Vasile Bouaru – matematician, astronom și...călător

L-am cunoscut pe profesorul Vasile Bouaru, acum în vremea pandemiei. I-am urmărit câteva postări pe rețelele de socializare legate de locuri din Sălaj. M-am întrebat de fiecare dată când am aflat că vine cineva de departe să ne viziteze județul, ”oare noi de ce nu știm să îl promovăm mai bine?”. Domnul profesor Vasile Bouaru a venit tocmai de la Rădăuți, atras de frumusețile locurilor din Sălaj. Cu oazia ultimei sale călătorii prin Sălaj, chiar săptămâna trecută, l-am ajutat cu câteva sfaturi și indicații legate de locurile pe care le-ar putea vizita. Din păcate nu l-am putut însoți, însă i-am fost ghid, preț de aproape o oră prin centrul Zalăului. Mi-am dat seama că domnul profesor este un împătimit al călătoriilor. De aceea i-am propus să-mi ofere un inetrviu pentru blogul Foto-Travel. Îi mulțumesc și pe acestă cale că a acceptat.

 

Istoria fotografiei sălăjene: reprezentanții breslelor

Am achiziționat recent, pentru un prieten colecționar, o fotografie veche, de la 1892. Este inedită pentru că reprezintă 33 de nume și 28 de portrete ale unor reprezentanți ai breslelor meșteșugărești care funcționau în acea vreme în Zalău și în Sălaj. 

Monumente Mariane în Sălaj

Și în Sălaj, ca în multe alte locuri din țară, există un cult al Fecioarei Maria, destul de dezvoltat. Este adevărat, nu avem pe teritoriul județului un Sanctuar Marian cum sunt de exemplu cele de la Nicula, Cacica sau Șumuleu Ciuc. Avem în schimb mănăstiri la care credincioșii merg în pelerinaj cu ocazia diferitelor sărbători. Și mai avem ceva: monumente închinate Fecioarei Maria. Pe două dintre acestea, misterioase și fascinante în același timp, le-am descoperit recent în comuna Benesat.

Traseele caselor tradiționale sălăjene: Casa Cântărețului din Iaz

Scriam într-un alt material despre lipsa unui muzeu etnografic în Sălaj și despre modul în care, diferite inițiative private încearcă să suplinească acest neajuns. Din acest punct de vedere, cel mai bun exemplu rămâne cela al Muzeului Etnografic ”Ligia Alexandra Bodea” din Iaz. Cu trei case tradiționale, cu alte câteva dependințe, cu o bogată colecție de obiecte de uz casnic și gospodăresc, dar și cu o impresionantă colecție de costume populare sau țesături, acest muzeu - da, îi putem spune muzeu - mai are un element ce-l individualizează. Proprietarii acestuia nu s-au mărginit să surprindă doar elementul românesc, ci l-au integrat pe acesta în contextul zonei. Ori Valea Barcăului e un mix cultural format din români, maghiari și slovaci. Despre Casa Slovăcească sau Casa Cântărețului vom vorbi în cele ce urmează.

Traseele caselor tradiționale sălăjene: Casa Birăiții de la Iaz

În cadrul Muzeului Etnografic ”Ligia Alexandra Bodea”  din localitatea Iaz - căci despre un veritabil muzeu etnografic în aer liber vorbim, casele sunt reprezentative pentru zona etnografică Valea Barcăului. Vă veți întreba, desigur, cum este posibil ca în cadrul aceleiași gospodării să fie prezente case din locuri diferite. Ei bine,  două dintre case sunt strămutate din alte localități, dar din aceeași zonă etnografică. Despre una dintre aceste case, Casa Birăiții, vom vorbi în cele ce urmează.

Traseele caselor tradiționale sălăjene: Casa Bunicii din Iaz

Județul Sălaj nu are un muzeu etnografic, deși la câtă bogăție etnografică există, ar merita unul. Mă refer la un muzeu etnografic în adevăratul sens al cuvântului, unul asumat și finanțat de la bugetul de stat. Așa cum au județele vecine, Cluj sau Baia-Mare. Știu, veți spune, pe bună dreptate, că la Cluj este Muzeul Etnografic al Transilvaniei - reprezentativ pentru întreg spațiul transilvănean, iar la Baia-Mare sau Sighetu Marmației sunt muzee etnografice (mai bine spus parcuri etnografice) reprezentative pentru Maramureș. Poate că nu ne putem compara cu Maramureșul, dar, sunt din ce în ce mai convins, avem suficient material etnografic ce ar putea forma un muzeu. Ei bine, din fericire, există câteva proiecte private, care pot duce în direcția dorită. Poate cel mai avansat dintre acestea este la Iaz, acolo unde inimoasa familie Bodea, a pus bazele unui muzeu etnografic în aer liber. Despre casele tradiționale din incinta Muzeului Etnografic ”Alexandra Ligia Bodea” voi scris în acest material și în cele următoare.

Traseele caselor tradiționale sălăjene: Casa bătrânească din Valcău de Sus

Sunt câteva zone în județul Sălaj foarte conservative când vine vorba despre tradiții și obiceiuri. Una dintre acestea este Valea Barcăului. Începând de la izvoare, continuând cu satele Tusa, Sârbi, Sîg, Fizeș, Lazuri, Valcău de Jos, Valcău de Sus, Sub Cetate, Iaz, Plopiș, Bozieș și până la Nușfalău, toată această zonă etnografică are un farmec aparte. Nicăieri nu vei găsi o mai mare concentrație de case vechi, tradiționale, unele încă destul de bine conservate. Desigur, e meritul indiscutabil al acelor ”păstrători de rost” care au decis să salveze casele și împreună cu ele piese de mobilier, obiecte de ceramică, costume populare și câte și mai câte. Despre o astfel de casă tradițională, salvată de la distrugere de către actualul proprietar, vom vorbi în cele ce urmează.

Traseele caselor tradiționale sălăjene: Casa Rusoii de la Valcău de Jos

Localitățile din comuna Valcău de Jos, ca de altfel mai toate localitățile de pe Valea Barcăului, sunt mai conservative în comparație cu alte zone etnografice sălăjene. Aici, încă se mai păstrează o parte din tradițiile și obiceiurile moștenite din bătrâni. Și, ce este mai important, încă mai sunt case vechi, tradiționale, ce nu au fost demolate. Așa se face că acest proiect - Traseele Caselor Tradiționale Sălăjene - nu avea cum să ocolească zona. Vom prezenta în cele ce urmează una din aceste case, situată în Valcău de Jos.

Traseele caselor tradiționale sălăjene: Casa bătrânească de la Ciumărna

La Ciumărna, sat la șosea, nu te-ai aștepta să mai găsești case tradiționale. Însă nu este așa, cel puțin câteva au scăpat fără să fie demolate. Sigur, este și meritul localnicilor, mai ales al doamnei Ileana Grațiana Pop - cunoscut păstrător de rost, de tradiții populare românești. Undeva, pe ulițele asfaltate ale satului, o casă veche de peste un secol, stă mărturie a vremurilor demult apuse. Este casa tradițională pe care vă invităm să o descoperim împreună, o casă ce nu putea lipsi de pe traseul caselor tradiționale sălăjene.

Datări dendrocronologice pentru șase biserici de lemn codrenești

Proiectul „Biserici de lemn din Zona Codrului. Tururi virtuale”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, înaintează. După ce au început (și au avansat) cercetările, fotografierea, filmările vechilor biserici de lemn codrenești, zilele trecute a demarat și prelevarea de probe necesare pentru realizarea investigațiilor dendrocronologice la patru dintre aceste biserici, cele din Noțig, Ulciug, Orțâța și Bicaz. Urmează, în curând, Arduzel și Corund.