Indiscutabil, România are multe locuri deosebite, unele intens popularizate de către agențiile de turism, altele mai puțin cunoscute. Unele sunt vizitate de mii sau chiar sute de mii de turiști într-un sezon, altele sunt uitate și ocolite de către aceștia.
În cea de a doua categorie se încadrează și Cetatea de la Bologa. Localitatea cu același nume se află în județul Cluj, nu departe de Huedin pe drumul european E 60 care duce la Oradea. Se pare că aici a existat un castru roman numit Resculum, garnizoana cohortei II Hispanorum. Nu a mai rămas mare lucru din acest castru, zona fiind teren agricol.
Dar cum intri în localitate, după ce lași drumul european și o iei la stânga, este imposibil să nu vezi pe partea dreaptă, sus pe un deal, ruinele unui turn de cetate. Este vorba de Cetatea Bologa. Cetatea a fost un punct strategic pe drumul ce duce la Oradea, fiind folosită de către localnici ca refugiu în vremuri de restriște. Se pare că a aparținut regelui Ungariei Sigismund de Luxemburg (1368-1437) și a fost donată împreună cu castelul Bran lui Mircea cel Bătrân după semnarea în anul 1399 a tratatului de alianță împotriva Imperiului Otoman. (sursa: wikipedia)
În primăvara anului 2007, am vrut să văd cetatea cu ochii mei. M-am abătut de la drumul european, am intrat localitatea Bologa după ce am traversat calea ferată și am lăsat mașina lângă fosta cooperativă (magazin alimentar). Drumul până la cetate nu este greu, se face rapid în 10-15 minute. De la depărtare impresionează turnul ce s-a mai păstrat din cetate, semn că pe vremuri aceasta era falnică.
Odată ajuns lângă turn, ești impresionat de înălțimea acestuia și de robustețea zidului de piatră. Se poate pătrunde în interiorul turnului, există chiar și o scară circulară, îngustă care urcă până unde probabil era primul nivel. Din mijlocul turnului, albastrul cerului pare mult mai frumos. E ca și cum ai fi într-un puț, într-o fântână.
Crenelurile de observare și tragere în zidul cetății sunt destul de bine conservate. Sunt amplasate în puncte strategice de unde se poate observa foarte bine zona. Zidurile vechi de piatră se luptă cu vegetația care încet dar sigur câștigă teren pe an ce trece.
Ferestrele mari, ce se deschid în ziduri sunt boltite, piatra este așezată aidoma cărămizilor, realizând un arc de susținere. Peisajul de la poalele munților Vlădeasa este spectaculor și încântă privirea.
Este păcat că autoritățile locale nu pun în circuit turistic ceea ce a mai rămas din falnica cetate de odinioară. Cu minim de efort s-ar putea curăța zona de vegetația care a crescut printre ziduri, s-ar aduna gunoaiele lăsate în urmă de așa zișii turiști și s-ar putea amenaja un punct de informare turistică. Sunt convins că atunci, autocarele cu turiști nu ar întârzia să apară.
Până atunci, nu vă rămâne decât să căutați informații pe internet și să vă luptați cu vegetația care năpădește ruinele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu