ai Patriei” sau ”Pionieri”, puteau să-și petreacă timpul liber în mod plăcut și util, prin frecventarea diferitelor cercuri. În Sălaj, aceste instituții au fost înființate în 1950 - Zalău, 1952 - Șimleu Silvaniei, 1969 - Jibou și 1970 - Cehu Silvaniei. [1]

La Cehu Silvaniei, Casa Pionierilor și Șoimilor Patriei, înființată în 1970, a funcționat în spațiul Ocolului Silvic până în 1971, apoi într-o anexă a Școlii generale în perioada 1972-1975. Din 1974 (parțial) și din 1978 (definitiv) Casa Pionierilor și Șoimilor Patriei Cehu Silvaniei (C.P.Ș.P.) s-a mutat în clădirea în care a funcționat până pe la 1884 un institut de credit maghiar. În același spațiu era și sediul raional al P.C.R. 

De-a lungul anilor, C.P.Ș.P Cehu Silvaniei a avut mai mulți directori: Pop Traian (1971-1972), Robu Vasile (1972-1973), Becheanu Victor (1973-1983), Pătrașcu Eugenia (1983-1986), Filip Rozalia (1986-1998), Tătar Ioan (1998-2003), Lazăr Ioan (2003-2005), Olăhuț Mirel (2005-2012), Gavra Augustin (2012-2021). Din anul școlar 2021-2022, Clubul Copiilor Cehu Silvaniei își pierde personalitatea juridică, fiind structură a Palatului Copiilor Zalău (director  prof. Gabriela Carmen Olar), fiind coordonat de către prof, Samel Ștefan. [2]

Încă de la înființare, în anul școlar 1970-1971, existau 5 catedre (4 ocupate de profesori / cadre didactice și 1 ocupată de director). Trei dintre catedre erau încadrate corespunzător, cu personal calificat, iar 2 erau ocupate prin cumul și plata cu ora. Astfel, directorul instituției, Pop Traian avea o normă de 8 ore (4 grupe - cercul de rachete). Cercurile erau conduse de Fazakas Alexandru cu o normă de 24 de ore (12 grupe - Cercul tehnic-creativ), Zoicaș Gavril - 24 ore (12 grupe - Cercul de traforaj), Pop Aurica - 10 ore (5 grupe - Cercul Mâini îndemânatice), Ardelean Horia - 10 ore (5 grupe - cercul Radio), Zugravu Aristotel - 10 ore (5 grupe - Cercul Foto), Ferenți Gheorghe - 6 ore (3 grupe - Cercul de Acordeon / orchestră) și Gall Ioan - 6 ore (3 grupe - Cercul de Grafică). Așa cum ne putem da seama, norma unui cadru didactic ce activa în cadrul C.P.Ș.P. era de 24 de ore, iar fiecare grupă constituită avea câte 2 ore / săptămână. Orele se desfășurau după-masă, dar și în zilele de sâmbătă și duminică. 

Încă de la înființarea C.P.Ș.P. Cehu Silvaniei, a existat un Cerc Foto - condus, în primul an de către învățătorul Zugravu Aristotel. Din trimestrul III al anului școlar 1970-1971, pe post a venit doamna profesoară Ilieș Rodica. [3] Din anul școlar 1971-1972, Cercul Foto avea să fie condus de către doamna profesoară Onaciu Ana, titulară pe catedra de istorie-geografie la Școala din Valea Loznii. [4] A activat la C.P.Ș.P Cehu Silvaniei, prin detașare, până la finalul anului școlar 1978-1979. Cercul Foto a purtat mai multe denumiri. La început s-a numit ”Foto-turism”, cel puțin așa reiese dintr-o decizie de detașare a doamnei profesoare Onaciu Ana.[5] Din anul școlar 1979-1980, cercul avea să se numească ”Foto-Cineclub” și avea să fie condus, până la desființarea lui în 2004, de către domnul profesor Tătar Ioan. 

Tătar Ioan a absolvit Institutul Pedagogic de 3 ani a Facultatății de Matematică-Fizică în anul 1972. A fost repartizat ca profesor de matematică, la Școala Gimnazială Giurtelec, comuna Hodod, județul Satu-Mare. Aici a predat matematică (clasele V-VIII) și fizică (clasele VI-VIII). În perioada 1973-1979 a fost responsabilul Comisiei metodice a profesorilor de matematică din comuna Hohod. În anul 1976 a susținut Examenul de definitivat iar în anul școlar 1977-1978 a participat la un curs de perfecționare organizat de I.C.P.P.D Cluj-Napoca. La Casa Pionierilor și Șoimilor Patriei Cehu Silvaniei ajunge prin transfer în anul școlar 1979-1980, ocupând catedra de coordonator al Cercului Foto-Cineclub. [6]

Aici avea să rămână până la finalul anului școlar 2003-2004, când, treptat, cercul foto s-a transformat în Cercul de ”Matematică Aplicată și Foto” apoi a dispărut din curriculumul Clubului Copiilor Cehu Silvaniei. Începând cu anul școlar următor, 2004-2005, pe postul transformat în Cercul de ”Matematică Aplicată” a venit doamna profesoară Tătar Veronica. 

În cei 24 de ani de existență a Cercului ”Foto-Cineclub”, din cadrul Casei Pionierilor și Șoimilor Patriei / Clubul Copiilor, sute de elevi au trecut prin cursurile pentru începători sau avansați. Spre exemplificare, iată o statistică a participării la acest cerc, în anul școlar 1883-1984:

• grupa 1: Luni, 13-15 = 17 elevi;
• grupa 2: Luni, 15-17 = 15 elevi;
• grupa 3: Miercuri, 12-14 = 17 elevi;
• grupa 4: Miercuri, 14-16 = 16 elevi;
• grupa 5: Miercuri, 16-18 = 15 elevi;
• grupa 6: Joi, 13-15 = 13 elevi;
• grupa 7: Vineri 13-15 = 15 elevi;
• grupa 8: Joi, 17-19 / Sâmbătă 15-17, alternativ = 14 elevi;
• grupa 9: Vineri, 15-17 = 16 elevi;
• grupa 10: Joi 15-17 = 15 elevi;
• grupa 11: Sâmbătă, 13-15 = 13 elevi;
• grupa 12: Duminică, 9-11 = 15 elevi

În total, în anul școlar 1983-1984, au frecventat Cercul ”Foto-Cineclub” un număr de 181 de elevi, din școlile din Cehu Silvaniei și din satele din jur. În anul școlar următor, 1984-1985, au fost 180 de elevi, cei mai mulți, continuând cursurile, iar alții, din clasele a V-a, fiind pentru prima dată. Tendința s-a păstrat, din documentele consultate, rezultând o medie de 175 - 180 de elevi pe an. După Revoluție, până la mijlocul primei decade a anilor 90, numărul de elevi a rămas relativ constant. Apoi, pe măsură ce interesul pentru frecventarea cercurilor din cadrul Cluburilor Copiilor a început să scadă, pe fondul existenței și a altor modalități de petrecere a timpului liber, numărul de elevi a scăzut și el. De exemplu, în ultimii ani de existență ai cercului, grupele de elevi erau la limită. În anul școlar 2002-2003, abia 86 de elevi mai frecventau cercul, care se numea deja ”Matematică Aplicată și Foto”. [7]

Domnul profesor Tătar Ioan, la fel ca toți profesorii din învățământul românesc, trebuia să-și realizeze proiectarea activității pe anul școlar în curs. Iată de exemplu cum era structurată materia predată, pentru grupele de performanță (avansați) în anul școlar 1987-1988, cu numărul de ore repartizate pe cele trei trimestre: [8]

1. Prelucrarea normelor PSI = 3 ore  (1+1+1);
2. Din istoria fotografiei = 2 ore (2+0+0);
3. Aparatul de fotografiat = 4 ore (4+0+0);
4. Materiale fotosensibile = 2 ore (2+0+0);
5. Fotografierea = 6 ore (6+0+0);
6. Laboratorul foto = 2 ore (2+0+0);
7. Procesul negativ = 4 ore (4+0+0);
8. Procesul pozitiv = 8 ore (4+4+0);
9. Tratări în și după procesul pozitiv = 8 ore (a+7+0);
10. Genuri fotografice = 4 ore (0+4+0);
11. Reproducerea fotografică = 4 ore (0+4+0);
12. Organizarea expozițiilor = 4 ore (0+4+0);
13. Diapozitivul alb-negru = 8 ore (0+2+6);
14. Fotografia alb-negru de la A la Z (recapitulare)
1. fotografia = 2 ore (0+0+2)
2. procesul negativ = 2 ore (0+0+2);
3. procesul pozitiv = 6 ore (0+0+6);
4. procesul revelator = 3 ore (0+0+3);
5. valorificarea pozelor = 2 ore (0+0+2)

Asemănătoare e și programa pentru grupele de începători, cu observația că sunt alocate mai multe ore pentru cunoașterea aparatului de fotografiat. Fiecare curs avea durata de 70 de ore anual.

Dotarea cu aparatură foto-video sau cu materiale consumabile necesare realizării orelor practice, rezultă din numeroasele liste de inventar care s-au păstrat. Nu o să redăm întregul conținut al acestor liste, vom prezenta de exemplu ce avea pe inventar Cercul Foto-Cineclub în anul școlar 1999-2000. Astfel, găsim două aparate de mărit foto color (mărcile Opemus și Krokus), aparat de proiecție, aparat de filmat, retroproiector, ecran de proiecție, exponometru, masă laborator, TV (marca Dynasty), antenă satelit, 9 aparate foto (mărcile Seagul, Zenit, Sputnik, Kiev, Kodac și Smena). Suma totală a mijloacelor fixe era de 369.669 lei iar a obiectelkor de inventar de 3.143.401 lei (la valoarea leului din acea perioadă). [9]

Elevii pregătiți de domnul profesor Tătar Ioan au participat, de-a lungul anilor, la diferite concursuri de profil. Dintr-un raport de activitate, pentru perioada 1980-1984, pe care-l semnează domnul profesor, aflăm că în anul 1983, elevii au obținut următoarele rezultate la concursul ”Sub flamura partidului, creștem o dată cu țara” din cadrul Festivalului Național ”Cântarea României”, următoarele rezultate: la faza județeană - 7 premii I, 3 premii II și 3 premii III. 

În arhiva Cercului ”Foto-Cineclub” s-au păstrat și câteva diplome, dar și trofee obținute la diferite concursuri. Dintre acestea amintim: ”Primăvara pionerească Jibouană” - ediția a IV-a, 1988 (premiul III) sau ”Cutezătorii” Bistrița, 1987. De asemenea s-au păstrat fotografii trimise spre jurizare la diferite concursuri din țară.

Pe lângă activitatea competițională, în spiritul vremurilor de dinainte de Revoluție, elevii coordonați de domnul profesor au realizat, pe hârtie foto, felicitări cu ocazia unor evenimente agreate de regimul comunist. Găsim astfel felicitări de Anul Nou sau de 8 Martie. Abia după Revoluție, odată cu câștigarea libertății de exprimare, sunt permise realizarea felicitărilor cu ocazia sărbătorilor religioase - Crăciun sau Paște.

Însă cel mai important aspect este că, prin punerea în practică a cunoștințelor teoretice studiate, elevii au reușit să surprindă aspecte din viața cotidiană a orașului Cehu Silvaniei sau a locurilor limitrofe. Aceste fotografii păstrate pe suport de hârtie, dar și pe sute de role de film, se constituie într-o veritabilă sursă documentară. Desigur, se adaugă numeroasele fotografii ce surprind activitatea pionierilor / elevilor de la celelalte cercuri ale Casei Pionierilor / Clubului Copiilor.

Arhiva fostului Cerc ”Foto-Cineclub” de la Cehu Silvaniei, poate constitui baza unui viitor Muzeu al Fotografiei Sălăjene. Rămâne doar să identificăm sursele de finanțare care să ne permită amenajarea expoziției.  

Surse bibliografice:

[1] - Casele Pionierilor din R.S.R Micromonografii. București, 1971;

[2] - Cartea de Onoare a Clubului Copiilor Cehu Silvaniei;

[3] - Statele de funcții pe anul școlar 1970-1971; 

[4] - Statele de funcții pe anii școlari 1971-1979; 

[5] - Decizia Inspectoratului Școlar Sălaj, nr.56/1976;

[6] - Memorie de activitate (olograf), datat 8 august 1980; 

[7] - cataloage de prezență; 

[8] - planificare calendaristică pe anul școlar 1987-1988;

[9] - liste de inventar pentru anul școlar 1999-2000;