Biblioteca Arhiepiscopală din Eger, un exemplu de urmat

Articolul ”Comoara din Zalău” publicat pe blog în data de 11 noiembrie 2013, a stârnit interesul unui public numeros. În doar 3 zile, articolul a atras peste 2000 de vizualizări de pagină, un record absolut în cei aproape doi ani de existență ai blogului. În articolul respectiv, făceam la un moment dat o comparație între ”comoara din Zalău” - așa cum am numit eu Biblioteca Documentară a Casei Corpului Didactic Sălaj și o bibliotecă similară din Eger, Ungaria. Desigur, trebuie păstrate proporțiile atât din punct de vedere al ”comorilor” pe care cele două biblioteci îl adăpostesc cât și asupra dimensiunii acestora. Pentru a avea un termen de comparație, care nu trebuie să știrbească cu nimic valoarea fondului de carte existent la Zalău, vă prezint în articolul de față Biblioteca Arhiepiscopală din Eger pe care am avut ocazia să o vizitez în 2009.

Despre orașul maghiar Eger am scris un articol pentru cluj.travel (care a fost preluat și de pagina electronică a ziarului Transilvania Reporter) și poate că voi reveni cu un articol mai amplu pe blog. Fără a insista acum pe acest subiect, pot spune totuși că este unul dintre cele mai frumoase orașe ale Ungariei, dacă nu chiar ale Europei Centrale și de Est. Sunt câteva caracteristici care fac din acest oraș o atracție turistică de primă mărime. În primul rând, aici se găsește o cetate foarte bine conservată, care a intrat în istorie datorită cărții ”Stele din Eger” (Egri csillagok) a scriitorului maghiar Gárdonyi Géza, în care sunt glorificați apărătorii cetății Eger, conduși de legendarul căpitan Dobó István. Aceștia au rezistat mai bine de o lună în fața oștilor otomane mult mai numeroase. De altfel, în memoria căpitanului, în piața ce-i poartă numele (Dobó tér) se află statuia ecvestră a acestuia. Nu departe, în aceeași piață, lângă intrarea în Biserica minoriților ”Sfântul Anton din Padova”, o altă statuie evocă lupta dintre maghiari și turci din anul 1552. Orașul mai este recunoscut și pentru că aici se află cel mai nordic minaret din Europa dar și pentru a doua cea mai mare Basilică Catolică din Ungaria. Dacă mai adăugăm că aici, la Eger este centrul meșteșugarilor în fier forjat sau că este locul unuia dintre cele mai celebre vinuri ungurești, Egri Bikaver (Sânge de Taur), avem imaginea aproape completă a potențialului turistic al orașului.

Statuia lui Dobó István. În fundal se vede cetatea din Eger

Minaretul din Eger văzut din cetate

Basilica Arhiepiscopiei din Eger, a doua cea mai mare din Ungaria

Față în față cu impunătoarea Basilică Arhiepiscopală, construită în stil clasicist datând din secolul al XIX-lea, se află o superbă clădire în stil baroc. Aceasta atrage atenția prin maiestuozitatea sa și prin turnul ce se înalță dincolo de fațada principală. Este Lyceum sau Institutului Pedagogic, iar turnul ce se vede este Specula - observatorul astronomic al liceului deschis în 1771 și proiectat de Miksa Hell. Institutul Pedagogic, sau Colegiul Eszterházy - cum se mai numește a fost proiectat de József Gerl și Jakab Fellner și construit între anii 1765-1785 fiind un exemplu remarcabil al stilului Zopf (variantă a stilului arhitectural roccoco). 

Institutul Pedagogic din Eger

Colegiul Eszterházy (Institutul Pedagogic) văzut dintre coloanele Basilicii Catolice

Dincolo de funcția didactică evidentă pe care o are clădirea, aceasta este un veritabil punct de atracție turistică datorită celor trei fresce remarcabile din secolul al XVIII-lea ce se găsesc în sălile acesteia. Doar una dintre aceste săli este deschisă publicului. Este vorba despre sala ce adăpostește Biblioteca Arhiepiscopiei din Eger (Főegyházmegyei Könivtár). Se găsește la primul etaj al clădirii, a cărei coridoare amintesc de sediul central al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Un afiș cu planul construcției indică direcția în care se află muzeul. Da, biblioteca de aici este un veritabil muzeu. Pe holuri sunt încastrate în pereți tot felul de plăcuțe omagiale sau memoriale ce amintesc de personalitățile orașului. Dau și de plăcuța ce-l omagiază pe scriitorul Gárdonyi Géza. 

Când credeam că m-am rătăcit pe holurile instituției, văd un indicator realizat, cum altfel decât din fier forjat, ce amintește de meșteșugul care a făcut celebru orașul (apropo, dacă ajungeți la Eger să nu ratați celebra poartă de fier forjat Fazola Kapu). 

Când intri în Bibliotecă, primul lucru pe care-l vezi este mobilierul masiv din lemn de stejar ce îmbracă pereții până sus, unde biblioteca continuă cu o minunată galerie. Rafturile ce adăpostesc zeci de mii de volume aranjate frumos, a fost executat între anii 1778-1780 de către tâmplarul Lotter Tamás pe baza proiectului lui Fellner Jakab. Apoi, privirea urcă până sus pe tavan unde dă de una dintre cele mai frumoase fresce pe care am văzut-o vreodată. Scena, de un realism frapant, reprezintă ședința festivă a consiliului ecumenic din Trient, ținut între anii 1545-1553. Scena este atât de vie încât ai impresia că toți ochii personajelor te urmăresc, în orice colț te-ai găsi. Este redat cu măiestrie bolta unei catedrale gotice, impresia pe care o ai privind-o este aceea că te afli într-o veritabilă catedrală, într-un templu. O catedrală a cunoașterii, un loc al spiritualității și științei ce emană printre miile de volume legate în piele. 

Biblioteca masivă de lemn de stejar

Fresca de mari dimensiuni de pe tavanul bibliotecii

Scena îl reprezintă pe teologul iezuit spaniol Salmeron ce ține o prelegere. În fața lui, secretarul Consiliului Ecumenic redactează procesul verbal, în timp ce în fața tribunei stă delegatul împăratului romano-german, marchizul Vegil de Quisiones îmbrăcat în veșminte regale. La stânga tribunei sunt patru cardinali, ce prin încredințarea papei au prezidat ședințele consiliului. Urmează apoi, delegații marilor puteri, printre care și episcopul de Pécs Draskovich György. La dreapta tribunei sunt delegații laici a marilor puteri, iar deasupra lor un lung șir de episcopi și arhiepiscopi. În partea cealaltă a tabloului sunt reprezentanții clerului monahal. Consiliul Ecumenic de la Trient a pus bazele Contrareformei Catolice, pe fresca de la Eger se văd clar cărțile ”ereticilor” Luther și Zwingli lovite de fulger.

După ce mă satur de admirat opera de artă de pe tavan și gâtul începe să mă doară de la atâta uitat în sus, observ imensitatea bibliotecii. Lângă rafturile înalte văd o scară de lemn, care facilitează accesul la cărțile de sus. Remarc detaliul balamalei de fier forjat ce contrastează cu lemnul scării. Dau o roată cu privirea și abia acum remarc că într-un colț discret, în spatele unui birou stă o doamnă care nu ne-a deranjat deloc din extazul vizual care cred că a durat minute bune. Pesemne că este obișnuită cu astfel de ”gură cască”. Ne îndeamnă politicos să vizităm exponatele aflate în vitrine protejate de sticlă groasă. Sunt printre cele mai atractive cărți pe care le are biblioteca. Și, aici la Eger, există o ”comoară”. Sunt peste 160.000 de cărți ecleziastice și laice, multe dintre ele alcătuind fondul Eszterházy. Colecția de carte veche cuprinde nenumărate volume din secolele XVI-XVIII printre care merită amintite cele 34 de codice medievale sau cele 100 de incunabule de dinainte de 1500. În vitrină admir cărți de astronomie, de biologie sau geografie care conțin gravuri foarte expresive. 

Admir pagini din Divina Comedia  a lui Dante, din Vetus Testamentum  (un codex vechi din 1478) sau dintr-una din primele ediții ale vechiului testament scris în limba maghiară din 1625. 

Vetus Testamentum

Vechiul Testament din 1625

o pagină din Divina Comedia

cărți vechi din colecția bibliotecii

carte de anatomie din 1739

Biblioteca Arhiepiscopală din Eger este renumită și pentru că deține o colecție de 207 scrisori ale lui Mikes Kelemen, om politic și eseist maghiar din Transilvania ce s-a remarcat prin activitatea sa antihabsburgică. L-a însoțit în exilul otoman pe Principele Francisc Rakoczi I. Celebrele sale ”scrisori din Turcia” stau la baza prozei literare maghiare.  De asemenea, biblioteca din Eger deține și unica scrisoare a lui Mozart aflată pe teritoriul Ungariei.

singura scrisoare a lui Mozart aflată pe teritoriul Ungariei

Fără îndoială, Biblioteca Arhiepiscopală din Eger conține multe alte ”comori”. Mi-a plăcut faptul că văzând curiozitatea noastră, bibliotecara ne-a dat un set de foi aflate în folii de plastic, unde în diverse limbi era o scurtă descriere a bibliotecii și a colecției sale. Mare mi-a fost mirarea să descopăr și un text în limba română (e adevărat că erau greșeli de ortografie - dar asta contează mai puțin). Experiența vizitării bibliotecii, a fost una deosebită. Oricine are drum pe acolo nu ar trebui să rateze o astfel de ocazie, mai ales că vizita este gratis. Singura rugăminte a doamnei bibliotecar a fost să lăsăm câteva rânduri în cartea de oaspeți.

Cu speranța că am reușit să surprind ineditul și frumusețea unei biblioteci deschisă publicului larg, îi las pe cei interesați să obțină mai multe informații direct de pe site-ul dedicat acesteia. Poate, nu peste multă vreme și Biblioteca Documentară de la Zalău, va arăta la fel!