Impresii de călătorie (16) - Maribor

Maribor este al doilea oraș ca mărime al Sloveniei (singura țară din lume care are în componența numelui cuvântul ”love”), după capitala Ljubljana. Centru economic, cultural și universitar, este situat în partea de nord-est a țării la doar 130 de kilometri de Ljubljana și de 73 de kilometri de orașul austriac Graz. Populația orașului este de aproximativ 120.000 de locuitori conform recensământului din 2007, formată îndeosebi din sloveni dar și austrieci, unguri, italieni.

Orașul este atestat documentar încă din 1254. Cunoaște o dezvoltare spectaculoasă după victoria lui Rudolf I de Habsburg asupra lui Ottokar al Boemiei în 1278. A fost asediat și de Matei Corvin în 1480 și 1481 dar și de Imperiul Otoman în 1532 și 1683. Până în 1918, orașul a rămas sub controlul monarhiei habsburgice. Înainte de primul război mondial, Maribor avea o populație formată din peste 80 % germani / austrieci și doar 20 % sloveni. După război, cei mai mulți germani au părăsit orașul pentru a se întoarce între anii 1941 – 1945 când Germania anexează Stiria de Jos. La finalul celui de al Doilea Război Mondial, orașul intră împreună cu Slovenia în componența Iugoslaviei lui Tito.

La ora actuală, Maribor este un oraș cosmopolit, ce a renăscut din propria-i cenușă după desprinderea Sloveniei de Iugoslavia în 1991. Turismul este principalul motor de dezvoltare economică a orașului. Din punct de vedere turistic, Maribor are cu ce se lăuda. Este situat într-un cadru natural de o frumusețe deosebită, pe valea râului Drava, la poalele munților Pohorje. Dealurile cu viță de vie (se spune că aici ar fi cele mai vechi plantații de vie din Europa) din imediata vecinătate a orașului, parcul Național Pohorje cu celebrele pârtii de schi dar și cu trasee marcate pentru bicicliști, orașul vechi cu puternice influențe austriece, festivalurile ce au loc aici, toate acestea sunt motive pentru a vizita orașul.

În acest an, Maribor este capitală Culturală Europeană alături de Guimaraes din Portugalia, iar în 2013 va fi Capitală Culturală a Tineretului și va găzdui Universiada de iarnă. Într-adevăr, așa cum l-am văzut noi, orașul arată ca o adevărată capitală culturală. Simbolul este format din 6 sfere colorate având modele geometrice specifice locului. Statutul de capitală culturală este unul onorant pentru oraș, aici având loc de-a lungul întregului an o mulțime de festivaluri și evenimente culturale. (http://www.maribor2012.eu/)

Noi am ajuns la Maribor venind de la Bled. Am găsit o cazare foarte bună la o pensiune de la marginea orașului, aproape de stațiunea Pohorje. Ne-a plăcut faptul că avea camere denumite cu numele unor orașe, țări sau continente și decorate specific. Noi am stat în camera ”Egipt” și aveam pe perete un desen cu piramide și caravane.  Eram prea obosiți pentru a ieși seara în oraș, așa că am lăsat totul pentru a doua zi.

După micul dejun, consistent, în stil european, am părăsit pensiunea și am pornit în exploatarea orașului. Am fost norocoși să găsim o mare parcare subterană la un mare mall din oraș ”Euro Park”. Pe lângă avantajul că mașina era în siguranță, mai era și gratis.

Am trecut râul Drava pe un pod circulabil nu înainte de a admira gazonul frumos din jurul mall-ului care era tuns cu mașinuțe speciale. Pe pod erau arborate drapele cu însemnele orașului și cu logo-ul capitalei culturale. Ne-a plăcut în mod deosebit imaginea dată de capătul străzii cu podgoriile de viță de vie și cu bisericuța ce se ghicea sus pe deal. 

Am găsit relativ repede Biserica Franciscană, o frumoasă biserică pavată cu cărămidă roșie cu două turnuri gemene și având elemente de arhitectură gotică la ancadramentul ușilor și al feresterelor. Interiorul este sobru, având o navă principală susținută de coloane și o serie de capele, la fel ca majoritatea bisericilor catolice, pe laterale. Altarul principal este deosebit de frumos, la fel și bolta în arc frânt – element definitoriu al artei gotice.

Imediat lângă biserică, am găsit un punct de informare turistică în care am găsit o mulțime de pliante, reviste și broșuri de promovare turistică a orașului, a regiunii și a întregii țări. Personalul, deosebit de amabil, a intrat în vorbă cu noi vrând să știe de unde suntem și îndemnându-ne să scriem ceva în cartea de oaspeți.

În spatele bisericii se află Piața Libertății, în mijlocul căreia tronează un monument ce reprezintă o sferă încătușată. 

La câțiva pași se află Piața Castelului (Grajski trg.), o imensă piață triunghiulară, plină de terase unde localnici și turiști savurează o cafea sau un vin. În piață se află o coloană în stil baroc închinată Sfântului Florian  (Sveti Florijan) ocrotitorul orașului. Din piață se deschide un evantai de străzi înguste, marea lor majoritate pietonale, pavate cu piatră. Am apucat pe una dintre ele admirând arhitectura deosebită a fațadelor clădirilor.

Am ajuns în Piața Slomskov (Slomskov trg) care la adăpostul câtorva copaci ascunde o zonă deosebită. Piața este înconjurată de clădirea Rectoratului Universității Maribor și de eleganta clădire a Poștei și este supravegheată de statuia episcopului Anton Martin Slomsek. Statuia este situată exact în fața Catedralei ”Sf. Ioan Botezătorul”. 

Catedrala este construită la jumătatea secolului al XII-lea sub formă de navă. Ulterior, în secolul al XIII-lea a fost lărgită, primind forma a trei nave semicirculare. Stilul gotic al catedralei este trădat de numeroasele elemente de arhitectură specifică: diversele plăci sculptate, ferestrele înalte, ogivale cu vitralii viu colorate, contaforții ce sprijină zidurile, rețeaua de arce frânte ale tavanului. Totuși, turnul catedralei pare mai degrabă aparținând stilului baroc, probabil a fost construit ulterior.

În interiorul catedralei am admirat vitraliile. Unele sunt vechi, cum sunt cele ce înconjoară altarul principal dar altele sunt mai noi cum sunt cele ce-l reprezintă pe papa Ioan Paul al II-lea. Este pentru prima dată când văd imaginea binecunoscută a celui mai popular dintre papi, imortalizat în sticla unui vitraliu. Altarele capelelor ce împânzesc interiorul catedralei sunt cele mai multe în stil baroc, unele de o opulență greu de descris în cuvinte. Sunt deosebite.

Din Piața Slomskov, coborâm spre Drava până în Piața Principală a orașului. Aceasta adăpostește clădirea primăriei și monumentul ciumei. Primăria fost construită în 1515 și apoi reconstruită în stil renascentist între anii 1563-1565. În secolul al XIX-lea a fost renovată în stil clasic târziu. Memorialul Ciumei (Kuzno znamenje) este ridicat ca recunoștință pentru sfârșitul ciumei care a decimat o treime din populația orașului în 1680. Monumentul de acum este o copie a celui din 1743.

În Piața principală am băut o cafea la una dintre cele mai vechi cafenele din oraș. Decorurile rustice, atmosfera de secol XIX dată de clădirile aliniate cuminți de o parte și de alta a Primăriei și monumentul ciumei ce se înalță spre cerul albastru, crează o stare de bine.

Nu puteam să plecăm din Maribor fără să vedem una dintre atracțiile orașului. În Lent, cartier aflat pe malul Dravei, nu departe de unde ne aflam noi, se găsește cea mai veche vie din lume, omologată în Guinness Book. Pe fațada unei clădiri cu două etaje, lungă de aproximativ 50 de metri, se desfășoară pe un suport de lemn, la nivelul primului etaj, o frumoasă viță de vie ce își are rădăcina în trei locuri de-a lungul clădirii. Butucul din mijloc, este cel mai vechi, înscris în celebra Carte a Recordurilor. Conform inscripției, via are peste 400 de ani vechime. Este gros, noduros, sprijinit cu un drug de lemn. Un gard circular de fier forjat îl apără de cei care, poate nu ar ezita să-și scrijelească numele pe butucul vechi de sute de ani.

Clădirea pe fațada căreia se întinde via, Old Vine House, are un mic muzeu și o sală în care se pot organiza diverse evenimente: degustări de vinuri, proiecții video etc. Muzeul conține tot felul de obiecte specifice viticulturii, unele vechi, altele mai noi. Într-o vitrină sunt expuse diverse medalii și diplome de la concursurile de profil, dar și imagini ale ”reginei vinurilor”. La festivalul care se organizează aici în fiecare an, în luna septembrie, când strugurii sunt culeși de către oficialitățile orașului în cadrul unui festival, este aleasă ”regina vinurilor”. De asemenea există o mare diversitate de vinuri spre vânzare, desigur, prețul este pe măsură.  

  

Cu gândul la lungul drum spre casă, am plecat din Lent și ne-am îndreptat pe malul Dravei înspre mall-ul unde am lăsat mașina. Am admirat lebedele și rațele de pe malul râului, vechiul pod care avea la baza pilonilor fântâni arteziene, am trecut în grabă pe lângă zidurile vechi ale cetății și Turnul de apă, o clădire din secolul al XVI-lea.

Ceea ce am văzut în Slovenia în aceste trei zile, au lăsat o impresie ce greu va putea fi ștearsă. Așa trebuie să arate o țară bine gospodărită, care nu-și neagă istoria zbuciumată, care integrează în cultura sa influențele culturale ale zonei și care privește cu încredere spre viitor.