Festivalul Roman și Zilele Cetății 2014 – un punct de vedere

A trecut și ediția din acest an, a X-a a Festivalului Roman Zalău – Porolissum, printre primele evenimente de reconstituire istorică antică din România. De 10 ani, organizatorii caută soluții pentru a face festivalul atractiv pentru publicul zălăuan și nu numai. S-au încercat tot felul de variante, au fost propuse diverse locuri de desfășurare, de la intrarea în Parcul Pădure Brădet, până la grădina Colegiului Național ”Silvania”, sau castrul roman de la Porolissum. De fiecare dată au fost suficiente argumente care să susțină alegerea acelui loc. Se pare că zălăuanii fie s-au plictisit, fie pur și simplu nu gustă acest gen de spectacol. Evident, festivalul are publicul lui fidel (îmi place să cred că mă număr și eu printre cei care așteaptă an de an luptele dintre daci și romani) însă numărul celor care vin la demonstrații este în continuare mic, sub potențialul orașului.

Afișele celor două evenimente

O nouă ediție a Festivalului Internațional de Folclor ”Ecouri Meseșene”

Cel mai vechi festival de folclor din județul Sălaj, ”Ecouri Meseșene” - devenit între timp un veritabil festival internațional - revine la începutul lunii august cu o nouă ediția, a XXXIX-a. Festivalul se desfășoară sub egida Consiliului Județean Sălaj și este organizat de Centrul de Cultură și Artă al Județului Sălaj. Blogul Foto-Travel marchează acest eveniment printr-un logo special, ce conține imagini de la ediția din anul trecut.

Un sat într-un album de fotografie: Zau de Cîmpie

Mă bucur să salut apariția unui album de fotografie inedit, cum nu multe găsești în România. Un album dedicat în întregime unui sat - Zau de Cîmpie din județul Mureș. Albumul intitulat sugestiv ”Satul meu. Anotimpuri în imagini” îl are ca autor pe fotograful Ciprian Cenan și care apare în condiții grafice deosebite la Editura Cosmopolitan Art din Timișoara. Mă veți întreba probabil ce are atât de special acest album? Am să încerc să vă răspund în cele ce urmează. 

Terra Dacica Aeterna - pasiune pentru istoria antică

Nu peste mult timp, pe străzile municipiului Zalău vor defila, la fel ca în fiecare an, legiuni romane, luptători daci și sarmați în ceea ce a devenit tradiționalul Festival Roman Zalău – Porolissum. Copia celebrei statui ”Lupa Capitolina” amplasată în fața Primăriei Municipiului Zalău, având efigia împăratului Traian va ”saluta” defilarea trupelor de reenactment prezente la festival. Dacă acest festival a prins la public în cei 10 ani de la debut, se datorează în cea mai mare măsură participării formațiilor de reconstituire istorică. Astfel, publicul larg a putut ”vedea” istoria antică, a putut să înțeleagă cum erau organizate legiunile romane, care era armamentul din dotarea acestora. Prima formație de reenactment (reconstituire istorică) din România, profilată pe istorie antică, este Terra Dacica Aeterna din Cluj-Napoca. Oficial, s-a înființat la 1 iunie 2007 la inițiativa unor pasionați de istorie antică. Încă de la început, între membrii asociației s-au aflat istorici-arheologi specializați pe perioada antică sau studenți care urmau acest drum.

Icoana din sufletul meu: Tabără de pictură la Iaz

În aceste zile se desfășoară la Iaz, comuna Plopiș, cea de a V-a ediție a Taberei de pictură pe sticlă ”Icoana din sufletul meu. Tradiție și originalitate”. Timp de 10 zile, în perioada 17-26 iulie 2014, 15 copiii de vârste diferite se află la Iaz, cazați în incinta Muzeului de Artă Populară ”Ligia Alexandra Bodea”. Nu este o tabără obișnuită așa cum s-ar crede la prima vedere, deși nu lipsește nimic din ingredientele unei experiențe de vacanță. La Iaz, în decorul dat de cele două case tradiționale românești, înconjurați de sute de obiecte ce alcătuiesc una dintre cele mai mari colecții etnografice din țară, copiii aflați în tabără, sunt îndrumați de Ligia Alexandra Bodea și de profesoara acesteia doamna Tripe Vidican Floare să descopere tainele pictării icoanelor pe sticlă.  

Ligia Alexandra Bodea alături de eleva ei, Olar Alexandra, clasa a III-a, din Zalău

Patrimoniul Mondial UNESCO: Biserica de lemn din Desești

România ocupă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO nu mai puțin de 7 poziții: Delta Dunării, așezările săsești cu biserici fortificate din Transilvania, Mănăstirea Horezu, mănăstirile pictate din nordul Moldovei, Cetatea Sighișoara, Cetățile dacice din munții Orăștiei și bisericile de lemn din Maramureș. Ultimele sunt adevărate bijuterii ale tehnicii și arhitecturii populare. Chiar dacă pe tot cuprinsul țării și mai cu seamă în Transilvania sunt nenumărate biserici de lemn, care mai de care mai frumoase, doar 8 dintre acestea și toate din Maramureș, au privilegiul de a fi pe lista selectă a obiectivelor protejate UNESCO: Bârsana, Budești, Desești, Ieud-deal, Plopiș, Poienile Izei, Rogoz și Șurdești. În articolul de față vă prezentăm una dintre cele mai reprezentative biserici de lemn din Maramureșul istoric: Biserica de lemn cu hramul ”Sfânta Paraschiva” din Desești.  

Maramureș: ce să vezi într-o zi

Știe toată lumea că Maramureșul, în special cel istoric, este un tărâm de vis, un ținut unic în care peisajele naturale spectaculoase se împletesc armonios cu meșteșugurile populare, cu tradițiile și obiceiurile păstrate cu sfințenie, în ciuda asaltului agresiv al modernismului. Un loc încărcat de istorie, un loc fascinant atât pentru turiștii români sau străini care-i trec pentru prima dată pragul dar și pentru cei care l-au vizitat de mai multe ori. A-ți propune să vezi Maramureșul într-o zi este o utopie. Ar însemna să treci în grabă pe lângă obiective turistice importante, ar însemna să vezi doar o fărâmă din ceea ce poate acest ținut să-ți ofere. Dacă însă nu ai la dispoziție decât o zi, iată un posibil traseu care are de toate: monumente istorice, peisaje mirifice, biserici de lemn aflate în patrimoniul mondial UNESCO. Un traseu care îmbină turismul cultural cu cel religios și cu cel gastronomic. Un traseu care îți va arăta ce înseamnă Maramureșul cu adevărat.

Festivalul roman Zalău-Porolissum a ajuns la a X-a ediție

Peste două săptămâni, în perioada 25-26 iulie 2014, centrul municipiului Zalău va fi invadat la propriu de romani, daci și nimfe. Festivalul Roman Zalău-Porolissum, devenit deja tradițional, a ajuns la a X-a ediție. Chiar dacă acesta nu va avea amploarea ultimelor două ediții, când festivalul a beneficiat de finanțare prin cadrul proiectului Regio ”Promovarea Festivalului Roman Zalău Porolissum - instrument de promovare a siturilor arheologice din municipiul Zalău”, ediția din acest an se anunță cel puțin la fel de interesantă. Asta pentru că organizatorii festivalului vor fi Primăria Municipiului Zalău și SC Phantom Video Production. 

Interviu cu Gunter Demnig - artistul care a inițiat proiectul Stolpersteine

La începutul acestei săptămâni, pe 7 iulie, a avut loc în mica localitate Porț (comuna Marca) de la marginea de vest a județului, un eveniment în premieră pentru Sălaj. Au fost montate șase pietre stolpersteine care comemorează familia Mozes deportată în mai 1944 la Auschwitz-Birkenau. Pietrele stolperstein care au montate pe ele o plăcuță de cupru cu numele fiecărei persoane căreia îi este dedicată, au fost montate de artistul german Gunter Demnig, grație unei colaborări cu Muzeul CANDLES din Statele Unite ale Americii. Fondatorul muzeului este Eva Mozes Kor supraviețuitoare a Holocaustului, originară din Porț. Eva Mozes Kor a participat alături de un grup de 50 de americani, profesori, studenți și cercetători - susținători ai Muzeului CANDLES, la ceremonia de instalare a ”pietrelor de poticnire”.

L-am urmărit pe artistul german la lucru, în timp ce instala pietrele la Porț. Totul a fost ca la carte. Într-o pauză l-am rugat să acorde un interviu în exclusivitate pentru blogul Foto-Travel. A acceptat cu multă plăcere să vorbească despre acest proiect care l-a făcut celebru. În mulțumesc pentru că a acceptat și mă simt onorat să public un astfel de interviu. Îi mulțumesc colegei mele, doamnei profesoare Cristina Hossu pentru traducere.

Șimleul în detalii de arhitectură - Galerie Foto

Șimleu Silvaniei, oraș situat la poalele Măgurii a fost întotdeauna un centru cultural important al Sălajului. De numele lui se leagă mari personalități istorice și culturale ale românilor transilvăneni, este suficient să-i amintim aici pe Simion Bărnuțiu, Ioan Ossian sau Iuliu Maniu. Ca să nu mai vorbim de faptul că la Șimleu Silvaniei s-a născut viitorul rege al Poloniei, Bátory István.

Din punct de vedere arhitectonic, Șimleu Silvaniei mai păstrează, în ciuda construcțiilor din perioada comunistă, o parte din aspectul pe care l-a avut înainte de Unire sau din perioada interbelică. Blogul Foto-Travel vă prezintă o galerie foto a celor mai frumoase detalii de arhitectură întâlnite în oraș.

Premieră în Sălaj: instalarea a șase plăcuțe stolpersteine la Porț

Începând cu data de 7 iulie 2014, localitatea Porț din județul Sălaj se alătură altor sute de orașe din Europa Centrală și de Est care au instalate plăcuțe comemorative stolperstein, în memoria evreilor uciși în lagărele de concentrare naziste în timpul celui de-al II-lea Război Mondial. În micuța localitate Porț din comuna Marca, situată în extremitatea vestică a județului Sălaj, la granița cu județul Bihor, au fost instalate în fața casei în care a locuit familia de evrei Mozes, șase astfel de plăcuțe, în memoria membrilor familiei. Este al doilea loc din România în care sunt instalate astfel de ”pietre de aducere aminte”, după cea instalată în luna mai 2014 la Timișoara. Este un eveniment cultural important în contextul comemorării a 70 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord. Cu atât mai important cu cât doamna Eva Mozes Kor, cea la a cărei inițiativă au fost instalate plăcuțele, supraviețuitoare a Holocaustului, este originară din localitatea Porț.

Biserici de lemn (5) - Bisericile din Comuna Creaca

Comuna Creaca are o poziție privilegiată. Este situată strategic la intersecția DJ 191 Zalău-Jibou cu DJ 108A Românași-Jibou, șosea ce însoțește Valea Agrijului până la vărsarea acesteia în râul Someș. Această zonă a fost martora multor evenimente istorice. Nu este de mirare așadar că localitățile aparținătoare sunt atestate documentar din timpuri străvechi: Creaca (1385), Borza (1469), Brebi (1385), Brusturi (1585), Jac (1499), Lupoaia (1469), Ciglean (1545) și Prodănești (1430). Poziția privilegiată a localităților comunei Creaca este potențată de cadrul natural mirific, localitățile acesteia fiind situate pe cursurile Văii Agrijului și ale afluenților acesteia, înconjurate de dealuri împădurite. Întreaga regiune are un mare potențial turistic, pe teritoriul comunei aflându-se obiective turistice naturale sau istorice. Însă principala atracție turistică o reprezintă cele 6 biserici de lemn declarate monument istoric. Nu cred să mai fie vreo altă comună în județul Sălaj, pe teritoriul căreia să se afle atât de multe biserici de lemn.

Scările Rákóczi din Târgu Mureș, cele mai frumoase din țară

În ultimul timp conceptul de artă urbană ia amploare. Arta urbană poate fi definită ca un curent artistic contemporan ce își propune integrarea în spațiul public al orașului, actul artistic. Este o formă de artă cât de cât organizată, realizată în general de artiști, spre diferență de ceea ce se numește artă stradală (street art) care e la îndemâna oricui. Aceasta din urmă se referă în special la grafitti. În marile orașe ale lumii, din ce în ce mai mulți artiști crează și expun în spațiul public. De la grafitti la mozaicuri, de la stickere sau afișe la sculpturi sau diverse informații, toate fac parte din acest curent artistic contemporan.Dincolo de aspectul artistic, de emoția pe care o stârnește fiecare operă de artă, unele elemente de artă urbană au și un mare potențial turistic. Cei care vizitează orașul respectiv vor să vadă ”minunea”, vor să interacționeze cu ea.

Scările Rákóczi înainte și după vopsire. Sursa foto: www.facebook.com/DigitalTransilvania

Un experiment turistic reușit

A încerca să aduni turiști într-un loc, la un obiectiv, nu este deloc o treabă simplă. Un astfel de demers implică mai multe aspecte. În primul rând e nevoie de promovare, trebuie ca potențialii turiști să audă de obiectivul respectiv. Aici contează foarte mult experiențele împărtășite ale celor care au vizitat în trecut obiectivul vizat, mai mult poate decât cele mai eficiente mijloace de promovare. Dar ce te faci dacă acel obiectiv este total necunoscut, nu a mai fost vizitat? Cum aduci primii turiști aici? Ce metode, ce strategii de marketing să folosești? Iată un studiu de caz, un experiment real, ce s-a consumat la sfârșitul săptămânii trecute în Borza, județul Sălaj. Pentru prima dată, în mod organizat, aici au venit turiști români și străini. S-a întâmplat cu ocazia Zilelor Comunei Creaca și a evenimentului ”Fiii satului Borza – din nou acasă”.