Ziua Culturii Naționale marcată la Zalău

Începând cu anul 2010, ziua de 15 ianuarie - ziua nașterii ”poetului nepereche” Mihai Eminescu (1850-1889) a fost aleasă ca Ziua Culturii Naționale. De atunci, în fiecare an, Ziua Culturii Naționale reprezintă un bun prilej pentru instituțiile culturale de a desfășura o serie de evenimente specifice. Până la urmă este și firesc, ca aceste instituții a căror obiect de activitate se înscrie în ceea ce numim generic cultură, să dea tonul. Normal ar fi ca publicul larg să se implice și el, fie și doar prin participarea a aceste activități. Mai ales acum, în Anul Centenarului. La Zalău, principalele instituții culturale - amintim aici Muzeul Județean de Istorie și Artă al Județului Sălaj, Biblioteca Județeană ”Ioniță Scipione Bădescu” Sălaj, Direcția Județeană pentru Cultură sau Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj - au inițiat și desfășurat activități menite să marcheze această zi.

Din păcate pentru mine, prins cu probleme legate de profesia mea (de astăzi am revenit din vacanță), am reușit să ajung, pe fugă, doar la două evenimente. Așa că le voi prezenta doar pe acestea.

Clio Box - oxpoziție inedită
Primul eveniment la care am participat a fost vernisajul unei inedite expoziții organizată de Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, expoziție intitulată ”Clio Box”. Însăși titlul expoziției are darul de a incita. Clio este, așa cum probabil se știe din mitologia greacă, muza istoriei, una dintre cele nouă muze, fiica lui Zeus și a Mnemosynei. Titlul expoziției duce cu gândul la ”cutia istoriei” și ideea de a o deschide și de a vedea ce conține aceasta, este la fel de incitantă. 

Afișul expoziției avea darul de a te lămuri despre ce urma să vezi: ”Clio Box. Secole de istorie din depozite și cutii într-o expoziție altfel”. Dar cine-și închipuia că vei da de un zid format din cutii printre care sunt ”ascunse” 20 de exponate, piese de muzeu ce acoperă o perioadă istorică extrem de mare, de la daci până aproape de vremurile noastre?

Zidul de cutii: o expoziție altfel. Sursa foto: colecția personală Horea Pop

În cuvântul său rostit la vernisajul expoziției, doamna dr. Corina Bejinariu - managerul Muzeului Județean de Istorie și Artă al Județului Sălaj a spus printre altele: ”Sper să gustați această modalitate de expunere și această formă de invitație la călătorie în timp, pentru că până la urmă Clio Box este despre poveștile istoriei, despre poveștile pe care le găsim într-o cutie de muzeu și desigur, despre ce înglobează, despre ceea ce spune despre noi piesa de muzeu”.

Ideea unei astfel de expoziții i-a aparținut domnului dr. Horea Pop - cercetător științific și șeful secției de cercetare științifică din cadrul Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău. Horea Pop, care purta un tricou cu celebrul ”The Wall” al celor de la Pink Floyd, a precizat: ”Nu încercăm să ne ascundem în spatele unui zid ca cei de la Pink Floyd ci am pus piesă cu piesă pentru a construi un zid care să fie temelia cunoașterii istoriei de care noi ne ocupăm.”  De altfel conceptul expoziției - care trebuie spus se adresează deopotrivă elevilor cât și adulților - este acela de a-i face mai iscoditori, de a căuta, de a cerceta. 

Îmbucurător este faptul că la vernisaj au fost prezenți un număr mare de persoane, adulți și elevi deopotrivă. Iar cei care doresc, pot vizita expoziția de la Galeria de Artă ”Ioan Sima” până pe data de 4 februarie 2018.

Habă la Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj
Păstrând o tradiție, aceea de a marca Ziua Culturii Naționale printr-un eveniment etnografic, în sălile ce găzduiesc expoziția de artă populară și interioare țărănești din cadrul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, a avut loc o habă / șezătoare. Și-au dat întâlnire iubitori ai tradițiilor autentice românești, specialiști, rapsozi și meșteri populari, voluntari ai diferitelor proiecte etnografice dar și simpli curioși. 

Evenimentul a fost organizat de Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj cu sprijinul Asociației de Dezvoltare Comunitară ”Sălaj Plus”, cu participarea Școlii Populare de Artă (clasele de cusut-țesut și design vestimentar) și al Ansamblului folcloric ”Meseșul”. 

Doamna dr. Camelia Burghele etnolog, autor al seriei de 10 volume ”Satele sălăjene și poveștile lor”, a prezentat aspecte ce țin de modul în care se organiza pe vremuri o habă. A fost o adevărată incursiune în timp. Apoi, reprezentanți ai Ansamblului folcloric ”Meseșul” au interpretat o suită de dansuri populare din diferite zone etnografice ale Sălajului. A fost semnalul la care doamnele îmbrăcate în superbe costume populare s-au apucat de lucru: de cusut, de țesut la război, de depănat sau de tors. Printre stimatele doamne, pata de culoare a fost  Ilieș Bogdan Alex - cunoscut meșter popular sălăjean.

Cele trei săli ale Muzeului etnografic s-au dovedit a fi neîncăpătoare pentru cei adunați să marcheze prin tradiții și obiceiuri cu specific etnografic Ziua Culturii Naționale. Doamna Grația Pop - rapsod și meșter popular, proprietara unei case muzeu la Ciumărna, a condus haba, interpretând alături de un grup venit de peste Meseș, de la Ciumărna, o serie de cântece ce se cântau pe vremuri în habă.

Inedită și interesantă a fost prezența grupului de voluntari ai proiectului ”Zestre Contemporană”, inițiat și coordonat de doamna Alina Zară Prunean. Împreună cu comunitatea din Bădăcin, în anul Centenarului, i-au adus un omagiu marelui Iuliu Maniu, prin realizarea unor batiste inspirate din piesele originale din muzeul din satul natal, batiste având semnătura sau monograma lui Iuliu Maniu și a Clarei Maniu. 

Nu au lipsit nici bucatele tradiționale specifice unor astfel de evenimente: coptături, cozonac,pancove, mălai dulce, sărățele sau plăcinte. 

Iată așadar două evenimente frumoase, care și-au dorit să aducă în atenția publicului zălăuan și altceva decât poezie eminesciană. Căci, așa cum bine remarca Daniel Săuca - managerul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj
”Ziua Culturii Naționale ar trebui să vorbească și despre toți lucrătorii din instituțiile publice de cultură, despre toți artiștii (instrumentiști, vocali, vizuali ai) țării, despre rapsozii și meșterii populari, despre profesorii și învățătorii iubitori de cuvinte, despre preoții care cred și în cultură, despre ziariștii prieteni ai artelor, despre poeții, prozatorii, dramaturgii, eseiștii, traducătorii, actorii, regizorii, cercetătorii, publiciștii, muzeografii, istoricii români de-a lungul timpului. Ziua Culturii Naționale - pornind de la simbolul național Mihai Eminescu - ar trebui să nu fie doar un prilej de emis lozinci patriotarde, ci și un moment de introspecție despre destinul Culturii, despre ceea ce merită făcut în continuare, despre problemele și speranțele celor care lucrează în instituțiile de cultură, despre grija față de cultura minorităților naționale. În Anul Centenar, Ziua Culturii Naționale e și un prilej de a ne înclina în fața celor au crezut și cred în Cultură!”