Patrimoniul Mondial UNESCO (4) - Ceramica de Horezu

Zilele trecute, în presă a apărut o știre asupra căreia merită să te oprești și preț de câteva clipe. Potrivit Mediafax ”UNESCO a decis, în cadrul celei de-a șaptea sesiuni a Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial ce se desfășoară la Paris în perioada 3-7 decembrie 2012, includerea ceramicii românești de Horezu în lista Patrimoniului cultural imaterial”. Este o știre pozitivă despre țara noastră, despre patrimoniul acesteia, fie el și imaterial.  

România mai are pe lista patrimoniului mondial UNESCO o serie de sit-uri culturale și naturale. Din păcate, lista nu este lungă, multe alte sit-uri sunt de ani buni pe o listă de așteptare. În ce privește Patrimoniul cultural, țara noastră are înscrise pe lista UNESCO bisericile pictate din nordul Moldovei (1993), Mănăstirea Hurezi (1993), sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999), cetățile dacice din munții Orăștiei (1999), centrul istoric al orașului Sighișoara (1999) sau bisericile de lemn din Maramureș (1999). În patrimoniul natural, există un singur sit înscris pe lista UNESCO, este vorba de Delta Dunării (1991). Mai există pe lista UNESCO-MAB de Rezervații ale Biosferei, masivele Retezat și Pietrosul Mare. În ce privește patrimoniul imaterial, pe lista UNESCO se află ritualul Călușului (2005) și Doina (2009). Iată că după mai bine de 3 ani, România reușește să înscrie pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității un nou element. 

Ceramica de Horezu este unică la nivelul țării, devenind de mult o marcă. Satul Olari din comuna Horezu este specializat de mult în ceramică. Aproape că nu există case în care să nu se găsească un mic atelier ceramic. Specific ceramicii produse la Horezu este simbolistica cocoșului, care apare pe majoritatea vaselor alături de alte motive florale (frunza, spicul, pomul vieții), zoomorfe (șerpi, pești, coada de păun) sau astrale (soarele, steaua). Sunt folosite și motive geometrice (spirala dublă, linia dreaptă și cea ondulată etc). Recunoașterea valorii ceramicii de Horezu, atrage după sine dincolo de o protecție deosebită acordată acestui meșteșug, obligația autorităților de a populariza mai mult această îndeletnicire printre elevi, tineri sau turiști.

În anul 2001 am avut ocazia să vizitez localitatea în cadrul unei excursii organizată cu elevii. Am intrat într-un atelier de ceramică și am asistat pe viu la meșteșugul ornării unui vas ceramic. M-a impresionat eleganța, dexteritatea și rapiditatea cu care olarul a desenat spiralele în timp ce vorbea cu noi. Am ținut morțiș să cumpăr câteva din farfuriile realizate în acel atelier, atras fiind în special de cele cu motive geometrice. Le păstrez și acum, alături de alte exemplare colecționate din alte centre renumite: Corund sau Marginea. Acum sunt foarte valoroase: sunt parte a patrimoniului mondial!

Includerea ceramicii de Horezu pe lista UNESCO este o veste bună, ținând cont de faptul că din neștiință (sau din nepăsare?), multe alte inițiative s-au oprit pe o listă de așteptare. Ciudat este faptul că unele dintre ele sunt pe acea listă încă din 1991: codrul secular Slătioara, biserica bizantină Curtea de Argeș, biserica Densuș, biserica ”Trei Ierarhi” Iași, ansamblul monumental Târgu Jiu, ansamblul rupestru Basarabi, Mănăstirea Neamț, centrul istoric Alba Iulia, masivul Retezat, Pietrosul Rodnei, centrul paleontologic de la Sânpetru, turnurile din Valahia. În 2004, pe lista de așteptare este inclus centrul istoric al Sibiului iar cea mai recentă intrare pe această listă este din 2010, când satul Rîmetea / Torockó a fost propus ca o afiliere transfrontalieră la un sit deja existent - Hollókő din Ungaria. 

Din punct de vedere al numărului de sit-uri aflate pe lista UNESCO, România se situeză undeva la mijlocul clasamentului, cu 7 sit-uri, alături de țări precum Algeria, Columbia, Croația, Egipt, Finlanda, Israel, Norvegia, Senegal, Slovacia, Tanzania sau Vietnam.  Cele mai multe sit-uri aflate pe lista UNESCO le are Italia (47) urmată de Spania (44) și de China (43). Din cele 159 de țări aflate pe listă, doar 25 de țări au mai mult de 10 sit-uri pe listă.

Desigur, orice intrare pe lista UNESCO, constituie pentru România o recunoaștere a valorilor sale. Să fim mândri de această realizare!

Romanians Are Smart.