Impresii de călătorie (18) - Valencia (2)

Situarea Valenciei pe coasta estică a Spaniei, pe malul Mării Mediterane, numărul mare de zile în care soarele strălucește, creează premisele necesare pentru ca orașul să poată fi vizitat tot timpul anului. Noi am ales să vizităm Valencia la cumpăna dintre ani, din 27 decembrie 2011 până pe 3 ianuarie 2012. Nu aveam să regretăm deloc alegerea făcută, pentru că am prins o vreme splendidă, însorită, cu 15-20 de grade.

Am zburat din Cluj-Napoca cu compania low-cost Wizz Air. Zborul a fost plăcut, a durat mai puțin de două ore. Odată ajunși în aeroportul din Valencia, am fost plăcut impresionat de infrastructura de transport local. Linia de metrou pleacă chiar din aeroport, așa că a fost ușor să ajungem la hotel. Am coborât în stația de metrou Turia, dincolo de albia fostului râu, care din considerente practice, a fost deviat la nord de oraș. Părăsind stația de metrou, am rămas plăcut surprinși de bulevardul lat, de șirul de palmieri care separa șoseaua de parcare și de trotuare. Luminile orașului, mai ales cele de la mall-ul Il Corte Ingles, străluceau feeric. Hotelul se vedea la mai puțin de 500 de metri, a fost facil să ajungem acolo, în ciuda ploii calde, ca de vară. Acesta a fost prima impresie despre orașul care avea să ne găzduiască următoarea săptămână.

A doua zi, am pornit să explorăm orașul. Primul obiectiv pe care vroiam să-l vizităm a fost Orașul Artelor și Științei. Înainte de a ajunge acolo, am pornit să cumpărăm ”VLC Tourist Card” – cardul care îți dă posibilitatea să călătorești gratuit cu toate mijloacele de transport în comun și care îți oferă reduceri la intrarea la diverse obiective. În drum spre stația de metrou Turia, am trecut prin spatele mall-ului Il Corte Ingles. Aici exista un parc de distracții pentru copii, cu leagăne, topogane și carusel. Terasele cafenelelor erau pustii la acea oră, dar eram convinși că seara locul este unul extrem de populat. Era amenajată și o piață de sezon, chiar am văzut diverse ornamente de iarnă.

parc de distracții - Il Corte Ingles

Belene del Mundo - Il Corte Ingles

Pentru a achiziționa cardul, am fost nevoiți să căutăm în Centrul Vechi (Ciutat Vella) al orașului la cel puțin 3 puncte de informare turistică. Am coborât în stația de metrou Colon și am ajuns în piața Alfonso el Magnifico. Aici am văzut ceea ce nu credeam că există. Un imens ficus, exact specia pe care o am acasă în ghiveci. Este imens, are un trunchi pe care cred că nici 10 persoane nu ar reuși să-l cuprindă și o coroană foarte mare. Hotărât lucru, la ghiveci, ficusul este chinuit.

Ficus urias

La punctul de informare turistică de aici, nu aveau ceea ce căutam așa că am fost trimiși spre cel de pe strada Poeta Querol. În ciuda faptului că pierdeam timp prețios din cel pe care doream să-l dedicăm explorării Orașului Artelor și Științei, trebuie să vedem și partea pozitivă a situației. Luam contact cu orașul, îi descopeream obiectivele ce urma să le vizităm. Cu harta în mână, ne plimbam prin centrul vechi, printre clădiri cu fațade superbe în stil colonial, pe trotuare flancate de palmieri falnici sau de portocali. În câteva locuri am văzut adevărate parking-uri de biciclete. Puteai să ”închiriezi” una pentru o sumă modică, puneai fisele și se debloca bicicleta. O puteai lăsa oriunde în oraș, la un alt parking. Nu am găsit nici la cel de-al doilea punct de informare turistică, dar am fost îndrumați spre Piața Primăriei (Plaza del Ayuntamiento).

parking de biciclete

Piața Primăriei este o largă zonă pietonală cu un imens ”brad” conic din metal, acoperit de beculețe și beteală albă. Eram după Crăciun, era ciudat să vezi palmieri și portocali și nici urmă de brazi adevărați sau de zăpadă. Piața este înconjurată de palmieri și este flancată de două clădiri superbe. Prima este clădirea Poștei (Correos). Clădirea a fost construită între 1915-1922 și are un stil eclectic, stil la modă în prima jumătate a secolului XX. Intrarea este flancată de două rânduri de coloane ionice și de o boltă deasupra căreia sunt figuri alegorice. Clădirea este un punct de reper în zonă și datorită antenelor impresionante. 

Plaza del Ayutamiento

Clădirea Poștei

De cealaltă parte a pieței, se găsește Clădirea Primăriei (Ayutamiento). Primăria este formată din două clădiri alăturate :vechea primărie, și clădirea nouă adăugată la începutul secolului XX. Dacă arhitectura primei clădiri este academică cu influențe baroce, cea de a doua combină mai multe stiluri tradiționale. Turnul cu ceas este de asemenea impresionant. În fața clădirii sunt palmieri falnici care creează o imagine superbă.

Primăria

Turnul Primăriei - detaliu

Primăria Valencia

Am găsit în sfârșit VLC, am cumpărat două pentru 72 de ore cu câte 25 de euro bucata. Am hotărât să ne odihnim, așa că am preferat să stăm pe o bancă și să admirăm piața. Este într-adevăr frumoasă, curată, amenajată cu gust. Într-un colț se găsea amenajată o scenă a Nașterii Domnului pe care spaniolii o numesc Belen. O fântână arteziană ne atrage atenția dincolo de șirul de palmieri. Făcând câteva poze surprind un curcubeu desupra fântânii, probabil vaporii de apă în lumina puternică a soarelui generază acest fenomen unic.

Plaza del Ayutamiento

efect de curcubeu

Pe la prânz, mergem spre Orașul Artelor și Științei. Decidem să mergem pe jos, de-a lungul Parcului Turia. Nu aveam să regretăm pentru că parcul este unul spectaculos. Coborâm în vechea albie a râului Turia în zona Podului Expoziției (Puente de la Exposicion). Podul este opera lui Calatrava, celebrul arhitect care a proiectat și stația de metrou Alameda sau Orașul Artelor și Științei. Este din beton armat și oțel, a fost construit în 1957 și are un design interesant. Un arc de cerc înclinat înalt de 14 metri susține banda de rulare.

stația de metrou Alameda (arhitect Santiago Calatrava) - detaliu

stația de metrou Alameda (arhitect Santiago Calatrava)

Puente de la Exposicion  (arhitect Santiago Calatrava)

Parcul Turia este fascinant. Nu credeam că poate fi atât de frumos. Cu o lățime ce variază de la 100 la 300 de metri, măsoară 8 kilometri între Bioparc și Orașul Artelor și Științei. De unde ne aflam noi, aveam să parcurgem 1,5 kilometri. A fost cea mai frumoasă plimbare, parcul îți oferă de toate: locuri de joacă pentru copii, terenuri de sport, piste de alergat și de biciclete și multă, multă verdeață. Este amenajat cu gust, sunt adevărate grădini de palmieri, portocali, lămâi sau măslini. Din loc în loc există diverse fântâni, care de care mai frumoase. Următorul pod este celebrul ”Puente de las Flores” – Podul de Flori. Este denumit așa pentru că tot timpul anului este plin de flori. Acum, de o parte și de alta a șoselei, sunt două rânduri de jardiniere pline cu Crăciunițe roșii (Steaua Crăciunului). Sunt mari, cum nu am mai văzut niciodată. Le-am admirat și fotografiat, apoi ne-am odihnit pe o bancă de unde aveam o priveliște de ansamblu asupra Parcului Turia.

Podul cu flori

”Crăciunițe” pe podul cu flori

podul cu flori - vedere de ansamblu

Parcul Turia

palmieri în Parcul Turia

Puente del Mar

Puente del Mar

Până la Orașul Artelor și Științei, am trecut pe sub alte patru poduri: Puente del Mar, Puente de Aragon, Puente Angel Custodio și Puente del regne. Am trecut și pe lângă Palatul Muzicii, o impresionantă clădire vis-a-vis de o mare fântână arteziană. Ne-a surprins în mod plăcut liniștea ce se citea pe chipul celor care se plimbau prin parc, fie tineri care se plimbau ținându-se de mână, fie pensionari cu cărucioare cu copii sau cu nepoți de mână.

portocali în Parcul Turia

fântână arteziană în Parcul Turia

Puente de Aragon

grădină romană cu măslini

Ajungem la un loc extrem de populat de copii. Pe o suprafață destul de mare, se află o formă ciudată de fibră de sticlă, ca un fel de uriaș doborât la pământ de zecile de puști care în călăreau și care se dădeau pe tot felul de topogane și tuburi asistați de pe margine de părinți sau bunici. Este vorba de parcul Gulliver, iar ”uriașul” doborât este celebrul personaj al lui Jonathan Swift.

Gulliver - loc de joacă pentru copii

Gulliver

Ne-a plăcut și faptul că pista de biciclete avea borne ce marcau lungimea acesteia. Ne găseam la 7,7 kilometri de capătul parcului, ceea ce însemna că nu mai avem mult. Deja la orizont printre palmieri se vedeau siluetele clădirilor avangardiste ce alcătuiau celebrul Oraș al Artelor și Științei. Blocurile moderne, înalte, se profilau de o parte și de alta a parcului, semn că suntem în zona nouă a orașului. Impresionează aceste construcții, care deși moderne sunt frumoase, proiectate cu gust.

Puente de Aragon

Puente Angel Custodio - detaliu

bornă kilometrică

clădiri moderne

Ajungeam astfel, la unul dintre punctele de atracție ale Valenciei, cel care l-a revigorat din punct de vedere turistic. Aici aveam să ne petrecem două zile, care ulterior ni s-au părut prea scurte pentru câte are de oferit.