luni, 18 noiembrie 2013

Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO în România

În data de 12 noiembrie anul curent, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului, a marcat printr-o ședință festivă, sărbătorirea pentru prima dată a Zilei Patrimoniului Mondial UNESCO din România, prilej cu care a fost adoptată declarația privind protejarea și promovarea monumentelor de patrimoniu înscrise pe lista UNESCO. Cu această ocazie, președintele comisiei, domnul ministru Traian Igaș a precizat faptul că prin legea 160/2013, ziua de 16 noiembrie a fost declarată ca Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO.




Potrivit site-ului legex.ro, Legea nr.160/15.05.2013 și publicată în Monitorul Oficial al României Nr.280/17.05.2013, are următorul conținut:

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Articolul 1Se declară ziua de 16 noiembrie Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România.
Articolul 2Cu prilejul Zilei Patrimoniului Mondial UNESCO din România pot fi organizate activităţi culturale, sociale şi artistice şi pot fi difuzate, prin mijloacele de informare în masă, materiale care vizează promovarea şi protejarea patrimoniului mondial UNESCO din România.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.p.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR:MIRON TUDOR MITREA
PREŞEDINTELE SENATULUI:GEORGE-CRIN LAURENŢIU ANTONESCU

Alegerea zilei de 16 noiembrie, nu este întâmplătoare. Exact acum 41 de ani, la 16 noiembrie 1972, la Paris se semna Convenția pentru Conservarea  Patrimoniul Mondial Cultural și Natural (The Convention Concerning the Protection of World Cultural and Natural Heritage). Cu ocazia celei de a 34-a sesiuni a Comisiei pentru Patrimoniul Mondial s-a decis ca ziua de 16 noiembrie să fie sărbătorită ca Ziua Patrimoniului Mondial. A trebui să treacă încă 7 ani pentru ca România să stabilească prin lege sărbătorirea acestei zile.

Conform ultimelor actualizări (noiembrie  2013), lista locurilor aflate în patrimoniul mondial conține 981 de locuri protejate, despre care Comitetul UNESCO consideră că au o valoare excepțională. Dintre cele 981 de locuri din 160 de state ale lumii, aflate pe lista UNESCO, cele mai multe, 759 sunt considerate ca fiind de patrimoniu cultural în timp ce 193 aparțin patrimoniului natural. Mai există 29 de locuri mixte.

România are nu mai puțin de 32 de obiective grupate în 7 situri, ce sunt înscrise pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Acestea sunt:

  • Bisericile pictate din Moldova
Bisericie pictate din Bucovina și Nordul Moldovei sunt demult renumite peste hotare, fiind nelipsite din orice ghid turistic al Romîniei care se respectă. Dintre acestea, 8 sunt incluse pe lista UNESCO. În anul 1993, 7 dintre acestea au fost incluse pe lista UNESCO: Biserica ”Tăierea capului Sf.Ioan Botezătorul” din satul Arbore, Biserica ”Adormirea Maicii Domnului și Sfântului Gheorghe” din cadrul Mănăstirii Humor, Biserica ”Buna Vestire” a Mănăstirii Moldovița, Biserica ”Sfânta Cruce” din Pătrăuți, Biserica ”Sfântul Niculae” a Mănăstirii Probota, Biserica ”Sf.Gheorghe” din Suceava, Biserica ”Sf.Gheorghe” a Mănăstirii Voroneț. Lista a fost completată în 2010, prin includerea Bisericii ”Învierea Domnului” a Mănăstirii Sucevița.


Biserica Mănăstirii Moldovița
Moldovița. Căderea Constantinopolului - detaliu
Sucevița - frescă
Mănăstirea Sucevița

  • Mănăstirea Horezu
Mănăstirea Horezu (sau Hurezi) din județul Vâlcea, este cel mai important complex monahal din Valahia (Muntenia), fiind ridicat după tipicul marilor mănăstiri de pe muntele Athos. Mănăstirea reprezintă o sinteză a artei românești din secolul al XVII-lea, fiind cea mai de seamă ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu. A fost inclusă pe lista UNESCO în anul 1993.

  • Sate cu biserici fortificate din Transilvania
Sub această denumire România a înscris pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO un număr de 7 localități din județele Mureș, Sibiu, Brașov și Alba. Biserica fortificată din Biertan a fost inclusă pe listă în anul 1993, pentru ca ulterior, în 1999 lista să fie completată cu bisericile din Prejmer, Viscri, Dârjiu, Saschiz, Câlnic și Valea Viilor.
  • Fortărețele Dacice din munții Orăștiei
Cetățile dacice ce făceau parte din sistemul defensiv al lui Decebal au fost incluse pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO în anul 1999. Acestea sunt: Sarmisegetusa Regia, Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru, Luncani-Piatra Roșia, Banița din județul Hunedoara și Căpâlna din județul Alba. 
- Link oficial UNESCO

  • Centrul istoric al orașului Sighișoara
Centrul istoric al orașului Sighioara, figurează din 1999 pe lista UNESCO. Orașul medieval, construit de coloniștii sași este printre puținele cetăți medievale încă locuite din Europa. Aflat în calea rutelor comerciale și la confluența lumii latin-europene cu cea bizantin-ortodoxe, orașul este unul dintre cele mai bien conservate centre medievale. Din punct de vedere turistic este unul dintre cele mai titrate obiective din Transilvania.

  • Bisericile de lemn din Maramureș
8 dintre renumitele biserici de lemn maramureșene se află încă din anul 1999 pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Acestea sunt: Biserica ”Intrarea în biserică a Maicii Domnului” din Bârsana, Biserica ”Sf.Nicolae” din Budești, Biserica ”Preacuvioasa Paraschiva” din Desești, Biserica ”Nașterea Maicii Domnului” din Ieud, Biserica ”Sfinții Arhangheli” din Plopiș, Biserica ”Preacuvioasa Paraschiva” din Poienile Izei, Biserica ”Sfinții Arhangheli” din Rogoz și Biserica ”Sfinții Arhangheli” din Surdești.


Biserica din Budești - detaliu

Budești: turla bisericii monument istoric

Biserica de lemn din Budești
Biserica de lemn din Bârsana

Bârsana: biserica monument istoric
  • Rezervația Biosferei Delta Dunării
Delta Dunării este primul obiectiv al României înscris pe lista UNESCO, în 1991 și singurul obiectiv natural. Delta Dunării situată în Dobrogea și parțial în Ucraina este a doua ca mărime din Europa și cea mai bine conservată. De o frumusețe aparte, Delta Dunării este un loc binecuvântat, unde se găsesc mai bine de 1200 de specii de plante și câteva mii de specii de animale și pești. 

Lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO a fost întocmită oficial în anul 2008 pe baza ”Convenției pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial” încheiată la Paris la data de 17 decembrie 2003. Intangible Cultural Heritage (ICH) este subcomponenta UNESCO care similar World Heritage Conventions (WHC) își propune să includă în Patrimoniul Umanității, alături de monumente sau locuri naturale și tradiții sau expresii vii moștenite de la strămoși cum ar fi arte ale spectacolului, practici sociale, ritualuri, evenimente festive, cunoștințe sau practici referitoare la natura, universul, cunpștințele sau aptitudinile necesare producerii unor meșteșuguri tradiționale. La aniversarea a 10 ani de la aprobarea Convenției pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, lista la nivel mondial cuprinde nu mai puțin de 257 de elemente (90 dintre acestea au fost adăugate în anul 2008, iar restul de 167 în anii următori). România a aderat la convenție prin legea nr. 410/29.12.2005 și are incluse pe acestă listă, 3 elemente de patrimoniu imaterial:
·         
  • Ritualul Călușului
Conform site-ului http://www.cnr-unesco.ro Caluşul este un dans popular românesc cu un ritm sincopat şi figuri variate, jucat de flacăii din sudul ţării sau din Moldova, în saptamâna Rusaliilor. Conform ritualului, calușarii merg prin sate pentru a-i vindeca pe cei bolnavi. Se spune ca prin acest dans sunt protejaţi de cele rele oamenii, vitele şi recoltele. Dansul caluşarilor se practică în special în sudul ţării, dar şi în Moldova. Caluşarii execută un ritual magic, care evolueaz. în jurul fructului de alun numit "caluş". Ritualul Călușului a fost inclus pe listă în anul 2008.

  • Doina
Întâlnită sub diverse denumiri în regiunile din România, Doina este un cântec liric solemn, improvizat şi spontan. Element esenţial al folclorului românesc, Doina a fost până în 1900 unicul gen muzical prezent în multe din regiunile ţării", scrie portalul UNESCO. Doina este o specie a literaturii populare, apartinând genului liric, în care autorul îsi exprimă sentimentele şi convingerile faţă de unele probleme ale vieţii, faţă de timp şi natură şi faţă de sine însuşi. Doina este specifică poporului român, ea exprimând sentimente variate: dor, tristeţe, iubire, înstrainare, regret. (sursa http://www.cnr-unesco.ro). Doina face dparte din patrimoniul mondial imaterial din anul 2009.
  • Ceramica de Horezu
”Ceramica produsă la Horezu (nordul județului Vâlcea) este unică la nivel mondial și reflectă generații de cunoștințe și măiestrie” – searată în descrierea UNESCO. La rîndul său, primarul comunei Horezu, Constantin Niță arată în declarația de consimtământ: ”comunitatea pe care o reprezint este conștientă de importanța acestei înscrieri care va asigura durabilitatea elementului în timp și transmiterea tehnicilor și a cunoștințelor privind acest meșteșug tradințional”.
  
Raportat la importanța declarării zilei de 16 noiembrie ca Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO în România, te-ai fi așteptat la o sumedenie de manifestări care să marcheze evenimentul. Instituții abilitate ale statului, instituții culturale, muzee, asociații culturale și cu activități conservare și promovare a patrimoniului național ar fi trebuit să fie în prima linie a activităților dedicate zilei de 16 noiembrie. Unități de învățământ, inspectorate școlare, universități – toate ar fi trebuit să-și unească eforturile în formarea la tinerele generații a unui comportament de respect față de patrimoniul național. În loc de toate acestea…liniște. 

Doar ici și colo câte un eveniment menit să marcheze această zi. În acest context merită amintite activitățile desfășurate de Consiliul Județean Cluj prin intermediul celor două muzee aflate în subordine: Muzeul de Artă Cluj-Napoca și Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Conform site-ului Foaie Transilvană (www.ftr.ro) în data de 16 noiembrie 2013, între orele 10-17 Muzeul de Artă Cluj-Napoca invită publicul interesat să participe la un program special care include, pe lângă vizionarea expoziţiilor deschise în spaţiile muzeului, şi o vizită specială într-una dintre cele mai spectaculoase module arhitecturale ale clădirii - balconul faţadei principale a palatului Bánffy, restaurat cu sprijinul financiar al Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti.”   Tot în acest context, Muzeul Etnografic al Transilvaniei a organizat în data de 15 noiembrie 2013, workshop-ul cu tema „România şi patrimoniul mondial UNESCO. Monumente istorice şi elemente de patrimoniu imaterial”. În cadrul acestei mese rotunde au fost expuse o serie de aspecte privind cadrul legal al activităţii comisiilor UNESCO din România, Ritualul Căluşului – element înregistrat în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO în anul 2005, precum şi bisericile de lemn din Maramureș înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO.

Poate la ediția de anul viitor, România se va trezi din starea de ”lehamite” în care se află și va sărbători cum se cuvine această zi. Și, poate elevii noștri vor avea posibilitatea să studieze fie în cadrul orelor din trunchiul comun, fie în cadrul unor discipline opționale, elemente privind cunoașterea, conservarea și promovarea patrimoniului local, în contextul celui național și mondial. Asta dacă tot realizăm descentralizarea!

Link-uri utile:
·         http://www.ddbra.ro/
      http://whc.unesco.org/en/list/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...