Sălajul turistic

În anul 2006, când pregăteam vizita din Italia, în cadrul proiectului Comenius ”Europa fără frontiere”, am realizat pentru prima dată că județul Sălaj nu are niciun ghid turistic, niciun pliant de promovare, deși are atâtea de oferit. Nu înțelegeam de ce nu găsesc o hartă turistică sau un pliant la fel ca în alte județe. Are Sălajul mai puțin de oferit? Nu are obiective turistice? 

Județul Sălaj are foarte multe de oferit. La doi pași de Zalău se află cel mai bine conservat sit arheologic din epoca romană,de pe teritoriul României: castrul de la Porolissum. Aici s-au efectuat numeroase săpături arheologice care au scos la lumină obiecte și construcții din epoca romană.

 Apoi sunt castrele romane de la Buciumi, Românași, Jibou; cetatea medievală de la Almaș; ruinele cetății de la Șimleu Silvaniei; castelul Wesselenyi de la Jibou. Sălajul este recunoscut și prin numeroasele Biserici de lemn datând din secolele XVI-XIX, majoritatea aflate pe lista patrimoniului național. Se pare că numărul acestora îl depășește pe cel al bisericilor de lemn din Maramureș.

Mai există în Sălaj numeroase alte biserici, adevărate opere de artă, de o valoare inestimabilă: Biserica Reformată din Crasna în stil gotic cu picturi de la 1736, Mănăstirea Benedictină din Șimleu Silvaniei (1300), Biserica Reformată din Almașu cu tavan pictat (1640). Sau mănăstirile de la Strâmba sau Bic, adevărate oaze de spiritualitate. 

Grădina Botanică ”Vasile Fati” de pe lângă Centrul de Cercetări Biologice din Jibou este poate cel mai mediatizat obiectiv turistic al județului. Acvariul amenajat în incinta gradinii este de-a dreptul spectaculos.

Și din punct de vedere al zonelor peisagistice, județul Sălaj are cu ce se mândri. Amintesc doar de zona Tusa-Barcău, valea Someșului, Poiana Narciselor de la Racâș, Grădina Zmeilor (aici se gaseste un articol scis de Déak Zoltan), pădurea Lapiș etc.

Potențialul turistic al județului nu este nici acum pe deplin pus în valoare. În ultimii ani au apărut diverse lucrări care popularizează obiectivele turistice ale județului: excepționala lucrare ”Bisericile de lemn din Sălaj”, autori Ileana Petrean-Păușan, Gheorghe Chende-Roman, Ioan Ghiurco; ”Descoperim Sălajul” – o colecție de articole semnate de Déak Zoltan; albumul bilingv editat de D.J.C.C.P.C.N ”Biserici de lemn”, ”Ghidul ariilor naturale protejate din județul Sălaj” autori Ioan Abrudan și Aurel Medve; ”Curiozități sălăjene” autor Görfi-Déak György etc.  Dar cu toate acestea, încă nu există un pliant de promovare turistică a județului sau o hartă turistică care să poată fi achiziționată de la orice chioșc de ziare.

Este adevărat că în ultimii ani, parcă s-a mișcat ceva. Inițiativa Consiliului Județean Sălaj de promovare a tradițiilor culturale, istorice și etnografice începe să dea roade. Există chiar un studiu de promovare turistică pe site-ul Consiliului Județean și un film de promovare bine realizat. Sub sloganul ”pentru Sălaj” au fost organizate o serie de evenimente: ”Satul Sălăjean”, ”Festivalul Zilele Romane”, ”Porolissum Fest” . Dar nu înțeleg de ce autoritățile locale și cele județene nu-și dau mâna în organizarea de evenimente comune și nu separate. În anul 2011 Primăria municipiului Zalău și Consiliul Local Zalău au organizat evenimentele ”Zilele Cetății” și ”Festivalul roman Zalău-Porolissum”, în timp ce Consiliul Județean Sălaj a organizat separat ”Zilele Romane”. Ce să înțeleagă sălăjenii sau turiștii din asta? Că nu suntem în stare să promovăm împreună același eveniment?

Îi înțeleg mâhnirea abia disimulată a neobositului Deak Zoltan în articolul ”Sălajul turistic pe hârtie”.

Iată de ce în rubrica ”Sălajul Turistic” voi încerca să aduc în prim plan locuri, evenimente, monumente istorice sau de arhitectura, zone de interes turistic. Sper ca prin acest demers să pun și eu atât cât îmi stă în putință, umărul, la promovarea turistică a județului.