Au trecut 7 săptămâni din acest an școlar. S-a încheiat primul modul, pardon... primul interval de învățare. Nici nu mai știi cum să-i spui. Nu era mai simplu cu trimestre sau semestre? Până la urmă dascălii se vor obișnui și cu această structură, e al doilea an în care se aplică. Întrebarea este dacă "specialiștii" din educație vor studia impactul acestei structuri, în rândul elevilor și al dascălilor. Sau ne ghidăm după zicala mioritică, transformată de regimul de tristă amintire în virtute - "pauzele lungi și dese / cheia marilor succese".
Nu zic, este binevenită vacanța asta! Noi, cei din învățământul secundar și liceal n-o aveam până nu demult. Zic că e binevenită pentru că deja, după doar 7 săptămâni, dascălii au obosit. Mai ales cei care sunt și diriginți. Se vede oboseala în ochii lor. Nu elevii sunt de vină, îmi place să cred că majoritatea covârșitoare a celor din sistemul de învățământ le place să lucreze cu copiii, cu adolescenții. Și, credeți-mă, e cea mai faină meserie din lume! Au obosit pentru că birocrația sistemului îi obligă să-și canalizeze o bună parte din energie înspre probleme ce nu țin de meseria lor.
A fost nebunie în toate școlile cu elevii navetiști. Nu știu de ce trebuie școala să se ocupe de problema asta. Ce am de a face eu, dascăl, cu transportul elevilor? Și bine ar fi dacă normele de aplicare a legilor făcute pe genunchi nu s-ar schimba în fiecare an.
Apoi a fost problema spinoasă a burselor. Nu mai comentez și eu situația aberantă la care s-a ajuns, dând bursă "de merit" unor elevi cu medii sub 5, doar pentru că, din pix, cineva a hotărât să dea burse, repet, "de merit", la o treime din elevii unei clase. Deja presa a semnalat zeci de cazuri aberante ce compromit semnificația reală a cuvântului "merit". Asta nu ar fi fost nimic, dar mai sunt o grămadă de burse. De ce trebuie școala să se ocupe de asta? De ce a fost transformat profesorul diriginte și colegii din comisiile de burse în asistenți sociali? De ce?
Nu sunt de acord nici cu sistemul prin care în România încurajăm nemunca, dar asta e altă problemă. Că vrei tu guvern să dai bani (pe care nu-i prea ai) e treaba ta. Dar de ce nu se ocupă de problemele sociale (vorbim de burse sociale) instituțiile statului cu responsabilități în domeniu. Sau direcțiile, ori cum s-or fi numind ele, din primării. Școala se poate ocupa, firesc, de bursele ce au legătură cu performanțele școlare.
Mai urma să ne pună să-i testăm antidrog pe elevi. Sau să-i căutăm prin buzunare. Nu e treaba dascălilor! Ei au altă menire. Sau nu mai contează, în an pre-electoral, altceva decât "cumpărarea" voturilor? Că prea miroase a populism politic ce se întâmplă. Și mai e ceva. Unde ne sunt liderii sindicali, până mai ieri vocali? De ce lasă ca dascălii să fie terfeliți și prin sarcini care nu ar trebui să fie în atribuțiile lor? Am un răspuns: de aia!
Dascălii sunt obosiți! Pentru prima dată, după mulți ani, mă bucur de venirea vacanței. Nu vreau să par patetic, dar niciodată nu mi-au plăcut primele zile de vacanță. Și știți de ce? Parcă se rupe ceva din ceea ce ai reușit să legi cu elevii tăi. Sălile de clasă pustii, clopoțelul ce sună în vad, pustietatea de pe coridoare, toate acestea îmi creează un sentiment de tristețe. Dar de data aceasta mă bucur, poate mai tare decât elevii mei. Am obosit! De fapt, sistemul m-a obosit!
Nu vă faceți probleme, îmi revin repede. La fel ca toți colegii mei. Știu asta! Mereu și mereu ne-am reîncărcat bateriile și am luat-o, cu entuziasm, de la capăt. O vom face și de data aceasta. Dar, pentru Numele lui Dumnezeu, lăsați-ne să ne facem meseria! Lăsați-ne să fim profesori!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu