Proiect: Muzeul Fotografiei Sălăjene

Acum câțiva ani, am văzut la Český Krumlov (Cehia) un muzeu dedicat unui fotograf local, amenajat în fostul studio al acestuia. S-a păstrat aproape totul: aparatura, decorurile, plăcile fotografice, mii de fotografii. Și, totul era învelit într-o poveste faină ce avea darul de a te purta prin vremuri de mult apuse. Mi-a plăcut tare mult ideea și mi-ar fi plăcut să o văd pusă în practică și la noi. Cu atât mai mult cu cât avem mari fotografi, ce și-au lăsat amprenta asupra timpului lor. Visez la un astfel de muzeu, dedicat fotografilor sălăjeni. Nu știu dacă voi avea vreodată resursele (materiale, de timp etc) de a pune bazele unui astfel de proiect, însă simt că trebuie încercat. Și trebuie să existe un punct de pornire, o minimă bază pe care să poți ulterior construi. Ei bine, ”cărămida” de la fundația acestui proiect o reprezintă setul de fotografii ce au aparținut familiei Kun.

Deși uneori sunt ”cu capul în nori” lăsându-mă purtat de visurile mele, rămân totuși cu picioarele pe pământ. Pentru a pune bazele unui muzeu, în adevăratul sens al cuvântului ai nevoie de multe lucruri. În primul rând ai nevoie de un spațiu în care să expui colecția. Apoi, ai nevoie de exponate. Și, evident, ai nevoie de mult timp alocat pentru așa ceva. Acum, la momentul la care scriu acest material, nu am mai nimic din toate acestea. Am doar o mână de fotografii, 2-3 aparate vechi, ceva aparatură de studio și...multă energie.

Totul a pornit de la îmbinarea celor două pasiuni ale mele: fotografia și istoria locală. Dorindu-mi să cunosc mai multe despre cei care au marcat timpul prin instantaneele lor fotografice, aveam să descopăr informații interesante. Știați, de exemplu că Szabad Szilárd s-a născut la Zalău în 1907? Cine a fost Szabad Szilárd? Ei bine, în Suedia, țara lui de adopție, a adus îmbunătățiri substanțiale camerelor de fotografiat ale vremii. Am scris despre el aici. Ați auzit de Körtesi Károly, născut la Zalău tot în 1907? Dacă nu ați auzit de el, atunci sigur ați admirat câteva din fotografiile sale, mai ales cele realizate în tipografia lui Seres Samu. Și despre el am scris aici. Ați auzit de familia de fotografi Papp de la Șimleu? Dar de Aron Ernest? (un articol aici). Sau de Takács Zsolt care a activat la ”Casa Pionierilor” (transformată în ”Palatul Copiilor”)? Și câți alți fotografi au activat în Sălaj - merită amintiți Ionel David (foto-reporter la ziarul ”Năzuința”) sau Petrean Vasile (conducător de cerc foto la ”Casa Pionierilor”). Vă spune ceva numele Petrovich Ede sau Elite Peter? Sunt, credeți-mă, tot atâtea povești interesante despre fotografi și ateliere foto ale vremii.

Apoi, când am primit cele 54 de fotografii ale familiei Kun, majoritatea având legătură cu Sălajul, am știut că acestea trebuie expuse public. Sunt prea frumoase și au în spate o întreagă poveste ce merită spusă. Și când vorbești despre fotografie în Sălaj trebuie să amintești cărțile poștale, ilustratele, cu imagini din localitățile județului. Au fost cândva la modă, azi sunt istorie și, de ce nu, obiecte de muzeu. Și câte astfel de fotografii sau cărți poștale nu zac uitate prin sertare sau poduri...

fotografii din arhiva familiei Kun

De curând, am primit ca donație, un set de fotografii imprimate pe hârtie foto, de diferite dimensiuni, din colecția celui care a fost Ionel David - fotoreporter al ziarului Năzuința. Sunt fotografii care arată, dincolo de propaganda comunistă, transformările pe care le-au suferit orașele și localitățile sălăjene. 

Iar cele câteva aparate vechi, pe film, moștenire de familie, la care se adaugă donația de aparatură de studio primită de la colegul meu, domnul profesor Boloș Cristian, pot reprezenta, de asemenea o bază de plecare. Și câte vechituri nu ajung la gunoi, nemaifiind folosite de cei ce le dețin.

Aparatură donată de prof. Cristian Boloș

Aparatură de studio ce a aparținut fotografului Aron Ernest din Șimleu-Silvaniei.
Donație prof. Cristian Boloș

materiale folosite în procesul de developare. Donație prof. Orbai Cornel

Și parte de literatură de specialitate este importantă. Cărți și reviste dedicate artei fotografice vor alcătui biblioteca ”Muzeului Fotografiei Sălăjene”. 

cărți de specialitate în limbile romană și maghiară. Donație fam. Galvacsy

Iată așadar, suficiente motive pentru a demara acest proiect. Până la Muzeul propriu zis, e cale lungă, însă așa cum spunea Lao Tzi ”călătoria de o mie de mile începe cu primul pas”. Trebuie pornit de undeva.

Proiectul ”Muzeul Fotografiei Sălăjene” își propune să se dezvolte pe următoarele componente:

• Fotografi sălăjeni: vrem să documentăm și să scriem biografia unor fotografi care au activat în Sălaj sau care au avut tangență cu Sălajul;

• Aparatură fotografică: încercăm să recuperăm, în măsura în care se mai poate, aparatură fotografică individuală sau de studio;

• Biblioteca foto: ne propunem să colecționăm carte de specialitate, reviste fotografice, albume etc; 

• Fotografii: este cea mai importantă componentă a proiectului. O fotografie spune mai mult decât o mie de cuvinte, așa că imaginile vor vorbi de la sine. Că sunt portrete, fotografii de grup sau pur și simplu instantanee, important este să aibă legătură cu Sălajul.
• fotografii în format digital: oricât ne-am dori ca viitorul muzeu să poată expune fotografii adevărate, vor fi probabil și situații în care mulți, nu vor dori să se despartă de aceste amintiri. Așa că, va trebui să acceptăm și varianta în care vom avea fotografiile în format digital. 

Fotografii realizate de Petrean Vasile - conducător de cerc foto la ”Casa Pionierilor”

De altfel, întregul proiect, cel puțin până în momentul în care va exista un spațiu de expunere, va fi on-line. Vom construi o pagină de facebook, poate și un blog, unde vom scrie atât despre evoluția proiectului cât și despre donațiile și achizițiile făcute pe fiecare din componentele amintite.

Aparatură donată de domnul Takács Zsolt

Fiind un proiect de suflet, unul care nu își propune să fie axat pe profit, cea mai mare parte a fondului se vrea a fi completat prin donații. Cu toții avem fotografii ce zac uitat pe undeva, uitate, prăfuite. Unii mai au aparatură ieșită din uz, uitată prin-un beci sau pod. Nu le aruncați! Dacă nu mai aveți nevoie de ele, dacă vreți să faceți curățenie, donați-le Muzeului Fotografiei Sălăjene. De asemenea, dacă aveți în colecție fotografii ce pot fi făcute publice, care surprind aspecte din viața de zi cu zi a orașelor și satelor sălăjene, contactați-ne pentru a le digitaliza. 

Date de contact: 

• email: matyasmirel@gmail.com
• facebook: https://www.facebook.com/matyasmirel/