Foto travel: Comemorarea lui Fadrusz János la Zalău

Zilele trecute s-a consumat primul eveniment în care blogul Foto-Travel s-a implicat în calitate de organizator. Este vorba despre dezbaterea ”Fadrusz János un destin legat de Transilvania. 110 ani de la moartea sculptorului”, ce a avut loc marți 5 noiembrie 2013 în sala ”Dialoguri Europene” a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj. Organizatori au fost, alături de blogul Foto-Travel, Centrul de Cultură și Artă și grupul de facebook ”Amintiri despre Zalău”. Ideea organizării unui astfel de eveniment a venit din nevoia de informare a publicului referitor la viața și opera unui sculptor care, prin operele sale a remodelat aspectul urban al orașelor transilvănene Zalău și Cluj.

Ideea proiectului a prins și s-a bucurat de sprijinul domnului Daniel Mureșan, directorul cotidianului ”Magazin Sălăjean”, un împătimit colecționar și un pasionat cercetător al istoriei locale. Împreună am pus ”pe roate” acest proiect ce și-a propus de la început să se adreseze mediilor culturale românești, în care, din păcate se cunosc prea puține lucruri despre sculptorul Fadrusz János. Am adunat în jurul ideii pe László László - profesor de istorie la Colegiul Național ”Silvania” Zalău și pe Györfi Deák György - bibliotecar la Biblioteca Orășenească Jibou. Fiecare dintre aceștia au publicat de-a lungul anilor articole legate de viața și opera lui Fadrusz János, deci cunoșteau în bună măsură subiectul. De asemenea am abordat-o pe doamna Lakó Eva - fost muzeograf la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, care s-a bucurat să ne ajute cu informații despre unul din monumentele de odinioară, operă a sculptorului Fadrusz, distrus de comuniști în 1968. Evenimentul pe care ni-l doream începea să se contureze. Am mers pe ideea organizării unei dezbateri, sperând că subiectul va prinde la public și că se va bucura de o prezență numeroasă.

S-a desfășurat și o campanie de presă, prin care evenimentul a fost promovat. Afișul, realizat de către Kulcsár Ferenc - unul dintre cei mai buni designeri din Sălaj, a fost distribuit atât în mediile culturale românești, prin intermediul doamnei Doina Cociș - directorul executiv al Direcției Județene pentru Cultură Sălaj și al domnului Daniel Săuca - manager al Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, dar și în mediile culturale maghiare prin intermediul doamnei Kerekes Edit. Ideea a fost binevenită, dovadă fiind prezența în număr mare atât a românilor cât și a maghiarilor. De asemenea, pe rețelele de socializare s-a promovat intens evenimentul. Un rol aparte l-a avut și presa scrisă, în perioada premergătoare evenimentului apărând o serie de articole. Astfel, ”Magazin Sălăjean” a publicat articolul ”Viața și opera sculptorului Fadrusz János în dezbatere la Zalău” iar ”Sălajul pur și simplu” a publicat articolul ”Viața lui Fadrusz János, sculptorul ansamblului monumental Matia Corvin din Cluj și a statuii baronului Wesselényi din Zalău, în dezbatere publică”. Un alt articol similar a apărut și în cotidianul Sălăjeanul, intitulat ”Expoziție de fotografii și cărți poștale vechi”. Ecourile evenimentului au trecut granița județului, un articol apărând și în ziarul ”Gazeta de Nord-Vest” cu titlul ”Sălăjenii marchează 110 ani de la moartea sculptorului Fadrusz János”.

Evenimentul în sine, care s-a dorit a fi începutul unei mișcări a societății civile, s-a desfășurat sub forma unei dezbateri privind viața și opera sculptorului Fadrusz János. Dezbaterea a fost deschisă de domnul Daniel Săuca care a reiterat faptul că inițiativa organizării unui astfel de eveniment a venit dinspre mediul virtual, nominalizând grupul ”Amintiri despre Zalău” și blogul Foto-Travel. Daniel Săuca: ”Mă bucur că acestă inițiativă venită din afara mediului instituțional a putut să fie împlinită astăzi, și m-aș bucura ca asemenea dezbateri extrem de importante, legate de istoria orașului și de istoria județului să se desfășoare în cât mai multe locuri. Poate așa și cei care se ocupă de conducerea orașului, a județului, instituțiile ar fi mai aproape de opinia publică, de opiniile din mediul virtual”.

Daniel Săuca în deschiderea evenimentului

Primul care a deschis seria prelegerilor a fost domnul profesor László László de la Colegiul Național ”Silvania” din Zalău. Acesta a prezentat două materiale intitulate ”Relația lui Fadrusz János cu Zalăul” și respectiv ”Prezentarea Albumului memorial dedicat festivității de dezvelire la Zalău a statuii baronului Wesselényi Miklós”. În primul material prezentat, profesorul László László a descris contextul istoric în care oficialitățile locale ale Zalăului de acum mai bine de 110 ani au decis ridicarea în centrul orașului a unei statui a baronului Wesselényi Miklós - fiul. Cu precizia cercetătorului, în sprijinul afirmațiilor au fost aduse extrase din presa vremii, în special din ziarul Szilágy care, în 1902 dedica pagini ample procesului de ridicare a grupului statuar. S-a vorbit și despre viața sculptorului, făcându-se referiri la legătura acestuia cu orașul de sub Meseș. ”Zalăul n-a fost niciodată buricul lumii și niciodată nu va fi. Este un oraș de provincie așa cum a fost și la începutul secolului al XIX-lea. În comparație cu Bratislava sau Cluj, unde au fost statui ale lui Fadrusz, Zalăul este net inferior. Din acest punct de vedere, a fost un efort deosebit de mare al conducerii de acum 120 de ani care și-a dorit un astfel de monument” - este de părere profesorul László László. S-a subliniat și faptul că Zalăul a fost singurul oraș care a adăpostit două din operele renumitului sculptor, din păcate astăzi se mai păstrează doar una. Și cea de a doua prelegere, legată de Albumul Memorial ”Emlékkönyv a nagy Wesselényi Miklós báró Zilahi szobrának leleplezési ünnepségéről”, a fost de asemenea foarte interesantă. A fost prezentată versiunea digitală a albumului, ce a apărut la Zalău în anul 1903.

profesorul László László vorbind celor prezenți despre Fadrusz János

A urmat apoi domnul Györfi Deák György care a prezentat aspecte legate de familia lui Samson Pop, numit Corela, personajul secundar al grupului statuar Wesselényi. Este interesant faptul că și în ziua de astăzi, localnicii din Rona, localitate situată la doar câțiva kilometri de Jibou, ”vin la Zalău să-și vadă bunicul” cu referire la consăteanul lor, la Corela. Și cel de al doilea material prezentat a fost foarte interesant și inedit în același timp. Asta pentru că este vorba despre monumentul Tuhutum sau ”Altar Păgân” - așa cum îl numea însuși Fadrusz. Monumentul reprezintă un dar pe care sculptorul l-a făcut orașului Zalău și care a fost inaugurat în aceeași zi, pe 18 septembrie 1902. Este cunoscută fascinația lui Fadrusz pentru scrierea runică, scrierea veche maghiară pe care aceștia o numesc rovás-irás și care în zilele noastre recâștigă teren ca un element de identificare etnică a secuilor. Fadrusz a profitat de faptul că oficialitățile Zalăului de atunci i-au dat mână liberă și pe laturile obeliscului ce alcătuiau monumentul Tuhutum a scris cu aceste caractere, Cântarea Elementelor din controversatul Codex Karacsay. Iată ce scria Fadrusz în 1902 în revista „Magyar Szó” (Cuvânt unguresc), în traducerea domnului Györfi Deák György: ”Când am terminat Monumentul memorial Tuhutum m-am gândit că ar fi cel mai potrivit să cioplesc în piatră cuvintele Cronicarului Anonim care se refereau la trecerea culmii Meseșului. Prin urmare, am început să caut litere cu forme arhaice, care să se potrivească străvechii istorisiri. Ca urmare a cercetărilor întreprinse, am descoperit colecția de scrieri maghiare vechi a lui Király Pál și minunatele cântece de ceteră din Codex Karacsay. Am ales șase dintre acestea pentru micuța statuie păgână: un cântec despre Tuhutum, o închinare adresată lui Dumnezeu și rugăciunile taltoșului Cadar către foc, apă, pământ și văzduh. Le-am citit, le-am răscitit și pot să vă spun că arareori am fost atât de fericit în viață ca în ziua respectivă. Știu că o parte din savanți neagă originalitatea codexului. Nu mă interesează disputa cărturarilor. Privesc lucrul în cel mai simplu fel și anume: dacă autorul Codexului Karacsay doar a notat cântecele de ceteră perpetuate prin tradiție - precum susține - atunci el a salvat un șirag de mărgăritare ale marilor noștri poeți; ori, dacă au fost compuse de el sau de un altul, atunci el sau celălalt a fost un mare poet, un stihuitor cu suflet păgân, debordând de entuziasm față de strămoșii noștri și de o inspirație divină. În cazul meu, asta e esențialul”.

Domnul Györfi Deák György prezentând versurile de pe monumentul Tuhutum

A urmat apoi doamna Lakó Eva, fost muzeograf care a vorbit celor prezenți despre un monument pe care actualele generații nu-l cunosc. Nici nu au de unde întrucât acesta a fost distrus în anul 1968. Monumentul ”Turul” - așa cum îi place doamnei Lakó Eva să-i spună - reprezintă ”primul monument dedicat împlinirii a 1000 de ani de la descălecatul maghiarilor”. Prin ridicarea acestui monument, Zalăul devenea singurul oraș care avea două monumente ale lui Fadrusz. Conform surselor citate de doamna Lakó Eva, ”lucrările la monumentul milenar s-au derulat în paralel cu cele ale baronului Wesselényi, locul ales fiind parcul Szikszai denumit astfel în memoria subprefectului care a decedat în anul 1897”. După descrierea amănunțită a monumentului, așa cum este cunoscut acesta din imaginile de epocă dar și din documentele primite de către doamna Lakó din Suedia, domnia sa a insistat pe ideea reconstituirii monumentului.

doamna Lakó Eva depânând amintiri legate de monumentul Tuhutum

După prelegerile susținute de către cei trei invitați, au urmat prezentarea celor două expoziții. Înainte de a vorbi însă despre expoziția de fotografie, am ținut să subliniez importanța organizării unor astfel de evenimente venite din afara mediului instituțional și politic. Am insistat pe nevoia organizării unor evenimente similare, întrucât în mediile culturale românești se știu prea puține lucruri despre istoria orașului de dinainte de 1918. Până la urmă, istoria este una singură, eventual prezentarea ei este deformată ideologic. Avem un trecut comun pe care trebuie să ni-l asumăm. Legat de expoziția de fotografie, am spus că acesta se înscrie mai degrabă în curentul realistic, al fotografiei documentare și nicidecum nu este artă fotografică. Recunosc că îmi plac statuile (iar pentru cele semnate de Fadrusz am o afinitate specială), că îmi place să surprind detalii ale acestora.
Expoziția propriu-zisă a fost formată din 13 fotografii ale grupului statuar Wesselényi din Zalău și din alte 18 fotografii ale ansamblului monumental Matia Corvin din Cluj. Fotografiile au fost realizate în ultimul an, fiind folosite două aparate: un aparat Fujifilm FinePix S5700 și un DSLR Nikon D5100. Pentru expoziția, fotografiile au fost listate în studioul Foto Clar (în pasaj, vis-a-vis de intrarea în piață). Pentru punerea în evidență a imaginilor s-a folosit un passepartout de culoare neagră, fiecare fotografie având o etichetă cu sigla studioului FotoClar și a blogului Foto-Travel.

Fotografii ale grupului statuar Wesselényi din Zalău

o parte din fotografiile reprezentând ansamblul monumental Matia din Cluj

Expoziția de fotografie Mirel Matyas

La finalul întâlnirii, domnul Daniel Mureșan - directorul cotidianului ”Magazin Sălăjean” a prezentat o inedită expoziție de cărți poștale de epocă, având ca subiect sculpturile lui Fadrusz János din Zalău și Cluj. Prin seria de cărți poștale / ilustrate expuse, Daniel Mureșan a realizat o istorie vizuală a centrului orașului Zalău din 1901 până în 1947. De la imagini ale Zalăului la începutul secolului XX, când în centrul acestuia nu fusese ridicată încă celebrul grup statuar, la ilustratele clasice reprezentând statuia lui Wesselényi din anii 1902-1904; de la ilustrate clasice maghiare la fotografii românești de după 1918. Foarte interesante sunt imaginile din anul 1935 când statuia a fost demolată la ordinul prefectului de atunci, în ciuda protestelor lui Iuliu Maniu. Daniel Mureșan ne arată cum a arătat piața centrală a Zalăului fără statuie între anii 1935-1942. Inedită este și fotografia din anul 1942 care surprinde festivitatea de reamplasare a grupului statuar. Dim colecția sa personală, Daniel Mureșan expune și o cartea poștală ce are patru sigilii vignetă din 1942 cu imagini ale statuii și cu textul ”Wesselényi Szobor Zilah” sau un timbru vignetă ce a francat diverse corespondențe din acea perioadă.

Daniel Mureșan prezintă cărți poștale de epocă din colecția personală

Surpriza serii a venit din partea domnului dr. Emanoil Pripon, cercetător științific la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, care a adus un exemplar original din albumul Memorial editat la Zalău în 1903 și dedicat dezvelirii celor două statui ale lui Fadrusz. Cei prezenți au putut astfel atinge și răsfoi paginile albumului. De asemenea a fost prezentată o machetă a statuii, realizată de meșteri olari din Zalău, ce a fost realizată în 1942, odată cu reamplasarea grupului statuar la locul lui, în centrul vechi al orașului.

dr.Emanoil Pripon prezentând un exemplar al Albumului Memorial

Daniel Mureșan și Emanoil Pripon arătând celor prezenți o machetă a grupului statuar din 1942

Dacă ar fi să rezum cele întâmplate în data de 5 noiembrie 2013, la Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj, aș putea spune că dezbaterea ”Fadrusz János un destin legat de Transilvania. 110 ani de la moartea sculptorului” a fost o reușită. Și îmi place să cred că a fost un prim pas în direcția organizării unor astfel de evenimente de care societatea civilă zălăuană are nevoie.

Trebuie să aduc o serie de mulțumiri unor persoane care au contribuit la organizarea și desfășurarea evenimentului. Așadar mulțumiri:

domnului Daniel Mureșan pentru că a înțeles ideea și a fost coorganizator al evenimentului;
domnului Daniel Săuca care ne-a găzduit și a contribuit la promovarea evenimentului;
domnului Kulcsar Ferenc pentru realizarea afișului;
doamnei Lakó Eva care în ciuda vârstei înaintate a prezentat un material interesant despre monumentul ”Turul”;
domnului László László pentru materialele prezentate;
domnului Györfi Deák György pentru efortul de a veni de la Jibou și pentru materialele prezentate;
doamnei Kerekes Edit pentru distribuirea afișelor în mediile culturale maghiare;
doamnei Doina Cociș pentru distribuirea afișelor în mediile culturale românești;
domnișoarelor Mirela Costruț și Andreea Bede pentru ajutorul dat în realizarea expoziției;
domnului Ionuț Roșan, managerul studioului FotoClar pentru sprijinul oferit în listarea fotografiilor;
domnilor Balazs Miki și Bolgar Tudor pentru pozele și filmările realizate;
partenerilor media: Magazin Sălăjean, Sălăjeanul TV și Radio Transilvania;
tuturor acelora care și-au răpit din timpul lor liber și au participat la eveniment.

Ecourile evenimentului nu s-au stins. În presa scrisă a apărut articolul ”Viața lui Fadrusz János, sculptorul statuii Wesselényi, în dezbatere la Zalău” publicat în cotidianul Magazin Sălăjean, articol preluat și de site-ul ziarelive.ro.

articolul publicat de Magazin Sălăjean

Au fost postate și documentare realizate de către televiziunile prezente la eveniment: Sălăjeanul TV și RegioTV. De asemenea, domnul Balazs Miki a filmat integral evenimentul și a postat filmul pe canalul Youtube. Iată filmele realizate: